Rămâi conectat

Actualitate

Criza energiei în România. Director ACUE: „Atunci când deschidem geamul şi avem caloriferele pornite, ies pe geam banii de la buget”

Publicat

acum 1 an

în

29 martie 2022

De

Criza energiei în România. Director ACUE: „Atunci când deschidem geamul şi avem caloriferele pornite, ies pe geam banii de la buget”

Directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Daniela Dărăban, atrage atenția asupra dezechilibrului între forța statului și furnizorii de energie, arată DCNEWS.ro.

„Acest pachet de măsuri adoptat, cu intrare în vigoare de la 1 aprilie, este un pachet strict cu măsuri de protecţie. Aceste măsuri de protecție pentru consumatorul final clar au nevoie de alte măsuri complementare. Este nevoie de investiţii în zona de producţie, este nevoie de acţiune clară în zona de eficiență energetică.

Elit - Gustul Desăvârșit

În România, se risipeşte foarte multă energie în continuare, iar în noile condiţii de piaţă chiar nu cred că ne permitem. Mai mult, să ne înţelegem! Atunci când deschidem geamul şi avem caloriferele pornite, ies pe geam banii de la buget, adică banii noştri. Trebuie să devenim un pic mai responsabili şi nu este vorba despre a ne reduce confortul, ci de a fi un pic mai responsabili în modul în care consumăm energia.

Şi, poate – o chestiune care, într-adevăr, printr-o compensaţie destul de generoasă, care s-a acordat în ultimele cinci luni şi se are în vedere şi în perioada următoare prin plafoanele de prețuri stabilite, poate că, la nivelul de consum, şi modul responsabil de consum, şi măsurile de eficiență energetică, fără o acţiune concretă din partea statului, planuri foarte corecte şi acţiuni de audit, în special audit energetic pentru instituţiile publice, clădirile publice – vă spun sincer că atunci când toată lumea se bucură de un ajutor nu va fi interesat să găsească nişte soluţii – atunci aceste acţiuni trebuie să vină clar din partea statului, în următoarea perioadă. Plus alte măsuri, de legislaţie off shore care trebuie să pună în funcţiune nişte capacităţi care întârzie de câţiva ani buni”, a spus Daniela Dărăban.

„Trebuie să existe un echilibru”

„În zona de furnizare și distribuție, noi ne menținem opinia că, atunci când alegi să intervii în zona de protecție socială prin intermediul unor operatori – această schemă este aplicată prin intermediul furnizorilor care prefinanțează această schemă, urmând că ulterior să îşi recupereze banii printr-o procedură de decontare de la stat – trebuie cumva ca aceşti furnizor să devină parteneri cu tine în aplicarea acestor măsuri.

Eu sunt de acord că trebuie o instituţie să se sigure că nu există costuri nejustificate care se duc în zona de decontare, dar în acelaşi timp, dacă ne uităm la regimul de sancțiuni, foarte multe de acolo sunt asociate cu cu amenzi din cifra de afaceri – care vă spun sincer nu fac decât să scoată de pe lista un furnizor, pentru că nimeni nu îşi va permite să plătească acea amendă şi să şi trăiască ulterior – sunt total nebalansate. Acolo nu există niciun echilibru între ceea ce trebuie, poate şi ține de furnizor şi ceea ce se amendează.

În acelaşi timp, trebuie să existe un echilibru între forţa statului şi putința celui care este chemat să implementeze o serie de măsuri. Noi aplicăm prevederile legale, dar modificările trebuie să ţină cont de toate problemele identificate şi în aceste cinci luni de zile. Avem, de exemplu, în continuare un articol care spune că, prin hotărâre de guvern, se poate modifica valoarea cuantumului, a plafonului. Credeţi-mă, dacă se face în 24 de ore implementarea în sistemele informatice, va crea o problemă.

Eu am înţeles că multă lumea doreşte să simplifice această problemă legată de adaptarea sistemelor informatice la nivelul furnizorilor, dar nu este o problemă pe care putem să o ignorăm. Atunci vom avea tot felul de situaţii, cum am experimentat şi astă toamnă, când sistemele informatice ale furnizorilor nu au putut fi ajustate în timp atât de scurt. Sunt tot felul de vulnerabilităţi care sunt asociate cu amenzi din cifra de afaceri, dar care vin din faptul că multe nu ţin de furnizori”, a mai spus Daniela Dărăban.

Alte articole etichetate cu:

Publicitate

Actualitate

GREVA profesorilor din România. Noua ofertă a Guvernului pentru sindicate: Venit net de 4.000 de lei, în două tranșe pentru cadrele didactice

Publicat

acum 3 ore

în

30 mai 2023

De

GREVA profesorilor din România. Noua ofertă a Guvernului pentru sindicate: Venit net de 4.000 de lei, în două tranșe pentru cadrele didactice

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții liderilor sindicatelor din Educație.

Citește și: Greva profesorilor: Ordonanță pentru salariile din învățământ, „ca urmare a discuţiilor purtate cu sindicatele”

În cadrul dialogului, la care a participat și ministrul Educației, Ligia Deca, au fost prezentate măsurile propuse privind majorarea veniturilor personalului din Învățământ.

Elit - Gustul Desăvârșit

„În privința majorărilor salariale solicitate în cadrul noii grile din viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat garanțiile privind confirmarea utilizării ca reper pentru salariul debutantului pentru baza grilei de salarizare din învățământ la nivelul salariului mediu brut pe economie. Astfel, la nivelul coaliției de guvernare, așa cum a fost deja convenit și ulterior prezentat luni, 29 mai a.c., în cadrul întâlnirii liderilor coaliției cu reprezentanții sindicatelor din educație, va fi asumat un acord în acest sens, iar la nivelul Guvernului va fi adoptat un Memorandum ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

Citește și: GREVA profesorilor: Ce le propune Guvernul pentru a se întoarce la cursuri

În privința solicitărilor privind majorarea veniturilor din Educație, până la intrarea în vigoare a noii grile, în condițiile în care deja prin măsurile luate la nivelul acestui Guvern toate veniturile personalului din Educație au ajuns la maximul din grilă, au fost consolidate asigurările privind resursele necesare pentru alocarea de sume tranzitorii, astfel încât fiecărui angajat dintre cei aproape 270.000 din categoria personalului didactic și didactic auxiliar să îi fie alocat un venit net de 4.000 de lei, în două tranșe, începând cu luna iunie, iar celor 65.000 din categoria personalului nedidactic, un venit net de 1.500 lei, în două tranșe, începând cu luna iunie.

Aceste măsuri asumate la nivelul Guvernului vin în completarea alocărilor bugetare deja implementate de către actualul Executiv privind majorarea la maximul grilelor prevăzute de Legea 153/2017 întregului personal din Educație, alături de investițiile în infrastructura sistemului de învățământ”, transmite Guvernul României.

Citește mai mult

Actualitate

Avem cu ce ne mândri: România, pe locul 2 în UE la episoadele de băut intens

Publicat

acum 4 ore

în

30 mai 2023

De

Avem cu ce ne mândri: România, pe locul 2 în UE la episoadele de băut intens

Băutul intens e definit în UE drept ingerarea echivalentului a cel puțin 60 de grame de etanol pur (echivalând cu aproximativ șase băuturi standard) într-o singură repriză.

România e printre fruntașe în UE, potrivit unei statistici OMS preluate de Euronews Italia.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, aproape unul din cinci europeni (19%) afirmă că a avut în 2019 episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună.

Cea mai mai mare proporție a adulților care participă la astfel de episoade măcar o dată pe lună se regăsește în Danemarca (38%), urmată de România (35%), Luxembourg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%).

Interesant este că țări în care o parte semnificativă a populației bea zilnic, cum sunt Spania și Italia, se află la coada clasamentului băutului intens, cu 6%, respectiv 4%.

Statistica OMS arată că dintre cele zece țări din lume în care se bea cel mai mult, nouă sunt din UE. Dar există diferențe mari de la țară la țară.

Dacă ți se pare că europenii beau mult, bănuiala ta e corectă: în Europa se bea mai mult alcool decât oriunde altundeva. În Europa persoanele de peste 15 ani beau în medie câte 9,5 litri de alcool pur anual, echivalând cu 190 litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de tărie.

Datele provin din raportul pe 2021 privind Europa întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Consumul total de alcool per capita a scăzut cu 2,5 litri (21%) în 2000-2019 în „Regiunea Europeană a OMS”, care cuprinde o zonă geografică vastă cu 53 de țări, inclusiv Rusia și foste state sovietice precum Moldova.

Țările europene cu cel mai mare consum de alcool per capita erau în 2019 Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7), Bulgaria (12,5), Luxembourg (12,4) și România (12,3).

Citește mai mult

Actualitate

ATENȚIONARE Cod Galben de inundații în Alba: Ce râuri sunt vizate

Publicat

acum 4 ore

în

30 mai 2023

De

ATENȚIONARE Cod Galben de inundații în Alba: Ce râuri sunt vizate

INHGA a emis, marți, atenționări de inundații pentru mai multe zone din țară, inclusiv județul Alba.

Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare”, potrivit INHGA.
COD GALBEN: de marți, 30 mai, ora 13.00 până miercuri, 31 mai ora 24.00

Elit - Gustul Desăvârșit

pe râurile din bazinele hidrografice: Pogăniș – afluent al râului Timiş (județul Caraș-Severin), Bârzava (județele: Caraș-Severin şi Timiş).
COD GALBEN: de marți, 30 mai, ora 13.00 până miercuri, 31 mai, ora 9.00

pe râurile din bazinele hidrografice:

Arieş – bazin amonte S.H. Baia de Arieş şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Baia de Arieş (judeţele: Alba şi Cluj)
Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Gelmar (judeţele: Hunedoara şi Arad)Someşul Mic – bazin amonte Ac. Gilău (judeţele: Bihor şi Cluj)
Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor)
Crişul Negru – bazin amonte S.H. Beiuş şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Beiuş (judeţele: Bihor şi Arad)
Crişul Alb – bazin amonte S.H. Gurahonţ şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Gurahonţ (judeţele: Hunedoara şi Arad)
Bega Veche – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Timiş şi Arad)
Bega – bazin amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Remetea (judeţul Timiş)
Timiş – bazin amonte S.H. Teregova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova – amonte confluenţă cu râul Pogăniş, Moraviţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Caraş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Nera – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Caraş Severin şi Timiş)
Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin)
Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele: Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj)
Desnăţui (judeţele: Mehedinţi şi Dolj)
Jiu – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari (judeţul Gorj)
Motru – bazin amonte S.H. Târmigani şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Târmigani (judeţele: Gorj şi Mehedinţi)
Gilort – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Gorj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Cibin (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj).

COD PORTOCALIU: de marți, 30 mai, ora 13.00 până miercuri, 31 mai, ora 16.00

pe râurile din bazinele hidrografice: Bârzava (județele: Caraș-Severin şi Timiş).

COD PORTOCALIU: marți, 3 mai orele 14.00-24.00

pe râurile din bazinele hidrografice:

Crişul Negru – bazin amonte S.H. Şuştiu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Şuştiu (judeţele: Bihor şi Arad)
Crişul Alb – bazin amonte S.H. Vaţa de Jos şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vaţa de Jos (judeţele: Hunedoara şi Arad)
Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Gelmar (judeţele: Hunedoara şi Arad)
Bega – bazin amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Remetea (judeţul Timiş)
Timiş – bazin amonte S.H. Teregova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova, Caraş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Nera – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Caraş Severin şi Timiş).

Citește mai mult