Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Alexandru Rogobete vrea să schimbe plata gărzilor în spitale: Și medicii rezidenți ar urma să fie incluşi în liniile de gardă plătite
Alexandru Rogobete vrea să schimbe plata gărzilor în spitale: Și medicii rezidenți ar urma să fie incluşi în liniile de gardă plătite Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat că va face tot ce ţine de el ca până la finalul anului 2026, gărzile să fie plătite corespunzător, iar rezidenţii să fie incluşi în liniile de […]
Salariul minim ar putea fi majorat de la 1 ianuarie 2027: Creștere de 675 de lei, cerută de sindicate. Patronatele se opun
Salariul minim ar putea fi majorat de la 1 ianuarie 2027: Creștere de 675 de lei, cerută de sindicate. Patronatele se opun Salariul minim ar putea fi majorat de la 1 ianuarie 2027, iar sindicatele solicită o majorare cu 675 de lei brut, de la începutul anului viitor, și spun că astfel angajații ar putea […]
Incendii la autovehicule în România: 1.555 de astfel de evenimente în primele nouă luni din 2026. Avertismentul autorităților
Incendii la autovehicule în România: 1.555 de astfel de evenimente în primele nouă luni din 2026. Avertismentul autorităților Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atrage atenția șoferilor asupra riscului de incendiu la autovehicule odată cu venirea sezonului rece, printr-un mesaj publicat pe o rețea de socializare. În primele nouă luni ale anului 2026, la nivel […]
