Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
Atac cibernetic la ANCPI: Aplicația de cadastru și carte funciară nefuncționale până la sfârșitul săptămânii
Atac cibernetic la ANCPI: Aplicația de cadastru și carte funciară nefuncționale până la sfârșitul săptămânii Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunțat miercuri, 15 iulie 2026, că a fost ținta unui atac cibernetic, incident care a dus la cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției. Deși sistemele informatice sunt indisponibile de […]
Pensii 2026 | Cine primește pensia minimă și care sunt criteriile de acordare Foarte mulți români consideră că pensia minimă garantată poate fi obținută odată cu împlinirea vârstei de pensionare, indiferent de câți ani au contribuit la sistemul public de pensii. În realitate, legea impune un stagiu minim de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie. […]
Când se va redeschide circulația pe Valea Oltului: Restricțiile, extinse până la 31 iulie 2026 pentru îndepărtarea blocurilor de rocă și montarea plaselor de protecție pe versanți
Când se va redeschide circulația pe Valea Oltului: Restricțiile, extinse până la 31 iulie 2026 pentru îndepărtarea blocurilor de rocă și montarea plaselor de protecție pe versanți Restricțiile de pe Valea Oltului au fost prelungite până la sfârșitul lunii iulie, deși conform calendarului inițial, circulația urma să revină la normal joi, 16 iulie 2026. Restricțiile […]









