Actualitate

Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu

Ioana Oprean

Publicat

în

Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.

Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.

„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.

Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.

Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.

Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”

Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.

„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.

Sursa: digi24.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Economistul Radu Georgescu: Investițiile în 2026 s-au prăbușit cu 50%, comparativ cu 2025, o scădere de 6,5 miliarde de lei. Guvernul a tăiat exact de unde nu trebuia

Bogdan Ilea

Publicat

în

Economistul Radu Georgescu: Investițiile în 2026 s-au prăbușit cu 50%, comparativ cu 2025, o scădere de 6,5 miliarde de lei. Guvernul a tăiat exact de unde nu trebuia Economistul Radu Georgescu avertizează asupra situației economice a României, susținând că multe informații prezentate public despre deficit, investiții, PNRR sau TVA sunt acceptate fără să fie verificate. […]

Citește mai mult

Actualitate

GREVĂ GENERALĂ anunțată de profesori pe 25 mai 2026. Ce înseamnă pentru elevi: teste, note și medii date peste cap

Ioana Oprean

Publicat

în

GREVĂ GENERALĂ anunțată de profesori pe 25 mai 2026. Ce înseamnă pentru elevi: teste, note și medii date peste cap Profesorii din România intenționează să lase corigent finalul anului şcolar şi ameninţă cu greva generală de pe 25 mai 2026. E o ameninţare care le complică serios soarta elevilor, un eventual protest însemând examene date […]

Citește mai mult

Actualitate

Numărul de paturi din spitalele din România, redus cu 14.000 până în 2028. Ministru: ,,Nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical”

Ioana Oprean

Publicat

în

Numărul de paturi din spitalele din România, redus cu 14.000 până în 2028. Ministru: ,,Nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical” Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 29 aprilie 2026, Planul național de paturi pentru perioada 2026 – 2028, care prevede reducerea treptată a aproximativ 14.000 de paturi finanțate de Casa Națională de Asigurări […]

Citește mai mult