Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
82% dintre români își aleg locul de muncă în funcție de salariu, dar echilibrul viață–muncă îi determină să rămână: Rezultatele unui studiu realizat online
82% dintre români își aleg jobul în funcție de salariu, dar echilibrul viață–muncă îi determină să rămână Salariul rămâne principalul criteriu pentru români atunci când își caută un nou loc de muncă, însă echilibrul dintre viața profesională și cea personală este factorul decisiv pentru a rămâne în rolul actual, indică studiul Workmonitor 2026 realizat de […]
Andrei Rațiu a fost ales ,,tricolorul lunii februarie” 2026. Jucătorul originar din Alba a fost votat de suporteri
Andrei Rațiu a fost ales tricolorul lunii februarie. Jucătorul originar din Alba a fost votat de suporteri Fotbalistul originar din județul Alba, Andrei Rațiu a fost desemnat „Tricolorul lunii februarie”, în urma votului suporterilor în aplicația Tricolorii, potrivit Federației Române de Fotbal. Jucătorul lui Rayo Vallecano a impresionat în campionatul Spaniei, reușind două pase decisive […]
Scumpiri de până la 7% în România, exclusiv din cauza creșterii prețului la motorină: Lista produselor și serviciilor afectate
Scumpiri de până la 7% în România, exclusiv din cauza creșterii prețului la motorină: Lista produselor și serviciilor afectate Mai multe produse s-au scumpit în România cu până la 7% de la începutul anului 2026, exclusiv din cauza creșterii prețului la motorină. În economie există scumpiri care se văd imediat și scumpiri care se infiltrează […]