Rămâi conectat

Actualitate

COVID 25 februarie 2022, în România, pe județe: 8.974 cazuri noi de coronavirus și 105 decese, în ultimele 24 de ore

Publicat

în

COVID 25 februarie 2022, în România, pe județe: 8.974 cazuri noi de coronavirus și 105 decese, în ultimele 24 de ore

Vineri, 25 februarie 2022, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România.

Citește și: 25 februarie 2022: Peste 8.000 cazuri de COVID, raportate în România. 105 decese provocate de CORONAVIRUS – bilanț parțial

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.974 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 1.775 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.010 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Evoluția cazurilor noi pozitive din ultimele 7 zile o găsiți în graficul de mai jos.

Elit - Gustul Desăvârșit

Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 51.069 165 11,43
2. Arad 65.010 197 12,17
3. Argeș 71.658 213 9,79
4. Bacău 58.874 145 3,45
5. Bihor 78.123 171 7,57
6. Bistrița-Năsăud 28.624 65 4,21
7. Botoșani 34.580 56 3,85
8. Brașov 101.937 362 11,14
9. Brăila 29.942 72 6,36
10. Buzău 38.368 149 8,86
11. Caraș-Severin 28.244 135 8,48
12. Călărași 24.543 84 6,61
13. Cluj 146.433 690 16,08
14. Constanța 109.441 354 12,07
15. Covasna 18.559 68 5,24
16. Dâmbovița 49.826 89 6,32
17. Dolj 67.544 315 9,72
18. Galați 60.194 122 6,27
19. Giurgiu 27.014 110 8,05
20. Gorj 21.040 39 4,11
21. Harghita 20.901 41 2,52
22. Hunedoara 54.099 211 9,54
23. Ialomița 26.074 99 7,32
24. Iași 104.653 275 7,45
25. Ilfov 111.894 446 18,95
26. Maramureș 48.460 63 3,92
27. Mehedinți 20.720 50 6,08
28. Mureș 59.565 242 8,78
29. Neamț 44.375 53 3,10
30. Olt 36.573 159 8,86
31. Prahova 92.805 305 11,52
32. Satu Mare 31.339 46 3,37
33. Sălaj 25.555 52 5,25
34. Sibiu 72.576 314 15,93
35. Suceava 56.543 75 2,21
36. Teleorman 32.080 124 6,69
37. Timiș 140.415 421 14,42
38. Tulcea 19.988 31 4,11
39. Vaslui 34.942 83 3,61
40. Vâlcea 39.025 151 8,21
41. Vrancea 25.186 68 4,28
42. Mun. București 500.439 2617 26,34
43. Din străinătate** 4.066 5
44. Cazuri noi nealocate pe județe

3.993* -558
TOTAL 2.717.289 8.974

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
**În ceea ce privește cazurile din străinătate, acestea sunt cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări. Aceste cazuri au fost cuprinse în totalul cazurilor noi nealocate pe județe.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

 

În total, până astăzi, 25 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.717.289 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 107.924 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
2.430.275 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 725 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 24
2 ARAD 30
3 ARGEŞ 22
4 BACĂU 14
5 BIHOR 5
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 1
7 BOTOŞANI 4
8 BRAŞOV 11
9 BRĂILA 3
10 BUZĂU 31
11 CARAŞ-SEVERIN 10
12 CĂLĂRAŞI 4
13 CLUJ 20
14 CONSTANŢA 25
15 COVASNA 8
16 DÂMBOVIŢA 8
17 DOLJ 30
18 GALAŢI 15
19 GIURGIU 4
20 GORJ 10
21 HARGHITA 4
22 HUNEDOARA 18
23 IALOMIŢA 2
24 IAŞI 22
25 ILFOV 32
26 MARAMUREŞ 3
27 MEHEDINŢI 1
28 MUREŞ 22
29 NEAMŢ 6
30 OLT 12
31 PRAHOVA 24
32 SATU MARE 1
33 SĂLAJ 2
34 SIBIU 12
35 SUCEAVA 15
36 TELEORMAN 32
37 TIMIŞ 23
38 TULCEA 2
39 VASLUI 4
40 VÂLCEA 11
41 VRANCEA 8
42 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 190
TOTAL 725

Până astăzi, 63.193 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 24.02.2022 (10:00) – 25.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 120 de decese (72 bărbați și 48 femei), dintre care 5 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 120 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de de vârstă 30-39 de ani, 4 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 18 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 36 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 53 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

114 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 120 de pacienți decedați, 102 au fost nevaccinați și 18 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 5 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Brăila și Buzău, 2 în luna octombrie 2021, 2 în luna noiembrie 2021 și 1 în luna decembrie 2021.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 7.702, cu 338 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 994 de persoane, cu 8 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 994 de pacienți internați la ATI, 866 sunt nevaccinați.
Din totalul pacienților internați, 417 sunt minori, 410 fiind internați în secții, cu 33 mai puțin decât în ziua anterioară și 7 la ATI, similar cu ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.391.505 teste RT-PCR și 8.548.421 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 17.054 de teste RT-PCR (9.716 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.338 la cerere) și 39.686 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 139.842 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.473 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 71.846 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 3 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.207 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 188 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 24 februarie, 711 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 161.450 lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:

În intervalul 17 februarie 2022– 24 februarie 2022, au fost raportate 107.414.749 de cazuri în UE / SEE. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Italia, Spania și Germania.
Începând din 15 decembrie 2020, CEPCB a întrerupt publicarea datelor privind numărul cazurilor confirmate și numărul cetățenilor decedați, atât în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra, cât și la nivel global. Aceste raportări sunt actualizate săptămânal.

ŢARA
CAZURI
CONFIRMATE DECEDAȚI

Regatul Unit 18.605.752 (+257.723) 160.581 (+976)
Franţa 22.468.239 (+590.684) 137.489 (+1910)
Spania 10.903.662 (+169.717) 98.513 (+1807)
Italia 12.603.758 (+338.415) 153.764 (+1802)
Germania 14.186.642 (+1.152.208) 122.134 (+1414)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 24 FEBRUARIE 2022

CAZURI CONFIRMATE
DECEDAȚI

424.971.978 (+13.418.838) 5.898.291 (+68.935)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

 

 

 

* Datele referitoare la numărul persoanelor vindecate, raportate zilnic în mod defalcat pe state și la nivel global, au încetat să fie prelucrate și comunicate de către centrul specializat în agregarea datelor de acest tip, respectiv Johns Hopkins CSSE.
** Datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 17 februarie 2022– 24 februarie 2022.
*** CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Publicat

în

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se reuneşte vineri într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar care a izbucnit în Europa, variola maimuţei, o infecţie virală frecventă în vestul şi centrul Africii, după ce peste 100 de cazuri au fost confirmate sau sunt suspectate în mai multe state europene, relatează News.ro citând Reuters.

Comisia OMS care urmează să se întâlnească este grupul consultativ strategic şi tehnic privind pericolele infecţioase cu potenţialul de a se transforma în pandemie sau epidemie (STAG-IH), care consiliază OMS cu privire la riscurile infecţioase care ar putea reprezenta o ameninţare în domeniul sănătăţii la nivel mondial.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cazurile de variola maimuţei au fost până în prezent confirmate în cel puţin cinci ţări europene – Marea Britanie, Spania, Portugalia, Germania, Franța şi Italia – precum şi în Statele Unite, Canada şi Australia.

Variola maimuţei se răspândeşte în Portugalia şi Spania: zeci de cazuri înregistrate în cele două țări
Cele mai recente cazuri au fost raportate, vineri, în Portugalia, unde au fost identificate 23 de cazuri confirmate, şi în Spania, unde au fost raportate 21 de cazuri.

Alte 21 de cazuri suspecte sunt investigate la ora actuală în Spania, 19 în regiunea Madrid, unul în Insulele Canare şi unul în Andaluzia, au anunţat autorităţile sanitare spaniole.

Identificată pentru prima dată la maimuţe, boala se răspândeşte de obicei prin contact apropiat şi s-a răspândit rar în afara Africii. Aşadar, aceste cazuri în lanţ au stârnit îngrijorare în Europa.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă ca focarul să evolueze într-o pandemie precum Covid-19, având în vedere că virusul nu se răspândeşte la fel de uşor ca SARS-COV-2.

Variola maimuţei este o infecţie virală cu simptome uşoare, precum febra, dureri de cap şi erupţii cutanate.

Nu există un vaccin specific, însă cele mai recente studii arată că vaccinurile care au fost folosite pentru eradicarea variolei sunt până la 85% eficiente împotriva variolei maimuţelor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Autorităţile britanice au anunţat joi că oferă un vaccin împotriva variolei angajaţilor din domeniul sănătăţii şi altor persoane care ar putea fi expuse.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Publicat

în

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul al II-lea 2022, până la 14,2% în iunie, comparativ cu 11,2% în proiecție precedentă, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în luna decembrie a anului 2022 și la 12,4% în iunie 2021, mult peste nivelurile de 9,6% respectiv 5% prognozate anterior, estimează Banca Națională a României.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2% în iunie, faţă de 11,2% în proiecţia precedentă –, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 şi la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5% prognozate anterior.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este aşteptată să se reducă treptat şi să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2%, semnificativ deasupra intervalului ţintei, precum şi a valorii previzionate în februarie, de 3,2%”, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2022.

La acea dată, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75%, de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Responsabile de deteriorare continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, cu precădere sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi energetice.

În acelaşi timp, s-a observat că efectele inflaţioniste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din probabile corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor energetice.

Pe acest fond, descreşterea ratei anuale a inflaţiei este aşteptată să se întrerupă şi să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi şi să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului.

Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaţioniste adiţionale ale şocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflaţiei, inclusiv în condiţiile ponderii ridicate deţinute în coşul acesteia de alimentele procesate.

În acelaşi timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au susţinut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creştere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe şi indirecte, deosebit de ample, ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste modice şi în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creşterea uşor sub aşteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 şi perspectiva încetinirii mai pronunţate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflaţiei de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaţioniste ample ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potenţate în continuare de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

Asemenea efecte sunt aşteptate să decurgă îndeosebi din creşteri mult mai ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi din scumpirea drastică a energiei şi din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele acestui an, deşi într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9% în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunţată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecţiei la 4,2%, faţă de valoarea de 3,2% prognozată în februarie.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar uşor inferioară celei anticipate, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 şi semnificativ mai pronunţat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, şi va fi doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potenţial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creşterii dinamicii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, dar şi al influenţelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricţiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariaţi şi din afluxul de refugiaţi ucraineni.

Formarea brută de capital fix ar putea să-şi stopeze însă creşterea în 2022, şi să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creşterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanţuri de producţie şi înăsprirea condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuţiei acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenţi, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condiţiile unei scăderi relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se mărească şi în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar uşor, evoluţie considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potenţialelor implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele potenţial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin afectarea economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. Incertitudini şi riscuri decurg şi din evoluţiile economice din China, în contextul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor severe instituite, ce ar putea slăbi şi mai mult economia globală şi comerţul internaţional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanţuri de producţie-aprovizionare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

Publicat

în

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

În weekend-ul 21 – 22 mai, meteorologii anunță vreme cu mult soare în Capitală și pe litoral, dar și cu șanse de averse.

Vremea sâmbătă, 21 mai 2022

Harta Administrației Națională de Meteorologie (ANM) arată că ziua de sâmbătă, 21 mai 2022, vine cu vreme frumoasă în București, Constanța și Sulina, cu soare puternic și temperaturi între 15 și 26 de grade în Constanța, 17 și 23 de grade în Sulina și 13 și 32 de grade în București.

Elit - Gustul Desăvârșit

Va fi cer variabil în Craiova și Râmnicu Vâlcea și temperaturi la fel ca-n Capitală, cu maxime de 32 de grade Celsius, minime de 10. În Sibiu, temperaturile minime vor fi de 7 grade, iar cele maxime vor ajunge până la 28 de grade.

Se anunță averse și descărcări electrice în Iași, Botoșani, Cluj Napoca și Arad, unde temperaturile maxime vor urca, de asemenea până la valori cuprinse între 27 și 32 de grade Celsius.

Vremea duminică, 22 mai 2022

Duminică, norii vor pune stăpânire pe țară, iar maximele vor scădea cu câteva grade. În București, cerul va fi parțial noros, iar temperaturile vor fi cuprinse între 17 și 28 de grade Celsius.

Cer parțial noros va fi și-n Sulina și-n Constanța, unde maximele nu vor depăși 22-23 de grade Celsius. În Botoșani și-n Iași, maximele zilei de sâmbătă nu vor trece de 24 de grade Celsius.

În Cluj-Napoca și-n Sibiu, maximele vor fi de 22-23 grade Celsius. În Arad, cerul va fi variabil, iar temperatura maximă va ajunge la 27 de grade Celsius. Cer variabil va fi și-n Craiova și-n Râmnicu Vâlcea, unde temperaturile maxime vor fi de 28-29 grade Celsius.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare