Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Pensii în decembrie 2026: Cine primește banii mai devreme și ce pensionari încasează până la 500 de lei în plus
Pensii în decembrie 2026: Cine primește banii mai devreme și ce pensionari încasează până la 500 de lei în plus Pensionarii din România vor avea parte de un calendar special de plată în decembrie 2026, cu modificări atât pentru cei care primesc pensia pe card, cât și pentru beneficiarii care încasează banii prin Poșta Română. […]
Sindicatele din Educație, semnal de alarmă: „Guvernul continuă politica de distrugere a învățământului preuniversitar”
Sindicatele din Educație, semnal de alarmă: „Guvernul continuă politica de distrugere a învățământului preuniversitar” Politica de austeritate aplicată în educație continuă, iar consecințele riscă să devină tot mai grave pentru școala românească. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” lansează un nou avertisment dur la adresa Guvernului și a […]
Vouchere noi pentru energie, pregătite de Guvern: Schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, dar și finanțări de 400 de milioane de lei pentru baterii
Vouchere noi pentru energie, pregătite de Guvern: Schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, dar și finanțări de 400 de milioane de lei pentru baterii Guvernul pregătește un nou mecanism de acordare a voucherelor pentru energie destinate consumatorilor vulnerabili, în timp ce analizează alocarea a până la 400 de milioane de lei pentru achiziția și instalarea […]