Rămâi conectat

Actualitate

CSM critică intenția Guvernului de a impozita pensiile speciale: ”acordarea pensiei de serviciu este o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept”

Publicat

în

CSM critică intenția Guvernului de a impozita pensiile speciale: ”acordarea pensiei de serviciu este o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept”

Anunțul privind Impozitarea pensiilor speciale a provocat reacții fără precedent. CSM a amenințat că dacă acest lucru se va întâmpla cu pensiile magistraților atunci măsura va fi atacată la Curtea Constituțională. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat dur miercuri intenția guvernului de a impozita pensiile speciale ale magistraților, subliniind că acest lucru ar afecta independența justiției și avertizând că va sesiza organismele internaționale în domeniu și va ataca măsura la Curtea Constituțională.

„În raport de informațiile apărute în spațiul public privind propunerea Ministrului Finanțelor Publice, în sensul adoptării de măsuri de natură a afecta pensiile magistraților, Biroul de informare publică și relații cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:

În majoritatea statelor este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorilor și procurorilor, la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remunerații, în acord cu jurisprudența europeană în materie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În jurisprudența Curții Constituționale a României, cu referire și la decizii ale instanțelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant și fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților contravine principiului independenței justiției, fiind o măsură neconstituțională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale.

În același sens, contravin principiului independenței justiției și măsurile echivalente, precum cele preconizate, care în fapt ar diminua beneficiul și cuantumul pensiilor magistraților, reprezentând o eliminare mascată a acestora.

Garantarea existenței, stabilității și cuantumului pensiei magistraților este un corolar al dispozițiilor legislative speciale privind statutul magistraților, inclusiv al celor care instituie incompatibilități și interdicții pe care legea le stabilește în sarcina acestei categorii profesionale pe tot parcursul carierei.

Subliniem că potrivit art. 125 și art. 132 din Constituția României, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Totodată, nu poate fi ignorat faptul că la nivel infraconstituțional, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește o serie de incompatibilități și interdicții pentru judecători și procurori, cum ar fi cele de a desfășura activități comerciale, de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură, de a avea calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome ori de a avea calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Trebuie reamintit că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților, precum și apărarea acesteia, ca parte integrantă a stabilității lor financiare, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu.

Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, aspecte tranșate în repetate rânduri în jurisprudența Curții Constituționale.

Nu în ultimul rând, documentele internaționale stabilesc, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor și procurorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilității pe care și le asumă.

Consiliul Superior al Magistraturii reiterează că statutul constituțional al magistraților, statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Legea fundamentală.

Apărând independența judecătorilor și procurorilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii nu va tolera sub nicio formă afectarea statutului magistratului pentru a cărui prezervare va efectua toate demersurile care se impun, inclusiv sesizarea organismelor internaționale și a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională”, susține CSM


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

FOTO| TRAGEDIE la Buzău: Un parașutist de 38 de ani, de la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, a murit în timpul unui exercițiu

Publicat

în

TRAGEDIE la Buzău: Un parașutist de 38 de ani, de la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, a murit în timpul unui exercițiu

Un parașutist a murit miercuri, 25 mai, la Buzău. Este vorba despre căpitanul Cosmin Constantin Scorțea. Ministrul Apărării a anunțat că accidentul a avut loc în jur de ora 14.00. În acest caz a fost sesizat Parchetul Militar.

„Am aflat cu mare tristețe faptul că unul dintre îmblânzitorii aerului din Armata Română a decedat, astăzi.

Căpitanul Cosmin Constantin Scorțea, din Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, și-a pierdut viața miercuri, 25 mai, în urma unui accident survenit pe timpul unui exerciţiu de paraşutare pe Aerodromul din Boboc.

Elit - Gustul Desăvârșit

Accidentul a survenit în jurul orei 14.00, pe timpul executării manevrelor de aterizare. Ofițerului i-a fost acordat primul ajutor la fața locului, dar cu toate eforturile medicilor, a fost constatat decesul militarului.

Pentru stabilirea circumstanțelor producerii accidentului a fost sesizat Parchetul Militar. De asemenea, conform procedurilor legale, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene a ordonat constituirea unei comisii interne de anchetă.

Căpitanul Cosmin Constantin Scorțea, în vârstă de 38 de ani, era angajat în Ministerul Apărării Naționale din anul 2007, avea la activ 67 de salturi, fiind atestat pe tipul de parașută BG-7M. Era căsătorit și avea un copil.

Joi, 26 mai, la ora 8.30, vor fi organizate în unitățile militare din țară ceremonii de comemorare a ofițerului.

Dumnezeu să îl odihnească și să îl aibă în paza sa!

Transmit condoleanțe familiei îndurerate și tuturor celor care l-au cunoscut. Le sunt și le voi fi alături”, a spus Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, pe pagina lui de Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

SUBIECTE ȘI BAREME la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a 2022, proba la Limbă şi comunicare: Ce au avut de rezolvat elevii

Publicat

în

SUBIECTE ȘI BAREME la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a 2022, proba la Limbă şi comunicare: Ce au avut de rezolvat elevii

Subiectele și baremele la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a au fost publicate, pentru proba la Limbă și comunicare. Testarea de 60 de minute are rolul de a le da copiilor și părinților o primă idee asupra liceelor sau școlilor profesionale pentru care s-ar putea pregăti, dar verifică și nivelul pierderilor generate în pandemie.

Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a: proba la Limbă și comunicare este programată pe 25 mai, iar la Matematică și Științe ale naturii pe 26 mai 2022.

Rezultatele copiilor la evaluarea de la clasa a VI-a nu vor fi trecute în catalog, nici nu vor fi făcute publice, ci vor fi comunicate fiecărui părinte în parte de către profesorul diriginte.

Elit - Gustul Desăvârșit

SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE

CLICK AICI PENTRU: SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE, TEST 1 – ENGLEZĂ

CLICK PENTRU: SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE, TEST 2 – ENGLEZĂ

CLICK AICI PENTRU: SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE, TEST 1 – GERMANĂ

CLICK PENTRU: SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE, TEST 2 – GERMANĂ

CLICK AICI PENTRU: SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE, TEST 1 – FRANCEZĂ

CLICK PENTRU: SUBIECTE Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, LA LIMBĂ ȘI COMUNICARE, TEST 2 – FRANCEZĂ

Testele sunt elaborate de Centrul Național Pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaționale și trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate. Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susținerii ultimului test.

Potrivit manualului de practici pentru școli, în fiecare clasă, elevii vor fi așezați în bănci câte doi sau conform așezării lor obișnuite. Distribuirea testelor se va face controlat, după cum urmează: Testul nr. 1, Testul nr. 2 etc., până când fiecare copil și-a primit testul pe care trebuie să lucreze, se arată în document.

Algoritmul administrării textelor scrise urmărește distribuirea simultană și controlată a celor două variante de teste pentru fiecare evaluare națională, în fiecare clasă testată, din fiecare școală care are elevi în clasa a VI-a.

La expirarea timpului de lucru, testele vor fi recuperate și sortate în ordinea distribuirii lor pe fiecare clasă și organizate în pachete. Pachetele astfel constituite vor fi aduse la Comisia de organizare și de administrare a EN-2022 din unitatea de învățământ.

Eventualii elevi întârziați vor fi conduși de către asistent într-o altă sală de clasă, unde pot fi supravegheați. În cazul în care un elev a lipsit la o zi de testare, dar a venit la următoarele, va participa în continuare la testare, în mod obișnuit, se arată în document. Se urmărește implicarea tuturor elevilor în EN-2022, în condiții comparabile de administrare.

La eventualele întrebări ale elevilor, li se sugerează să citească încă o dată cerințele cu atenție. Administratorul testului este rugat să noteze eventualele întrebări ale elevilor în raportul testării și să le reproducă în Raportul Administratorului de test.

Amintim că Sorin Cîmpeanu spunea într-o dezbatere organizată de Edupedu.ro, în luna septembrie 2021, că Evaluările Naționale din anul școlar 2021-2022 vor fi standardizate și corectarea va fi făcută computerizat: „Va trebui însă să derulăm foarte repede acest proces, va trebui să achiziționăm și echipamentele și va trebui să formăm și cadrele didactice pentru aceste evaluări online, asumate într-adevăr pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și pentru Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. Asumate și la nivel de proiect pilot pentru examenul de Bacalaureat, pilot însemnând evaluarea din cel puțin un liceu în fiecare județ”.

Iată ce spunea Radu Szekely, consilierul ministrului Educației, în luna ianuarie a acestui an despre evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a: „Evaluările de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sunt deja standardizate. Itemii care sunt folosiți sunt itemi care evaluează specific niște competențe foarte bine descrise. Profesorii primesc în baremul de corectare o descriere a acestor competențe și scopul acestor evaluări tocmai acesta a fost: să realizeze o evaluare standardizată și să sprijine profesorul, învățătorul în elaborarea inclusiv a activităților de învățare remedială. Nu s-a realizat neapărat acest lucru, însă instrumentul există. Trebuie să reglăm procesul, pentru că de multe ori, instrumentele se pun la dispoziție, însă implementare are de suferit. Într-adevăr, și aici, implementarea a avut de suferit.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Majorarea salariilor minime în industria alimentară și agricultură. Ce trebuie să facă firmele până la data de 1 iunie

Publicat

în

Majorarea salariilor minime în industria alimentară și agricultură. Ce trebuie să facă firmele până la data de 1 iunie

Salariile celor care lucrează în industria alimentară și în agricultură vor crește începând cu data de 1 iunie. Toate firmele care activează în aceste domenii trebuie să aibă pregătite actele necesare, până la această dată.

Vă prezentăm principalele repere pe care trebuie să le aibă în vedere firmele care activează în industria alimentară şi în agricultură până la data de 1 iunie.

Elit - Gustul Desăvârșit
1. În ce fel trebuie reflectată modificarea legii la nivel intern

Creșterea salariului minim pentru angajații celor care desfășoară pe teritoriul României activități în sectorul agricol și în industria alimentară definite de codurile CAEN enumerate în Legea nr. 135/2022 este dată prin chiar această lege și este obligatorie pentru acești angajatori, nu este rezultatul unui acord. Suficientă în acest caz poate fi o decizie colectivă a angajatorului, dar pot fi întocmite și acte adiționale pentru fiecare caz în parte, desigur, potrivit avocatnet.ro.

2. Ce transmitem în Revisal?

Conform HG nr. 905/2017, modificarea salarială se transmite în 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia.

3. Salariul minim de 3.000 de lei se aplică tuturor angajaților acelor firme?

Da, indiferent cum sunt încadrați la angajatorii respectivi, salariul minim majorat e obligatoriu pentru toți. În lege nu se face niciun fel de distincție și formularea pare să înglobeze toți lucrătorii angajatorilor care au acele CAEN-uri.

4. Ar trebui începută o analiză preliminară a condițiilor pentru aplicarea facilităților fiscale

Dacă acordarea minimului de 3.000 de lei e obligatorie, acordarea facilităților fiscale la salariile angajaților din aceste industrii nu e obligatorie, ci dependentă de îndeplinirea, lună de lună, a unor condiții trasate în Legea nr. 135.

Vorbim de desfășurarea efectivă a activității pe măcar unul dintre codurile CAEN listate în această lege (în România, fiind irelevantă activitatea din alte state), de o cifră de afaceri din care cel puțin 80% să fie pe unul dintre acele CAEN-uri, iar aplicarea se face doar contractelor cu opt ore pe zi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare