Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cap de porc, simbol al trădării, lăsat în fața casei unuia dintre fondatorii AUR: „Am depus deja o plângere. Urmează să fie deschis un dosar penal”
Cap de porc, simbol al trădării, lăsat în fața casei unuia dintre fondatorii AUR: „Am depus deja o plângere. Urmează să fie deschis un dosar penal” Marius Lulea, co-fondator al partidului AUR, a sesizat poliția duminică dimineață, după ce a descoperit în fața locuinței sale un cap de porc, iar pe contorul de gaze era […]
Ora de iarnă 2026: Când se dau ceasurile înapoi. În ce noapte se schimbă ora în România România va trece și în acest an la ora de iarnă în ultimul weekend din luna octombrie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că […]
Foto | Accident mortal pe un drum județean: Un tânăr de 25 de ani și-a pierdut viața după ce a lovit un stâlp de electricitate
Accident mortal pe un drum județean: Un tânăr de 25 de ani și-a pierdut viața după ce a lovit un stâlp de electricitate Un accident mortal s-a produs în această dimineață pe raza localității Pricaz, județul Hunedoara, atunci când un șofer de 25 de ani, din comuna Turdaș, nu ar fi adaptat viteza într-o curbă, […]
