Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
eYou – A fost lansată o nouă rețea de socializare pornită din România. Are deja 50.000 de utilizatori
eYou – A fost lansată o nouă rețea de socializare pornită din România. Are deja 50.000 de utilizatori Platforma europeană de social media eYou a fost lansată oficial marţi, 5 mai 2026, pentru public. Noua rețea de socializare verifică în timp real veridicitatea postărilor. Platforma cu cei doi co-fondatori stabiliţi în România a ajuns la […]
AUR, dispus să intre la guvernare: Condiția esențială, să desemneze premierul. George Simion: „Nu vrem să fim idioți utili”
AUR, dispus să intre la guvernare: Condiția esențială, să desemneze premierul. George Simion: „Nu vrem să fim idioți utili” George Simion a declarat marți 5 mai 2026, că AUR este pregătit să intre la guvernare, însă doar în condițiile în care i se va permite să desemneze prim-ministrul. „Suntem în punctul în care acest Guvern […]
Veniturile din chirii sau tranzacții cu criptomonede, în vizorul ANAF: Documentele pe care trebuie să le păstreze proprietarii și investitorii
Veniturile din chirii sau tranzacții cu criptomonede, în vizorul ANAF: Documentele pe care trebuie să le păstreze proprietarii și investitorii Agenția Națională de Administrare Fiscală a intensificat, în ultima perioadă, controalele fiscale care vizează persoanele fizice ce obțin venituri din surse extrasalariale, precum închirieri, activități agricole, investiții pe bursă sau tranzacții cu criptomonede. În același […]