Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Crește vârsta de pensionare în MAI, MApN, SRI și SPP. Ministrul Apărării: ,,Poate până la 60, poate la 55”
Crește vârsta de pensionare în MAI, MApN, SRI și SPP. Ministrul Apărării: ,,Poate până la 60, poate la 55” Guvernul are în lucru un proiect de lege prin care va crește vârsta de pensionare în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și în structurile SRI și SPP, a informat luni, 12 ianuarie 2026, ministrul Apărării, Radu […]
Sistemul E-sigur, amânat în România. De când vor fi funcționale camerele radar și cum se calculează viteza
Sistemul E-sigur, amânat în România. De când vor fi funcționale camerele radar și cum se calculează viteza România va beneficia de o rețea extinsă de camere radar atât pe drumurile naționale, cât și pe autostrăzi, care vor fi capabile să măsoare inclusiv viteza medie a șoferilor între două puncte, însă implementarea completă a sistemului e-Sigur […]
Zile și nopți cu vreme foarte rece în România. Ministerul Sănătății: „Limitați deplasările în aer liber și expunerea prelungită la frig, mai ales a mâinilor și picioarelor!”
Zile și nopți cu vreme foarte rece în România. Ministerul Sănătății: „Limitați deplasările în aer liber și expunerea prelungită la frig, mai ales a mâinilor și picioarelor!” În aceste zile cu temperaturi extrem de scăzute, Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spații deschise și expunerea la frig, să respecte […]