Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
4 martie 2026 | Exercițiu de alarmare în România, miercuri: La ce oră sună alarmele în Alba și celelalte județe din țară
4 martie 2026 | Exercițiu de alarmare în România, miercuri: La ce oră sună alarmele în Alba și celelalte județe din țară Sirenele vor răsuna miercuri, 4 martie 2026, în Alba și în restul județelor din România, în cadrul unui exercițiu național de alarmare publică organizat de autorități. Testarea sistemului va avea loc în intervalul […]
Cum va fi vremea de Paște 2026: Minivacanță pascală cu aer de primăvară, temperaturi ridicate și ploi slabe la început de aprilie
Cum va fi vremea de Paște 2026: Minivacanță pascală cu aer de primăvară, temperaturi ridicate și ploi slabe la început de aprilie În 2026, Paștele ortodox va fi celebrat pe 12 aprilie, iar estimările publicate de AccuWeather și Administrația Națională de Meteorologie oferă deja indicii despre atmosfera din acele zile. Un Paște cu aer de primăvară […]
Analistul economic Adrian Negrescu: Românii vor resimți un șoc la raft chiar din această lună. Alimentele esențiale vor înregistra cele mai rapide și vizibile ajustări de preț
Analistul economic Adrian Negrescu: Românii vor resimți un șoc la raft chiar din această lună. Alimentele esențiale vor înregistra cele mai rapide și vizibile ajustări de preț Românii ar putea resimți un adevărat șoc la raft chiar din această lună, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, prețul carburanților influențează decisiv costul final al bunurilor […]