Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Vara lui 2026, printre cele mai călduroase din istoria măsurătorilor. Fenomenul anunțat de meteorologi
Vara lui 2026, printre cele mai călduroase din istoria măsurătorilor. Fenomenul anunțat de meteorologi Anul 2026 urmează să fie printre cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor, potrivit serviciul de meteorologie Met Office din Marea Britanie Meteorologii estimează că temperatura globală pentru acest an va fi în jur de 1,46°C peste media perioadei preindustriale (1850-1900). […]
RCA 2026 | Noi modificări legislative prin care familiile victimelor rănite pot primi despăgubiri
RCA 2026 | Noi modificări legislative prin care familiile victimelor rănite pot primi despăgubiri Potrivit unei modificări a Codului Civil, companiile pentru asigurările RCA și CASCO au obligația legală de a acorda despăgubiri atât victimelor implicate în accidente rutiere, cât și familiilor acestora. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională limitarea despăgubirilor la persoanele afectate direct în […]
Premierul Ilie Bolojan, la consultările cu reprezentanții universităților din România: „Trebuie să facem economii”
Ilie Bolojan, la consultările cu reprezentanții universităților din România: „Trebuie să facem economii” Premierul Ilie Bolojan a avut, marți, 20 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, consultări cu Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), ca răspuns la solicitarea CNR de a avea o discuție cu privire la bugetul educației și cercetării în anul 2026. […]