Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Alin Tomuș preia coordonarea E³-GOV Think Tank și va reprezenta inițiativa în cadrul TRILATERAL FORUM 2026
Alin Tomuș preia coordonarea E³-GOV Think Tank și va reprezenta inițiativa în cadrul Trilateral Forum 2026 Fundația pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere – FDBC anunță desemnarea lui Alin Tomuș în calitate de coordonator al E³-GOV Think Tank, platformă independentă de analiză și cercetare aplicată dedicată relației dintre energie, economie și mediu. E³-GOV Think Tank a […]
Pensii 2026 | Trebuie depusă cerere pentru restituirea CASS reținute din pensie? Precizări oficiale
Pensii 2026 | Trebuie depusă cerere pentru restituirea CASS reținute din pensie? Precizări oficiale Casa Județeană de Pensii Alba face lumină în cazul contribuției de sănătate reținute din pensiile de peste 3.000 de lei: nu este nevoie de nicio cerere pentru restituirea banilor. Pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei nu trebuie […]
Reguli noi pentru apartamentele în regim hotelier: Lenjeria albă şi prosoapele albe, obligatorii. Ce vor mai fi obligați să facă proprietarii
Reguli noi pentru apartamentele în regim hotelier: Lenjeria albă şi prosoapele albe, obligatorii. Ce vor mai fi obligați să facă proprietarii Persoanele care îşi rezervă un apartament în regim hotelier va=or beneficia de acum de condiţii mai apropiate de cele din hoteluri. Lenjeria albă şi prosoapele albe devin standard și vor fi obligatorii. În acelaşi […]