Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Dovleacul, mai mult decât o decorațiune de toamnă: De ce merită să ajungă în farfuria ta
Dovleacul, mai mult decât o decorațiune de toamnă: De ce merită să ajungă în farfuria ta Mai bine cunoscut din piețele de octombrie și din felinarele de Halloween, dovleacul ascunde un profil nutrițional pe care puține legume îl pot egala la calorii atât de puține. Ce aduce în organism, cum îl gătești și cine trebuie […]
La câte zile libere plătite ai dreptul pentru nuntă, botez sau ca să te muți: Sunt zile pentru evenimente speciale scăzute din concediul de odihnă?
La câte zile libere plătite ai dreptul pentru nuntă, botez sau ca să te muți: Sunt zile pentru evenimente speciale scăzute din concediul de odihnă? Evenimentele speciale din familie sau chiar o mutare pot însemna zile în care angajatul are nevoie să lipsească de la locul de muncă. Codul muncii prevede că, în cazul unor […]
La câte absențe se scade nota la purtare în anul școlar 2026-2027: În ce situații pot fi motivate absențele elevilor și câte ore pot fi motivate la cererea părintelui
La câte absențe se scade nota la purtare în anul școlar 2026-2027: În ce situații pot fi motivate absențele elevilor și câte ore pot fi motivate la cererea părintelui Absențele nemotivate acumulate de elevii din România în anul școlar 2026-2027 pot duce la diminuarea notei sau a calificativului la purtare. Statutul elevului stabilește pragul de […]
