Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Energia electrică și creșterea TVA au majorat inflația la 7,3% în 2025. Topul scumpirilor pe anul trecut
Energia electrică și creșterea TVA au majorat inflația la 7,3% în 2025. Topul scumpirilor pe anul trecut Inflația în România a atins 7,3% în perioada ianuarie – decembrie 2025, cele mai mari creșteri fiind înregistrate începând din vară, după ce s-a renunțat la plafonarea prețurilor la energie și au fost majorate cotele de TVA. Astfel, […]
Zile libere de la stat în 2026: Lista completă pentru angajați În 2026, zilele plătite pentru angajații din România este destul de generoasă. Legislația prevede și zile libere pentru evenimente personale, situații speciale sau condiții excepționale, drepturi pe care mulți salariați nu le cunosc pe deplin, pe lângă sărbătorile legale. Care sunt sărbătorile legale în […]
Noua vârstă de pensionare pentru angajații MApN: Care sunt cele două variante aflate în discuție
Noua vârstă de pensionare pentru angajații MApN: Care sunt cele două variante aflate în discuție Vârsta de pensionare pentru angajații structurilor de ordine publică și apărare ar putea suferi modificări importante în perioada imediat următoare. Polițiștii, jandarmii și militarii se află în centrul unei dezbateri sensibile, generate de nevoia Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare, […]