Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
PENSII 2026 | Pensionarii cu venituri reduse beneficiază de sprijin financiar suplimentar în 2026: Când se fac următoarele plăți
Pensionarii cu venituri reduse beneficiază de sprijin financiar suplimentar în 2026: Când se fac următoarele plăți Pensionarii cu venituri reduse din România beneficiază de sprijin financiar suplimentar în 2026. Primele plăți s-au făcut în mai 2026. Sumele au fost distribuite automat, fără depunerea unei cereri. Citește și: PENSII 2026 | Cât va costa un an […]
Românii vor zbura din vara 2026 cu avionul „Mircea Lucescu”: Prima aeronavă modernă Boeing 737 MAX din flota TAROM va purta numele marelui antrenor
Românii vor zbura din vara 2026 cu avionul „Mircea Lucescu”: Prima aeronavă modernă Boeing 737 MAX din flota TAROM va purta numele marelui antrenor TAROM a încheiat miercuri, 3 iunie 2026, un protocol de utilizare a numelui Mircea Lucescu, fostul internaţional şi antrenor al echipei naţionale de fotbal, pentru denumirea primei aeronave moderne, Boeing 737 […]
PENSII 2026 | Pilonul II de pensii, câștig net de miliarde de euro pentru participanți: Care este valoarea exactă
PENSII 2026 | Pilonul II de pensii, câștig net de miliarde de euro pentru participanți: Care este valoarea exactă După 18 ani de funcționare, Pilonul II de pensii private obligatorii a devenit unul dintre cele mai solide instrumente de economisire din România, administrând active de peste 43 de miliarde de euro și generând pentru participanți […]