Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Crăciun și Revelion neobișnuit de cald în România: Prognoza meteo de la ANM confirmă una dintre cele mai blânde luni decembrie din ultimii ani
Crăciun și Revelion neobișnuit de cald în România: Prognoza meteo de la ANM confirmă una dintre cele mai blânde luni decembrie din ultimii ani Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza care cuprinde inclusiv intervalul de Crăciun și Revelion, iar vremea se anunță deosebit de caldă pentru data din calendar,deși inițial se vorbea de ger […]
Curtea Constituțională a amânat decizia pe pensiile speciale ale magistraților. Când au stabilit următoarea dată
Curtea Constituțională a amânat decizia pe pensiile speciale ale magistraților. Când au stabilit următoarea dată Hotărârea privind legea Guvernului Bolojan care prevede majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați și reducerea pensiilor de serviciu a fost amânată de judecătorii CCR pentru data de duminică, 28 decembrie. În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi […]
Concedieri în trei oraşe mari din România: O companie din domeniul auto disponibilizează peste 600 de angajați
Concedieri în trei oraşe mari din România: O companie din domeniul auto disponibilizează peste 600 de angajați Zeci de mii de familii privesc cu îngrijorare finalul de an. România este lovită de un val de concedieri chiar înainte de Crăciun, atât în privat, cât și în sistemul de stat. O companie din domeniul auto, cu […]