Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Companiile publice, gaura de aproape 19 miliarde de lei din bugetul României. Expert: „Austeritatea trebuie să înceapă cu statul, nu cu cetățeanul”
Companiile publice, gaura de aproape 19 miliarde de lei din bugetul României. Expert: „Austeritatea trebuie să înceapă cu statul, nu cu cetățeanul” Companiile de stat acumulează datorii fiscale de peste 9,4 miliarde de lei, au raportat pierderi de 4,4 miliarde în 2025 și beneficiază de subvenții de 14,3 miliarde de lei. În total, nota de […]
Cum va fi vremea de Crăciun în 2026: El Niño se intensifică şi mai mult și atinge apogeul în decembrie. Aduce timp cald și și fără zăpadă
Cum va fi vremea de Crăciun în 2026: El Niño se intensifică şi mai mult și atinge apogeul în decembrie. Aduce timp cald și și fără zăpadă El Niño, fenomenul meteorologic aflat în desfăşurare, se va intensifica şi mai mult în lunile următoare și va atinge apogeul în decembrie 2026, urmând să persiste până în […]
VIDEO | Care este stadiul lucrărilor pe Autostrada Sibiu–Pitești: A fost străpunsă a doua galerie a tunelului Boița 1, cu o lungime de 264 de metri
Care este stadiul lucrărilor pe Autostrada Sibiu–Pitești: A fost străpunsă a doua galerie a tunelului Boița 1, cu o lungime de 264 de metri A doua galerie a tunelului Boița 1, de pe secțiunea 2 a autostrăzii Sibiu–Pitești, a fost străpunsă. Lucrările pe secțiunea Boița–Cornetu au ajuns la un stadiu fizic de 16%, însă constructorii […]
