Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
VIDEO | Cum și când se plantează pomii fructiferi: Pași esențiali pentru a avea plante sănătoase și roditoare
Cum și când se plantează pomii fructiferi: Pași esențiali pentru a avea plante sănătoase și roditoare Luna martie este una dintre cele mai bune perioade pentru plantarea pomilor fructiferi, iar respectarea pașilor esențiali, de la hidratarea rădăcinii și pregătirea gropii până la udarea de după plantare, poate influența direct prinderea și dezvoltarea pomului. Lucian Șoșa, […]
Cadastrul Apelor 2026 | Toate cursurile de apă din România într-o singură bază de date Cadastrul Apelor va pune la dispoziţie prima bază de date digitală unitară a cursurilor de apă din România, cu ajutorul căreia vom putea să intervenim mai rapid în cazul declanşării situaţiilor de urgenţă cauzate de inundaţii, poluări şi accidente la […]
De ce sunt rețelele sociale un pericol pentru tineri: „Problema apare atunci când devin spațiul principal în care își definesc identitatea”
De ce sunt rețelele sociale un pericol pentru tineri: „Problema apare atunci când devin spațiul principal în care își definesc identitatea” Președintele Academiei de Științe Medicale, Mircea Beuran, a declarat, vineri, 27 martie 2026 că rețelele sociale nu reprezintă un pericol în sine, ci devin problematice atunci când ajung să fie spațiul principal în care […]
