Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Pensii 2026 | De ce nu se mai păstrează condițiile din decizia de invaliditate la trecerea la pensia pentru limită de vârstă
De ce nu se mai păstrează condițiile din decizia de invaliditate la trecerea la pensia pentru limită de vârstă Casa Județeană de Pensii Alba explică ce se schimbă după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023. Pensionarii de invaliditate ale căror drepturi au fost stabilite în baza Legii nr. 263/2010 se pot afla în situația […]
17-18 august 2026 | Se strică vremea în România: Caniculă, apoi un episod cu vijelii și răcire accentuată. Cod Galben de căldură excesivă în Alba și alte județe
Se strică vremea în România: Caniculă, apoi un episod cu vijelii și răcire accentuată. Cod Galben de căldură excesivă în Alba și alte județe În intervalul 17 august 2026, ora 23:00 – 18 august 2026, ora 21:00, vremea se va schimba semnificativ în mare parte din România, principalele fenomene fiind intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică, […]
Precizări făcute de CCR în urma întâlnirii dintre președinta Simina Tănăsescu și premierul Ilie Bolojan
Precizări făcute de CCR în urma întâlnirii dintre președinta Simina Tănăsescu și premierul Ilie Bolojan Curtea Constituțională a României face noi precizări după apariția unor informații potrivit cărora președintele instituției s-ar fi întâlnit cu premierul Ilie Bolojan înainte de pronunțarea unei decizii privind legea integrității. CCR neagă existența unei astfel de întâlniri. Practic, spune curtea […]