Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Numărul pacienților cu arsuri grave a crescut în perioada sărbătorilor. Ministrul Sănătății: România, peste media UE
Numărul pacienților cu arsuri grave a crescut în perioada sărbătorilor. Ministrul Sănătății: România, peste media UE În ultimele zile la nivel național, numărul pacienților cu arsuri severe a crescut în contextul sărbătorilor. România se situează peste media Uniunii Europene la acest capitol, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. El semnalează o creștere îngrijorătoare a cazurilor […]
Pensii 2025 | Fondurile de pensii private, active de 194,9 miliarde de lei, în noiembrie. Creștere de peste 30% față de anul trecut
Fondurile de pensii private, active de 194,9 miliarde de lei, în noiembrie. Creștere de peste 30% față de anul trecut Active în valoare de 194,9 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie 2025, în creștere cu 31% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2024 au fondurile de pensii private obligatorii, potrivit Autorității de Supraveghere […]
Andrei Caramitru, despre dezastrul din turism: Nu avem capacitatea, IQ-ul, nimic pentru a face turism de calitate, asta e realitatea. Care sunt motivele
Andrei Caramitru, despre dezastrul din turism: Nu avem capacitatea, IQ-ul, nimic pentru a face turism de calitate, asta e realitatea. Care sunt motivele Andrei Caramitru explică, într-o analiză, de ce turismul românesc traversează una dintre cele mai grave crize din ultimii ani și de ce pensiunile și hotelurile rămân goale, în ciuda investițiilor făcute. El […]