Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
95 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în acest an: Cinci persoane au decedat
95 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în acest an: Cinci persoane au decedat Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 95 de cazuri de infecție cu virusul West Nile înregistrate în acest an, cele mai multe fiind depistate în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 69 de ani. De asemenea, […]
Cum va fi vremea în următoarea perioadă: Sfârșit de septembrie răcoros și maxime peste cele normale în octombrie 2026. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele patru săptămâni
Cum va fi vremea în următoarea perioadă: Sfârșit de septembrie răcoros și maxime peste cele normale în octombrie 2026. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele patru săptămâni Meteorologii ANM au emis vineri, 18 septembrie 2026, prognoza meteo actualizată până la jumătatea lunii octombrie, în intervalul 21.09 – 19.10. Potrivit ANM, în prima săptămână din […]
VIDEO | Tunelul Margina – Holdea, de pe A1, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, străpuns în totalitate. Lucrările au durat 2 ani, 24 de ore din 24, cu circa 900 de persoane implicate
Tunelul Margina – Holdea, de pe A1, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, străpuns în totalitate. Lucrările au durat 2 ani, 24 de ore din 24, cu circa 900 de persoane implicate Tunelurile construite pe secțiunea Margina – Holdea a Autostrăzii A1 Lugoj – Deva, cunoscută și sub denumirea de […]