Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi VREMEA în Transilvania și celelalte regiuni din România până în 5 iulie 2026: Temperaturile vor atinge maxime de 37 de grade. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele două săptămâni
Cum va fi VREMEA în Transilvania și celelalte regiuni din România până în 5 iulie 2026: Temperaturile vor atinge maxime de 37 de grade. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele două săptămâni ANM a emis prognoza pentru următoarele două săptămâni, până la data de 5 iulie 2026. Temperaturile vor atinge 37 de grade în […]
Adrian Veștea se întâlnește cu George Simion pentru a discuta despre noul Guvern: „Sunt un om al dialogului”
Adrian Veștea se întâlnește cu George Simion pentru a discuta despre noul Guvern: „Sunt un om al dialogului” Premierul desemnat, Adrian Veștea, a transmis luni, 22 iunie 2026, că urmează să aibă o întâlnire cu liderul AUR, George Simion. El a spus că este ,,un om al dialogului și al consensului” și că este vorba […]
Indexare pensii 2027 | Cabinetul Veștea dorește majorarea pensiilor și digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari
Cabinetul Veștea dorește majorarea pensiilor și digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari Indexarea pensiilor din 2027, digitalizarea completă a serviciilor pentru pensionari și extinderea rețelei de servicii sociale în mediul rural se numără printre principalele măsuri incluse de Cabinetul Veștea în programul de guvernare pentru domeniul muncii și protecției sociale. Citește și: Când se dau pensiile […]









