Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Accidente cu trotineta 2026: Aproape 2.700 de evenimente și 22 de decese în 18 luni. Trotinetele private, de cinci ori mai implicate decât cele de închiriat
Accidente cu trotineta 2026: Aproape 2.700 de evenimente și 22 de decese în 18 luni. Trotinetele private, de cinci ori mai implicate decât cele de închiriat Trotinetele electrice deținute de persoane fizice au generat un bilanț dramatic, de cinci ori mai mare decât cel înregistrat în cazul flotelor de închiriere. În ultimele 18 luni, trotinetele […]
Ghișeu Unic pentru Avize și la Alba Iulia: Când va avea loc votul decisiv în legislativul local
Ghișeu Unic pentru Avize și la Alba Iulia: Când va avea loc votul decisiv în legislativul local Consiliul Local Alba Iulia urmează să aprobe prin vot vineri, 9 octombrie 2026, în ședință extraordinară, un proiect de hotărâre privind constituirea Comisiei de acord unic (CAU) a municipiului, aprobarea componenței sale instituționale și a regulamentului de organizare […]
Video | În caz de urgență, bateriile de la Teiuș pot acoperi necesarul de energie din tot județul Alba: „Un instrument de stabilitate”
În caz de urgență, bateriile de la Teiuș pot acoperi necesarul de energie din tot județul Alba: „Un instrument de stabilitate” Centrala electrică mixtă a Eurowind Energy, cu 169 MW fotovoltaic și 120 MWh stocare, devine un instrument de stabilitate pentru Sistemul Energetic Național. Într-o perioadă în care sistemul energetic național trece printr-o criză, investiția […]
