Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Actualitate
Din toamnă, românii își vor putea face programări direct pe noua platformă CNAS și vor avea acces online la dosarul medical
Din toamnă, românii își vor putea face programări direct pe noua platformă CNAS și vor avea acces online la dosarul medical Din toamnă, pacienții din România vor avea acces la dosarul medical și își vor putea face programări online în cabinetele de specialitate care au contract cu casa de sănătate, prin noua platformă CNAS. La […]
Reguli noi pentru românii care închiriază apartamente în regim hotelier: Fiecare structură de cazare trebuie să aibă propria prezentare online personalizată și propriile date de identificare
Reguli noi pentru românii care închiriază apartamente în regim hotelier: Fiecare structură de cazare trebuie să aibă propria prezentare online personalizată și propriile date de identificare Apartamentele și camerele din România, oferite turiștilor în regim hotelier, intră într-o nouă etapă de reglementare. Proprietarii vor trebui să respecte cerințe mai clare privind identificarea unităților de cazare, […]
Video | Imagini apocaliptice: Stațiunea Bușteni grav afectată de o viitură declanșată de o rupere de nori / „Va fi o zi lungă”
Imagini apocaliptice: Stațiunea Bușteni grav afectată de o viitură declanșată de o rupere de nori / „Va fi o zi lungă” O viitură puternică, declanșată de o rupere de nori în Munții Bucegi, a blocat complet stațiunea Bușteni și traficul pe DN 1. duminică, 19 iulie 2026. Pârâul Jepi s-a revărsat de pe versanți pe […]






