Opinii - Comentarii

CRĂCIUNUL în 1937. Cum arăta meniul şi cum petreceau românii atunci.

Ioana Oprean

Publicat

în

În zilele noastre, meniul de Crăciun este unul diversificat, cu multe feluri de mâncare, tradiţionale și internaţionale. Ce puneau romanii pe masă cu ocazia sărbătorilor de iarnă, aflăm dintr-un jurnal de bal din 1937, descoperit de către lingvistul Ion Coja.

Oamenii sărbătoreau Naşterea Domnului prin mese festive. Erau invitaţi apropiaţii şi oamenii de seamă din acea perioadă. Mesenii începeau să apară la casa gazdei în jurul prânzului, unde erau întâmpinaţi cu cele mai frumoase tacâmuri şi farfurii.

Conform regulilor nescrise ale vremurilor respective, oamenii nu se aşezau direct la masă, ci socializau o perioadă. Domnii aveau la dispoziţie „alune sărate şi ţuică de Văleni”, în timp ce doamnele îşi retuşau machiajul, iar copiii deschideau cadourile de Crăciun.

În tot acest timp masa se umplea de bunătăţi, printre care ouă umplute cu o pastă făcută din ficat de pasăre, roşii umplute cu brânză, caşcaval (cel mai bun era de la oierii sibieni), kaizer, măsline naturale marinate, salam de Sibiu, murături şi piftie de porc şi curcan.

După ce invitaţii luau câte puţin din fiecare (erau îndemnaţi de gazde să nu mănânce prea mult pentru a păstra loc următoarelor bunătăţi), urmă un fel de mâncare aşteptat de toată lumea: salată de boeuf  „făcută din maioneza pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneza strălucitoare”, notează Ion Coja pe ioncoja.ro.

Aceasta era prima parte a festinului, astfel că mesenii făceau o pauză de la mâncare şi se ridicau de la masă pentru a relua discuţiile despre societate şi politică, timp în care doamnele ajutau la strânsul farfuriilor şi la înlocuirea platourilor cu alte bunătăţi pe bază de peşte.

„Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie.

Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiuca . Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăugă unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese „, completează lingvistul pe site-ul său. La toate acestea se adăugă şi un platou mare, pe care se afla un salău cu maioneză, sos alb de lămâie şi somn la grătar.

Urma iarăşi o pauză de discuţii pentru a se face loc pe masă felurilor de mâncare tradiţionale.

Abia acum urmau să apară ciorba de perişoare sau supă de pui şi sărmăluţele cu mămăligă, confirmând avertismentul gazdei de mai devreme.

„Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânăt, cartofii prăjiţi pai-frantuzeste, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari. Apoi mici bucăţele de cârnat, ficat, rinichi, sorici, lebăr, caltaboş, mititei, POMANA PORCULUI! Două feluri de vin roşu sec, Băbeasca şi Pietroasele . Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez”, notează lingvistul Ion Coja, conform unui jurnal de bal din 1937.

După masă copioasă musafirii erau invitaţi să se relaxeze la o cafea în salon, după care urmau piesele la patefon, ce aveau să ridice oamenii la dans. Nu lipseau în tot acest timp fructele exotice şi cozonacii pufoşi, umpluţi cu stafide, nucă şi cacao (nu se punea rahat).

La final, mesenii erau invitaţi să servească din cele două torturi cu mere (unul pentru Prunc şi celălalt pentru fecioară Maria), iar vinul se schimbă cu unul dulce, de Cotnari. Nu se servea şampanie de Crăciun, aceasta fiind păstrată pentru Revelion.

Masa de Crăciun din 1937 se întindea până spre miezul nopţii, asta pentru că unii oameni uitau să mai plece acasă. Drept urmare, pe la ora 22:00 musafirii erau serviţi cu a doua cafea, numită „sictir caffe”, semn că invitaţii ar trebui să-şi ia rămas bun de la gazde.

A doua zi, gazdele primeau scrisori de mulţumire din partea musafirilor, semn că masă de Crăciun a fost una apreciată de toată lumea.

Sursa: hotnews.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii

Ioana Oprean

Publicat

în

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii La 18/30 aprilie 1848 a avut loc, la Blaj, în ciuda opoziţiei autorităţilor, o primă adunare reprezentativă a românilor, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, majoritatea ţărani, sub conducerea lui Avram Iancu, Papiu Ilarian, Ioan Buteanu […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ziua internațională a hemofiliei, celebrată la data de 17 aprilie 

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ziua internațională a hemofiliei, celebrată la data de 17 aprilie Ziua internațională a hemofiliei este marcată în întreaga lume la data de 17 aprilie, în fiecare an, prin aceasta urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare privind această boală și alte tulburări de coagulare a sângelui ereditare. Hemofilia este o boală ereditară, legată de o anomalie genetică, […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului și lui Hristos Cel Înviat

Ioana Oprean

Publicat

în

Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului și lui Hristos Cel Înviat Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului, este prăznuită anul acesta pe 17 aprilie. Nu are dată fixă. Ea este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, prima după Sfintele Paști. La originea acestei sărbători se află o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Potrivit […]

Citește mai mult