Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
De ce pleacă banii din România. Expert: „Toți se uită la cursul euro. Nimeni nu se uită la cursul dolarului”
De ce pleacă banii din România. Expert: „Toți se uită la cursul euro. Nimeni nu se uită la cursul dolarului” Deprecierea leului în raport cu dolarul, randamentele investițiilor și accelerarea inflației ar putea explica o parte importantă a ieșirilor de capital din România, este de părere economistul Radu Georegescu. „Probabil ai aflat că săptămâna asta […]
Autostrada Sebeș-Deva: Cu alcoolemie-record la volan pe șoseaua rapidă. Ce măsuri legale au fost dispuse
Autostrada Sebeș-Deva: Cu alcoolemie-record la volan pe șoseaua rapidă. Ce măsuri legale au fost dispuse În 22 septembrie 2026, polițiștii Biroului de Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva au depistat pe tronsonul autostrăzii A1 Sebeș – Deva, la kilometrul 385, un conducător auto, care se afla sub influența băuturilor alcoolice. În urma testării acestuia […]
Foto | De pe apă, pe cer: Aeronava „Ivan Patzaichin”, zbor inaugural la Chișinău, cu familia marelui campion la bord
De pe apă, pe cer: Aeronava „Ivan Patzaichin”, zbor inaugural la Chișinău, cu familia marelui campion la bord Numele lui Ivan Patzaichin a ajuns din nou deasupra apelor, de această dată nu într-o canoe, ci la bordul unui Boeing 737 MAX 8 al companiei TAROM. Aeronava care poartă numele marelui campion și-a efectuat primul zbor […]
