Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Booking elimină mai multe apartamente de pe platformă: Proprietarii din România trebuie să aibă certificat de clasificare pentru spațiile pe care le oferă turiștilor
Booking elimină mai multe apartamente de pe platformă: Proprietarii din România trebuie să aibă certificat de clasificare pentru spațiile pe care le oferă turiștilor Booking, platforma internațională de închirieri în regim hotelier, anunță că va elimina toate ofertele proprietarilor din România care nu au certificat de clasificare pentru spațiile pe care le oferă turiștilor. Un […]
Noua Lege a Salarizării: Șefii Curților de Apel din România acuză un „atac fără precedent” asupra statului de drept – „Se deschide calea abuzului politicianului”
Noua Lege a Salarizării: Șefii Curților de Apel din România acuză un „atac fără precedent” asupra statului de drept – „Se deschide calea abuzului politicianului” Președinții Curților de Apel din România au lansat un avertisment dur împotriva proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acuzând puterea executivă că urmărește „deprofesionalizarea” instituțiilor fundamentale […]
Bacalaureatul se modifică din 2030: Ar putea fi incluse două probe de specialitate, probă nouă de competențe de bază și două limbi străine evaluate
Bacalaureatul se modifică din 2030: Ar putea fi incluse două probe de specialitate, probă nouă de competențe de bază și două limbi străine evaluate Examenul de Bacalaureat ar putea suferi modificări importante începând cu anul 2030, potrivit unui proiect publicat de Ministerul Educației și Cercetării în consultare publică. Printre cele mai importante modificări se numără […]