Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Creșterea TVA scoate și mai mulți bani din buzunarele românilor: Internetul, televiziunea și telefonia, mai scumpe de la 1 august 2025
Creșterea TVA scoate și mai mulți bani din portofelele românilor: Internetul, televiziunea și telefonia, mai scumpe de la 1 august 2025 Creșterea TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025, reglementată prin Legea nr. 141/2025, va aduce scumpiri în lanț. Cumulat cu celelalte scumpiri, românii vor plăti mai mult și pentru serviciile […]
Fonduri europene 2025 | Bani pentru construirea de sisteme de irigații sau modernizarea celor existente în România
Bani europeni pentru construirea de sisteme de irigații sau modernizarea celor existente în România România ar putea avea o șansă reală de a primi fonduri europene pentru irigații, după ce un amendament propus de Europarlamentarul Dan Motreanu a propus un amendament carea a fost votat într-o comisie a Parlamentului European. Inițiativa vine în contextul problemelor […]
În România, din circa 19 milioane de locuitori, aproape 1 milion beneficiază de pensie de handicap. Date INS
În România, din circa 19 milioane de locuitori, aproape 1 milion beneficiază de pensie de handicap. Date INS Primul ministru al României, Ilie Bolojan, ridică o problemă legată de pensiile de handicap: „Este o problemă sistemică. O parte din ei au obținut aceste drepturi într-o manieră discutabilă”. Aproape un milion de români din totalul populației […]