Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
Pensii 2026 | Cum pot fi moșteniți banii din contul de pensie privată obligatorie. Ce spune legea despre Pilonul II
Pensii 2026 | Cum pot fi moșteniți banii din contul de pensie privată obligatorie. Ce spune legea despre Pilonul II Cei mai mulți români cred că sumele acumulate în contul de pensie privată obligatorie, mai exact din Pilonul II, se pierd dacă participantul decedează înainte de pensionare. În realitate, legea prevede exact contrariul. Banii din […]
Rețea de trafic cu droguri și „cristal”, destructurată după aproape doi ani de anchetă: Zeci de tranzacții, minori implicați și sute de probe trimit trei inculpați în fața Tribunalului Alba
Rețea de trafic cu droguri și „cristal”, destructurată după aproape doi ani de anchetă: Zeci de tranzacții, minori implicați și sute de probe trimit trei inculpați în fața Tribunalului Alba O anchetă complexă desfășurată de procurorii DIICOT, întinsă pe aproape doi ani și susținută de zeci de percheziții, interceptări telefonice, rapoarte tehnico-științifice și declarații de […]
Președintele României, Nicușor Dan: ,,Anul acesta, vom atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”
Președintele României, Nicușor Dan: ,,Anul acesta, vom atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB” România va aloca în 2026 un total de 3,7% din PIB pentru cheltuielile de apărare și securitate, a anunțat miercuri președintele Nicușor Dan. Șeful statului a precizat că România s-a alăturat inițiativei NATO „Drone […]









