Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Plata alocațiilor și indemnizațiilor, în avans în noiembrie 2026! Când intră banii în conturi și când ajung prin poștă
Plata alocațiilor și indemnizațiilor, în avans în noiembrie 2026! Când intră banii în conturi și când ajung prin poștă Vești importante pentru milioane de beneficiari! ANPIS a anunțat plata în avans, în luna noiembrie 2026, a alocațiilor de stat pentru copii, indemnizațiilor pentru creșterea copilului, stimulentelor de inserție și drepturilor persoanelor cu dizabilități. Primele sume […]
Unde sunt cele mai scumpe locuinţe cumpărate prin credit ipotecar şi cât plătesc românii pentru o casă
Unde sunt cele mai scumpe locuinţe cumpărate prin credit ipotecar şi cât plătesc românii pentru o casă Bucureştiul şi Transilvania se află în fruntea clasamentului naţional al celor mai scumpe locuinţe achiziţionate prin credit ipotecar, cu valori medii de aproximativ 122.000 de euro pe imobil. La polul opus se situează Muntenia, unde preţul mediu al […]
Câtă birocrație îi ține pe profesori departe de catedră? Studiu național pentru simplificarea activității din școli
Câtă birocrație îi ține pe profesori departe de catedră? Studiu național pentru simplificarea activității din școli Institutul de Științe ale Educației derulează un studiu național care urmărește să identifice și să evalueze sarcinile administrative ce îngreunează activitatea profesorilor, în vederea eliminării documentelor inutile și simplificării procedurilor din școli. Primele rezultate sunt așteptate la sfârșitul acestui […]
