Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Când începe vacanța de Paște 2026: Câte zile libere vor avea elevii. După întoarcerea la cursuri, începe ultimul modul de studiu
Când începe vacanța de Paște 2026: Câte zile libere vor avea elevii. După întoarcerea la cursuri, începe ultimul modul de studiu Vacanța de Paște 2026 va avea 11 zile libere pentru elevi, potrivit structurii anului școlar în curs. La întoarcere, elevii vor începe ultimul modul de studiu care se va încheia pe 19 iunie. Potrivit […]
Aproape 200 de incendii, majoritatea la locuințe, în România, în doar 3 zile: „Siguranța NU este opțională”
Aproape 200 de incendii, majoritatea la locuințe, în România, în doar 3 zile În zilele de vineri, sâmbătă și duminică, pompierii au gestionat peste 4.200 de misiuni. Intervențiile au vizat, în principal, acordarea măsurilor de prim ajutor de către echipajele SMURD, care au asistat medical mai bine de 3.500 de persoane aflate în dificultate, a […]
Călin Georgescu cere „în numele poporului român” desecretizarea documentelor legate de anularea alegerilor: „Eu nu cedez, nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu, prefer o zi de lup decât o viață de jigodie”
Călin Georgescu cere „în numele poporului român” desecretizarea documentelor legate de anularea alegerilor Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a cerut desecretizarea documentelor legate de anularea alegerilor de la sfârșitul anului 2024. Călin Georgescu a precizat că se referă la toate documentele apărute din noiembrie 2024, inclusiv discuțiile din CSAT, și CCR și notele […]