Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cât costă montarea unei instalații GPL pe mașină în 2026: De la ce valoare pornesc prețurile și la ce sume pot ajunge
Cât costă montarea unei instalații GPL pe mașină în 2026: De la ce valoare pornesc prețurile și la ce sume pot ajunge Montarea unei instalații GPL poate reduce considerabil costurile cu alimentarea unei mașini pe benzină, însă investiția inițială diferă mult în funcție de motor, tipul instalației și rezervorul ales. În România, în 2026, prețurile […]
Ce este astenia de toamnă: Cum putem să o recunoaștem după simptome și cum o putem ține sub control
Ce este astenia de toamnă: Cum putem să o recunoaștem după simptome și cum o putem ține sub control Astenia de toamnă sau tulburarea afectivă sezonieră, reprezintă o formă de depresie specifică sezonului rece, care debutează toamna și se ameliorează odată cu sosirea primăverii. Tulburările de dispoziție, oboseala și slăbiciunea sunt câteva manifestări ale asteniei […]
Ce sporuri și venituri pot fi luate în calcul la pensie în 2026: Lista beneficiilor care pot aduce o pensie mai mare
Ce sporuri și venituri pot fi luate în calcul la pensie în 2026: Lista beneficiilor care pot aduce o pensie mai mare Sporurile, premiile, orele suplimentare și chiar al 13-lea salariu pot conta la recalcularea pensiei, în anumite condiții. Noua legislație a pensiilor a adus o schimbare importantă pentru persoanele care au lucrat înainte de […]