Actualitate

Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu

Ioana Oprean

Publicat

în

Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.

Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.

„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.

Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.

Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.

Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”

Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.

„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.

Sursa: digi24.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Problema urșilor din țara noastră, pe masa Comisiei Europene. România cere scoaterea lor de pe lista speciilor protejate

Ioana Oprean

Publicat

în

Problema urșilor din țara noastră, pe masa Comisiei Europene. România cere scoaterea lor de pe lista speciilor protejate Problema urșilor din țara noastră ajunge pe masa Comisiei Europene. Autorităţile de la Bucureşti cer schimbarea legislaţiei şi scoaterea ursului brun de pe lista speciilor strict protejate, în contextul în care, doar în ultimii ani, zeci de […]

Citește mai mult

Actualitate

CFR s-a pregătit pentru caniculă: Electricieni în trenuri pentru a repara aerul condiționat. Recomandări pentru pasageri

Bogdan Ilea

Publicat

în

CFR s-a pregătit pentru caniculă: Electricieni în trenuri pentru a repara aerul condiționat. Recomandări pentru pasageri Temperaturile extreme anunțate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru zilele următoare ar putea afecta circulația feroviară, existând riscul unor întârzieri ale trenurilor, în condițiile în care CFR SA, administratorul infrastructurii, va impune restricții de viteză, informează vineri CFR […]

Citește mai mult

Actualitate

Adrian Negrescu, despre scăderea deficitului bugetar: „Este o gură de oxigen pentru România, dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece”

Ioana Oprean

Publicat

în

Adrian Negrescu, despre scăderea deficitului bugetar: „Este o gură de oxigen pentru România, dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece” Scăderea deficitului bugetar al României la 1,75% din PIB, după primele cinci luni ale anului 2026, reprezintă un semnal pozitiv pentru țara noastră înaintea evaluărilor pe care agențiile de rating Moody’s și Fitch […]

Citește mai mult