Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi vremea în Transilvania până pe 13 septembrie 2026: Când va ploua. Prognoza meteo pentru următoarele 2 săptămâni
Cum va fi vremea în Transilvania până pe 13 septembrie 2026: Când va ploua. Prognoza meteo pentru următoarele 2 săptămâni Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat luni, 31 august 2026, prognoza meteo pe regiuni pentru următoarele 2 săptămâni. Conform prognozei, prima săptămână debutează cu temperaturi ridicate în Transilvania, cu maxime medii de aproximativ 31 […]
Cum se ia în calcul în 2026 concediul pentru creșterea copilului la pensie: Precizările Casei de Pensii Alba
Cum se ia în calcul în 2026 concediul pentru creșterea copilului la pensie: Precizările Casei de Pensii Alba Perioada în care un părinte a stat acasă pentru creșterea copilului poate fi valorificată diferit la stabilirea pensiei, în funcție de data la care a fost efectuat concediul. Casa Județeană de Pensii Alba explică modul în care […]
Calendar ortodox SEPTEMBRIE 2026: Naşterea Maicii Domnului şi Înălţarea Sfintei Cruci, cele mai importante sărbători ale lunii
Calendar ortodox SEPTEMBRIE 2026: Naşterea Maicii Domnului şi Înălţarea Sfintei Cruci, cele mai importante sărbători ale lunii Prima zi din septembrie 2026 deschide noul an bisericesc în calendarul ortodox, marcând începutul unei perioade pline de semnificație spirituală. Calendarul ortodox septembrie 2026 include o serie de sărbători importante, atât cu cruce roșie, cât și cu cruce […]