Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul România a înregistrat în iulie 2026 cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul dintre statele membre ale UE. Volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în iulie 2025, în timp ce […]
Echinocțiul de toamnă 2026: Sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice. Pe ce dată începe ziua să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă
Echinocțiul de toamnă 2026: Sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice. Pe ce dată începe ziua să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă Toamna astronomică începe în 2026 pe data de 23 septembrie. Echinocțiul de toamnă va avea loc miercuri, la ora 03:05, ora României. Este momentul în care Soarele traversează ecuatorul […]
Câtă țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice poți face acasă fără să plătești accize. De la plafonul de 200 de litri la 50, după observațiile lui Nicușor Dan
Câtă țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice poți face acasă fără să plătești accize. De la plafonul de 200 de litri la 50, după observațiile lui Nicușor Dan Românii care produc în gospodărie țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice tradiționale trebuie să țină cont de limita până la care producția este scutită de plata accizelor. […]