Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se întâmplă dacă te tratezi cu ChatGPT și Gemini Chatboţi precum ChatGPT şi Gemini vor da un diagnostic greşit şi vor duce pacienții pe o pistă greşită în cel puțin 40% dintre cazuri, inclusiv când au informații complete legate de o boală, iar rata de greșeală crește la peste 80% din cazuri atunci când […]
Elevii din România se întorc mâine la școală: Când vor avea următoarele zile libere în 2026
Elevii din România se întorc mâine la școală: Când vor avea următoarele zile libere în 2026 Elevii din România se vor întoarce mâine, 15 aprilie 2026, la școală, după vacanța de Paște. Odată cu întoarcerea la cursuri, începe și ultimul modul al anului școlar. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, ei vor avea […]
RCA 2026 | Prețurile asigurărilor auto au sărit în aer în România: Cât trebuie să plătească șoferii
Prețurile asigurărilor auto au sărit în aer în România: Cât trebuie să plătească șoferii Prețurile RCA au sărit în aeConcret, au crescut cu până la 20% în 2026 față de anul trecut. Potrivit datelor din piață, prețul mediu al unei polițe a ajuns la aproximativ 1.800 de lei pe an, în creștere cu 10-20% față […]