Actualitate

Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu

Ioana Oprean

Publicat

în

Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.

Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.

„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.

Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.

Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.

Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”

Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.

„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.

Sursa: digi24.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Noi reguli și drepturi în UE pentru pasagerii care călătoresc cu avionul: Bagajul de mână va fi inclus în prețul biletului, despăgubiri mai rapide și locuri gratuite pentru copii

Ioana Oprean

Publicat

în

Noi reguli și drepturi în UE pentru pasagerii care călătoresc cu avionul: Bagajul de mână va fi inclus în prețul biletului, despăgubiri mai rapide și locuri gratuite pentru copii Parlamentul European a aprobat marți, 7 iulie 2026, reguli noi privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul, după un acord negociat cu statele membre ale Uniunii […]

Citește mai mult

Actualitate

Rezultate finale BACALAUREAT 2026, după contestații: Notele, publicate pe edu.ro

Ioana Oprean

Publicat

în

Rezultate finale BACALAUREAT 2026, după contestații: Notele, publicate pe edu.ro Ministerul Educaţiei a publicat duminică, 12 iulie 2026, rezultatele finale ale examenului de bacalaureat, după soluţionarea contestaţiilor. CLICK AICI PENTRU REZULTATELE FINALE PE ȚARĂ LA BACALAUREATUL 2026 CLICK AICI PENTRU REZULTATELE FINALE PE ALBA LA BACALAUREATUL 2026 Mediile afișate acum devin definitive pentru sesiunea iunie-iulie și încheie […]

Citește mai mult

Actualitate

„Lift pentru viață” – Câte două blocuri din fiecare municipiu reședință de județ dotate cu lifturi în etapa-pilot a programului

Ioana Oprean

Publicat

în

„Lift pentru viață” – Câte două blocuri din fiecare municipiu reședință de județ dotate cu lifturi în etapa-pilot a programului Accesul în locuințele din România situate la etajele superioare reprezintă o provocare pentru mulți locatari din blocurile construite înainte de 1990, mai ales pentru persoanele în vârstă sau cu dificultăți de deplasare. În acest context, […]

Citește mai mult