Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi vremea în România până în preajma Crăciunului 2026: Vine iarna cu adevărat? Prognoza meteo pe 4 săptămâni
Cum va fi vremea în România până în preajma Crăciunului 2026: Vine iarna cu adevărat? Prognoza meteo pe 4 săptămâni România va traversa o perioadă cu temperaturi ușor sub valorile obișnuite la sfârșitul lunii noiembrie, după care vremea va intra într-un proces de stabilizare termică. Prognoza pentru următoarele patru săptămâni, care acoperă perioada până în […]
Pensia nu se pierde odată cu decesul titularului! Cine poate încasa banii rămași și în cât timp trebuie depusă cererea
Pensia nu se pierde odată cu decesul titularului! Cine poate încasa banii rămași și în cât timp trebuie depusă cererea Pensionarul a murit, dar pensia pentru luna respectivă rămâne datorată integral. Cine are dreptul să încaseze banii, ce documente sunt necesare și când expiră termenul de trei ani? Legea nr. 360/2023 stabilește reguli clare pentru […]
20 noiembrie 2026: 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
20 noiembrie 2026: 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia La 20 noiembrie 2026 se împlinesc 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, documentul prin care românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au fost chemați să participe la una dintre cele mai […]