Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi vremea în iarna 2026-2027: Sunt posibile episoade severe de ger și ninsori abundente
Cum va fi vremea în iarna 2026-2027: Sunt posibile episoade severe de ger și ninsori abundente Primele estimări ale specialiștilor pentru iarna 2026-2027 indică posibilitatea unor episoade de vreme severă în Europa, cu valuri de aer arctic și perioade favorabile ninsorilor abundente. Analizele Severe Weather Europe pun în centrul atenției vortexul polar și trei fenomene […]
De ce este interzis accesul la ștranduri cu apă și alimente din exterior? Ce spune șeful InfoCons
De ce este interzis accesul la ștranduri cu apă și alimente din exterior? Ce spune șeful InfoCons Foarte mulți turiști din România reclamă că, la intrarea în unele ștranduri, nu sunt lăsați să intre cu apă și mâncare din exterior, fiind nevoiți să cumpere produsele vândute în incintă. Situația este mai sensibilă pentru familiile cu […]
Eurostat: România, cea mai mare majorare a preţului la carburanţi din UE: Combustibilii s-au scumpit cu peste 20% într-un an. Cât costă motorina în Alba Iulia
România, cea mai mare majorare a preţului la carburanţi din UE: Combustibilii s-au scumpit cu peste 20% într-un an. Cât costă motorina în Alba Iulia România înregistrează cea mai mare creștere a prețurilor carburanților din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate vineri, 21 august, de Eurostat. În luna iulie, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal […]