Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Peste 400 de reprezentanți ai studenților din România se reunesc la Alba Iulia Uniunea Studenților din România (UNI), federație reprezentativă a studenților la nivel național, organizează, în perioada 10–13 septembrie 2026, la Alba Iulia, cea de-a LXXIII-a Adunare Generală, una dintre cele mai importante reuniuni din cei 25 de ani de activitate ai federației. Timp […]
Medicii de familie cer mai mulți bani pentru serviciile prestate. Analize noi pe lista celor decontate de stat, printre negocierile cu CNAS
Medicii de familie cer mai mulți bani pentru serviciile prestate. Analize noi pe lista celor decontate de stat, printre negocierile cu CNAS Medicii de familie din România negociează cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și cer mai mulți bani pentru serviciile prestate și schimbarea regulilor de plată. De asemenea, aceștia cer și ca […]
Legea care permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate, promulgată de Nicușor Dan. Ce prevede actul normativ
Legea care permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate, promulgată de Nicușor Dan. Ce prevede actul normativ Autoritatea centrală poate modifica limita ariilor naturale în cazul unor proiecte care au fost aprobate de Executiv sau prin decret, prevede Legea pentru completarea OUG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei […]