Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Sociologul Alin Tomuș, moderator la cea mai mare conferință pe teme de energie din România: Când va avea loc evenimentul și cine va participa
Sociologul Alin Tomuș, moderator la cea mai mare conferință pe teme de energie din România: Când va avea loc evenimentul și cine va participa Sociologul albaiulian Alin Tomuș, specialist în dezvoltare comunitară locală și dinamică socială, va fi moderator al unui panel la cea mai mare conferință pe teme de energie din România Fundația pentru […]
Bani pentru sere și solarii 2026 | 275 de milioane de lei pentru legumele cultivate în spații protejate, în acest an
275 de milioane de lei pentru legumele cultivate în spații protejate, în acest an Guvernul Bolojan a aprobat recent completarea cadrului legal pentru schema de ajutor de minimis destinată producătorilor de legume cultivate în spații protejate, asigurând finanțarea programului pentru anul 2026. Potrivit actului normativ, suma totală alocată se ridică la 275 de milioane de […]
PNL, susținere în bloc pentru Ilie Bolojan, după ce PSD i-a retras sprijinul politic: „Vom continua să asigurăm guvernarea țării”
PNL, susținere în bloc pentru Ilie Bolojan, după ce PSD i-a retras sprijinul politic: „Vom continua să asigurăm guvernarea țării” În ședința PNL din seara zilei de luni, 20 aprilie 2026, toți președinții de filiale care au luat cuvântul și-au exprimat susținerea pentru Ilie Bolojan. Surse din PNL susțin că și principalul contestatar al lui […]