Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Dragoș Damian, Terapia Cluj: Domnule Președinte, avem nevoie de un Premier care să construiască fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare
Dragoș Damian, Terapia Cluj: Domnule Președinte, avem nevoie de un Premier care să construiască fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare Domnule Președinte, ca orice ardelean încăpățânat, eu îi tot dau înainte, oricât mă înjură toți: economia României poate creste doar din fabrici, uzine și combinate. Toate deficitele, datoriile, dobânzile și celelalte […]
Pensii 2026 | De câți ani de contribuții au nevoie femeile: Pensia la limită de vârstă, schimbată din luna august
Pensii 2026 | De câți ani de contribuții au nevoie femeile: Pensia la limită de vârstă, schimbată din luna august Începând cu 1 august 2026, a intrat într-o nouă etapă calendarul de aplicare a prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Pentru femeile care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, stagiul […]
Banii de la stat curg către partidele din România: Cine a luat grosul subvențiilor în august 2026
Banii de la stat curg către partidele din România: Cine a luat grosul subvențiilor în august 2026 Partidele politice au încasat, în luna august 2026, peste 15,47 milioane de lei din bugetul de stat, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Banii au ajuns în conturile formațiunilor politice pe 7 august, iar cea mai […]