Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Primele cazuri de gripă din sezonul 2026-2027 au început să apară: Peste 80.000 de cazuri de infecții respiratorii într-o săptămână
Primele cazuri de gripă din sezonul 2026-2027 au început să apară: Peste 80.000 de cazuri de infecții respiratorii într-o săptămână Primele cazuri de gripă din sezonul 2026-2027 au fost raportate în România, numărul îmbolnăvirilor depășind 200 la nivel național. INSP a anunțat, de asemenea, șapte cazuri de infecții respiratorii acute severe, odată cu debutul supravegherii […]
Vremea rea pune stăpânire pe România: Ploi în toată țara, lapoviță și ninsori la munte și rafale de vânt de până la 90 km/h
Vremea rea pune stăpânire pe România: Ploi în toată țara, lapoviță și ninsori la munte și rafale de vânt de până la 90 km/h Meteorologii ANM au emis sâmbătă o informare meteorologică, valabilă de duminică, 11 octombrie 2026, care vizează ploi moderate cantitativ în toate regiunile, descărcări electrice, precipitații mixte la altitudini mari și intensificări […]
Ce este interzis să arzi în curte, chiar dacă terenul îți aparține: Unde poți face grătarul și ce se întâmplă cu frunzele și crengile din grădină
Ce este interzis să arzi în curte, chiar dacă terenul îți aparține: Unde poți face grătarul și ce se întâmplă cu frunzele și crengile din grădină Sezonul de toamnă vine la pachet cu grămezi de frunze, crengi rezultate din tunderea pomilor și alte resturi adunate din grădină, iar pentru unii proprietari cea mai simplă soluție […]
