Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Călin Georgescu, din nou la DIICOT: A patra zi de percheziții informatice în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu, din nou la DIICOT: A patra zi de percheziții informatice în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro Călin Georgescu a ajuns din nou vineri, 9 octombrie 2026,la sediul DIICOT, în a patra zi de percheziții informatice. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru o înșelăciune cu […]
Vacanța de iarnă 2026-2027, cea mai lungă vacanță dintre modulele școlare: Când sunt programate cele 19 zile libere pentru elevi
Vacanța de iarnă 2026-2027, cea mai lungă vacanță dintre modulele școlare: Când sunt programate cele 19 zile libere pentru elevi Elevii din România se vor bucura de 19 zile de vacanță de sărbătorile de iarnă, potrivit structurii anului educațional 2026-2027. Al doilea modul școlar se încheie pe 22 decembrie, iar cursurile vor fi reluate pe […]
Cum va fi vremea în România până în 9 noiembrie 2026: Vin ploile! Prognoza meteo pe 4 săptămâni
Cum va fi vremea în România până în 9 noiembrie 2026: Vin ploile! Prognoza meteo pe 4 săptămâni România va avea parte de temperaturi apropiate de cele normale pentru perioada calendaristică în următoarele patru săptămâni, potrivit estimărilor meteorologice pentru intervalul 12 octombrie – 9 noiembrie 2026. În prima săptămână, precipitațiile vor fi mai abundente decât […]
