Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Impozitare progresivă, după creșterile mari de taxe: Soluția Ministrului Muncii pentru un sistem fiscal mai echitabil. „Asta e soluția în orice țară civilizată”
Impozitare progresivă, după creșterile mari de taxe: Soluția Ministrului Muncii pentru un sistem fiscal mai echitabil. „Asta e soluția în orice țară civilizată” Ministrul Muncii propune un nou sistem de impozitare, după creșterile mari de taxe, ca o soluție pentru un sistem fiscal echitabil. „Are în spate rapoarte ale Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale și […]
PENSII 2026 | Cât este punctul de pensie în 2026. Când se va relua indexarea pensiilor După schimbările majore aduse de noua lege a pensiilor, pensionarii așteaptă cu interes să vadă când vor crește veniturile lor. Valoarea punctului de pensie rămâne un reper esențial în calculul pensiei lunare, iar decizia autorităților pentru anul viitor are […]
România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație: Avans anual al prețurilor de 8,6% În Uniunea Europeană, rata anuală a scăzut în luna decembrie până la 2,3%, România fiind în continuare țara cu cea mai ridicată inflație și cu un avans al prețurilor de 8,6%. Acest avans rămâne neschimbat față de luna noiembrie, menționează Oficiul […]