Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Când este bine să facem vaccinul antigripal: Cine beneficiază de vaccinare gratuită Schimbarea de vreme vine la pachet cu gripă și viroze respiratorii, iar medicii spun că sezonul a început anul acesta mai mult mai devreme, iar spitalele de boli infecţioase au înregistrat deja şi primele cazuri. De săptămâna trecută a început şi vaccinarea antigripală. […]
Când are loc examenul de rezidențiat în 2026: De la ce dată se depun dosarele și în ce va consta concursul
Când are loc examenul de rezidențiat în 2026: De la ce dată se depun dosarele și în ce va consta concursul Ministerul Sănătăţii a stabilit că înscrierile pentru concursul naţional de admitere în Rezidenţiat 2026 vor începe pe 7 octombrie, iar examenul vs avea loc pe data de 15 noiembrie. „Concursul naţional de admitere în […]
Cum pot fi exceptați de la plata CASS pensionarii români care locuiesc în străinătate. Documentul pe care trebuie să îl prezinte
Cum pot fi exceptați de la plata CASS pensionarii români care locuiesc în străinătate. Documentul pe care trebuie să îl prezinte Pensionarii români care locuiesc în străinătate trebuie să fie atenți la modul în care li se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). O procedură stabilită în 2026 clarifică situațiile în care contribuția […]