Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Amenzi de minimum 100.000 de lei, după ce scumpirile din benzinării au fost luate “la ochi” de ANPC: Prețurile nu vor putea fi majorate după ora 12:00
Amenzi de minimum 100.000 de lei, după ce scumpirile din benzinării au fost luate “la ochi” de ANPC: Prețurile nu vor putea fi majorate după ora 12:00 Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a început controale în benzinăriile din întreaga țară, în contextul scumpirilor semnificative ale carburanților înregistrate în ultimele săptămâni. Inspectorii verifică atât adaosurile […]
Cărțile electronice de identitate pot înlocui cardul de sănătate, de la 1 septembrie 2026. Ce trebuie să știe românii
Cărțile electronice de identitate pot înlocui cardul de sănătate, de la 1 septembrie 2026. Ce trebuie să știe românii De la 1 septembrie, noile cărți electronice de identitate vor putea fi folosite în locul cardurilor de sănătate. Schimbarea nu este obligatorie și va depinde de funcționarea sistemului, aflat în această perioadă în teste. Persoanele care […]
Peste 800.000 de mii de bulgari trăiesc din pensii de cel mult 322 de euro. Aproape 10.000 primesc pensia maximă, de 1.738,40 euro
Peste 800.000 de mii de bulgari trăiesc din pensii de cel mult 322 de euro. Aproape 10.000 primesc pensia maximă, de 1.738,40 euro Aproximativ 810.000 de pensionari din Bulgaria primesc pensii de cel mult 322,37 de euro, nivelul minim stabilit în această țară, potrivit datelor Institutului Național de Asigurări Sociale pentru primele șase luni ale […]