COVID-19: Categoriile de bolnavi afectate și cât este de periculos, potrivit statisticilor
Televiziunile din România au avut „minunatul” rol de a crea panică. Acest lucru a dus la cumpărarea excesivă a măștilor de protecție, care sunt folositoare în cea mai mare măsură persoanelor bolnave pentru a preveni îmbolnăvirea celorlalți. De asemenea, imaginile din hipermarket-uri cu rafturile goale au devenit o normalite. Ceea ce nu a devenit o normalite, dar ar fi trebuit să devină, ar fi informarea oamenilor din mai multe surse, dar și acestea să fie serioase.
Pentru majoritatea oamenilor care au vârsta peste 35-40 de ani, la loc de frunte, ca sursă de informație, stă televizorul. Pentru majoritatea tinerilor, cele mai bune surse de infromare sunt reprezentate de site-urile de socializare, locul unde „informația” este răspândită fără a fi verificată.
Astfel, instalarea panicii în rândul oamenilor a fost o „reușită” totală. În schimb, dacă privim analizele mai serioase și statisticile care evidențiază numărul deceselor la numărul de îmbolnăviri, categoriile vârstă cele mai afectate și legătura din decesul de coronavirus și bolile asociate, vedem că lucrurile nu sunt nici pe departe apocaliptice, așa cum ni prezintă în mass-media
Coronavirusul face victime zilnic în 39 de ţări, momentan. Există peste 80.000 de cazuri de îmbolnăviri confirmate la nivel mondial şi 2.707 decese. Peste 80% din morţi aveau peste 60 de ani, iar 75% sufereau de probleme de sănătate precum boli cardiovasculare şi diabet.
Autorităţile din România dau asigurări că, la noi, nu există momentan niciun caz de infectare.
Ministrul Sănătăţii Victor Costache a precizat că, la sosirea pe teritoriul României, toţi călătorii asimptomatici din zonele afectate, respectiv Hubei (China), cele 11 localităţi din Italia, dar şi peroanele care încă se mai află pe nava de croazieră Diamond Princess vor intra direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile . Celelalte persoane care vin din regiunile Lombardia şi Veneto vor intra în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România.
Cercetările recente arată că, pe măsură ce vârsta unei persoane este mai înaintată, cu atât riscul de deces din cauza contractării coronavirusului este mai ridicat. Astfel, conform statisticilor internaţionale, grupa de vârstă 80 ani+ este cea mai vulnerabilă, rata de deces în rândul vârstnicilor fiind de 14,8%. Apoi, pe locul al doilea, 8% dintre cei cu vârste între 70-79 de ani care au contractat virusul au murit. Grupele de vârstă 50-59 de ani şi 60-69 de ani au şi ele un risc de deces, însă mult mai mic, procentul fiind sub 4%.
La polul opus, cel mai puţin expuşi sunt bebeluşii şi copii mici (0-9 ani), întrucât, momentan nu s-a înregistrat niciun deces în rândul acestora. Nici adolescenţii şi tinerii nu sunt foarte expuşi, întrucât procentul de deces în rândul celor cu vârste între 10 şi 39 de ani este sub 1%.
Persoanele cu afecţiuni, mai expuse Persoanele care nu suferă de boli cronice au o rată de deces din cauza coronavirusului de 0,9%. În schimb, cele care au diferite afecţiuni grave sunt mai vulnerabile. Cei care au boli cardiovasculare şi au contractat virusul au un risc de 10,5% să moară din cauza aceasta. Apoi, diabeticii au un risc de 7,3%, iar cei cu probleme respiratorii cronice, 6,3%. Hipertensivii şi pacienţii oncologici prezintă un risc de 5-6%. În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă păstrarea unei distanţe de cel puţin un metru faţă de o persoană care strănută sau tuşeşte şi evitarea expunerii persoanelor vârstnice, a gravidelor şi a celor cu sistem imunitar deficitar la spaţii aglomerate şi persoane bolnave de gripă, răcite sau suspectate de îmbolnăvirea cu coronavirus.
Măsuri extra la frontieră faţă de românii din Italia
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat că au fost introduse în formularele înmânate la frontieră şi prevederi din Codul penal privind declaraţiile false, pentru a-i responsabiliza pe români. „Cei care se joacă cu sănătatea publică vor suporta rigorile legii“, a spus acesta ieri. Totodată, ministrul a făcut apel şi la românii din Italia să nu aglomereze intrările în România. „Nu este cazul să aglomereze intrările în România, pentru că autorităţile italiene au luat măsuri corecte, rapide şi eficiente”, a adăugat oficialul.
Şi Ludovic Orban a făcut un apel la românii aflaţi în Italia, cărora le-a transmis să nu mai vină în ţară momentan decât în situaţii urgente, pentru a împiedica răspândirea coronavirusului în rândul celor din România. „Fac un apel la cetăţenii români din zonele afectate să evite pe cât posibil deplasările care nu sunt necesare. Dacă pot să nu se deplaseze spre România, e un act de responsabilitate”, a spus acesta.
Sursa: adevărul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
România lovită de un nou val de ninsori. Temperaturile scad, iar în multe zone va fi ger
România lovită de un nou val de ninsori. Temperaturile scad, iar în multe zone va fi ger Primăvara se lasă așteptată, conform specialiștilor de la Administrația Națională de Meteorologie. Se anunță ploi, vânt, vreme extrem de rece pentru această perioadă, ger și ninsori la altitudini mai mari de 1.500 de metri. Specialiștii de la Administrația […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
Postul Paștelui 2024, cel mai lung și aspru post din an: Interdicții, durată, zile de dezlegare la pește. Obiceiuri și tradiții
-
Actualitateacum 5 zile
14 martie: Ziua Mondială a numărului Pi. Sărbătoare internaţională a pasionaţilor de matematică şi ştiinţe
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 martie: Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiții și obiceiuri de Ziua Șarpelui
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
18 martie: Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat
-
Ştirea zileiacum o zi
Ziarul „Unirea” din Alba Iulia angajează REDACTORI pentru ediția online. Cerințe și responsabilități
-
Ştirea zileiacum o zi
Povestea aurarului legendar Mihăilă Gritta – românul care a contrubuit masiv la păstrarea identității de neam, într-o perioadă în care dezrădăcinarea românilor din Transilvania era în toi