Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
VIDEO | Misiunea pompierilor români în Republica Franceză: Aproape 20 de salvatori luptă cu incendiile de pădure
Misiunea pompierilor români în Republica Franceză: Aproape 20 de salvatori luptă cu incendiile de pădure Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că pompierii români aflați în Franța continuă intervențiile pentru stingerea incendiilor de vegetație și fond forestier, acționând în apropierea localității Montalba. Aproape 20 de pompieri români intervin cu mai multe autospeciale […]
Carnea produsă în laborator ar putea sa nu mai ajungă pe piața din România. Proiect de lege care prevede suspendarea temporară
Carnea produsă în laborator ar putea sa nu mai ajungă pe piața din România. Proiect de lege care prevede suspendarea temporară Parlamentarii dezbat un proiect de lege care prevede suspendarea temporară a introducerii pe piața din România a alimentelor și furajelor obținute prin culturi celulare, cunoscute și sub denumirea de carne cultivată în laborator. Inițiativa […]
România, primul loc în UE la taxarea salariilor: Peste 40% din venitul brut al unui singur angajat ajunge la stat
România, primul loc în UE la taxarea salariilor: Peste 40% din venitul brut al unui singur angajat ajunge la stat România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește taxarea salariilor, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, publicate la jumătatea anului 2026. Astfel, un angajat singur, fără copii, care câștigă salariul […]









