Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Probleme cu plata impozitelor pe Ghiseul.ro: Românii nu pot face plăti pe platformă. Motivul, explicat de Autoritatea pentru Digitalizarea României
Probleme cu plata impozitelor pe Ghiseul.ro: Românii nu pot face plăti pe platformă. Motivul, explicat de Autoritatea pentru Digitalizarea României Autoritatea pentru Digitalizarea României a explicat întreruperile serviciilor furnizate de platforma GHISEUL.RO, precizând că unele localităţi nu şi-au actualizat încă taxele şi impozitele sau nu şi-au configurat tipurile de plăţi disponibile pentru anul în curs, […]
Alocațiile pentru copii, îngheţate pentru al doilea an consecutiv. Guvernul a suspendat şi în 2026 majorarea cu inflaţia
Alocațiile pentru copii, îngheţate pentru al doilea an consecutiv. Guvernul a suspendat şi în 2026 majorarea cu inflaţia Anul începe cu veşti proaste pentru familiile cu copii din România. Guvernul a decis că alocaţiile vor fi îngheţate şi în 2026, pentru al doilea an consectiv. Asta deşi în lege este precizat clar că banii primiţi […]
7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul. Cine a fost și ce tradiții și obiceiuri în ziua care marchează și sfârșitul sărbătorilor de iarnă
7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul. Cine a fost și ce tradiții și obiceiuri în ziua care marchează și sfârșitul sărbătorilor de iarnă În fiecare an, pe data de 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc soborul Sfântul Ioan Botezătorul. Aceasta este una dintre cele patru sărbători dedicate sfântului de către Biserica Ortodoxă Română. Biserica Ortodoxă Română îi […]