Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
Ilie Bolojan despre organizarea de alegeri anticipate: ,,PNL nu se va opune, dacă se ajunge în această situație”
Ilie Bolojan despre organizarea de alegeri anticipate: ,,PNL nu se va opune, dacă se ajunge în această situație” Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, în acest moment, nu există un scenariu privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate și spune că este puțin probabil ca România să ajungă într-o astfel de situație. Totuși, acesta susține că, […]
FOTO | Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei, nominalizat la prestigiosul Luigi Micheletti Award al European Museum Academy
Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei, nominalizat la prestigiosul Luigi Micheletti Award al European Museum Academy Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei a fost nominalizat oficial la Luigi Micheletti Award – Outstanding Storytelling („History-Telling”), unul dintre cele mai importante premii europene dedicate muzeelor de istorie, acordat de European Museum Academy (EMA). „Nominalizarea reprezintă o recunoaștere internațională a conceptului muzeal […]
OFICIAL | AUR a inițiat procesul pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și forțează alegeri anticipate
OFICIAL | AUR a inițiat procesul pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și forțează alegeri anticipate AUR a inițiat procesul pentru demararea procesului de suspendare al președintelui Nicușor Dan, dar și forțarea alegerilor anticipate. Pentru suspendarea președintelui, ar fi nevoie de un vot al majorității deputaților și senatorilor, număr de voturi pe care cei de la […]









