Creierul uman, mai bătrân cu 10 ani după COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu
Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, avertizează cercetătorii, potrivit Reuters.
Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la
pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.
„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.
Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.
Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”
Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.
„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație: Avans anual al prețurilor de 8,6% În Uniunea Europeană, rata anuală a scăzut în luna decembrie până la 2,3%, România fiind în continuare țara cu cea mai ridicată inflație și cu un avans al prețurilor de 8,6%. Acest avans rămâne neschimbat față de luna noiembrie, menționează Oficiul […]
„Școala din spital”: Ministerul Educației selectează profesori pentru a preda pentru elevii care sunt internați. Înscrierile se fac online
„Școala din spital”: Ministerul Educației selectează profesori pentru a preda pentru elevii care sunt internați. Înscrierile se fac online La începutul anului 2026, dascălii pot aplica pentru programul „Școala din spital”, program în care elevii care sunt internați beneficiază de ajutorul cadrelor didactice, acolo unde este cea mai mare nevoie. Ministerul Educației și Cercetării a […]
Ger de crapă pietrele în România: Urmează cea mai grea săptămână din acest an, cu temperaturi care scad până la -21 de grade
Ger de crapă pietrele în România: Urmează cea mai grea săptămână din acest an, cu temperaturi care scad până la -21 de grade Săptămâna în curs va fi marcată din punct de verede meteorologic de ger de crapă pietrele, cu temperaturi de până la -21 de grade C în zonele din nordul țării și în […]