Copiii sub 16 ani și-ar putea face cont pe rețelele sociale doar cu acordul părinților – proiect al unei senatoare PNL

Copiii sub 16 ani și-ar putea face cont pe rețelele sociale doar cu acordul părinților – proiect al unei senatoare PNL

Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, care este și președinta comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat și lidera organizației de femei a partidului, a lansat consultări pentru un proiect de lege prin care copiii sub 16 ani să aibă voie să dețină conturi pe rețelele sociale numai cu acordul părinților.

Senatoarea PNL a anunțat ideea proiectului pe contul său pe Facebook, unde a precizat că inițiativa este susținută de Organizația Femeilor Liberale.

Ce scrie în propunere
Conform propunerii, copiii din România care nu au împlinit 16 ani ar trebui să aibă nevoie de acordul părinților pentru a avea acces pe orice tip de platformă („serviciile societății informaționale”)

„Până la împlinirea vârstei de 16 ani, minorul accesează comunicații electronice și serviciile societății informaționale și creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental. Este interzisă crearea și utilizarea unui cont personal pentru minorul cu vârsta mai mică de 16 ani pentru care nu s-a obținut acordul parental prealabil.

Prezenta lege nu se aplică pentru platformelor dedicate învățării, autorizate potrivit legii, de Ministerul educației”, se precizează în text.

„Serviciile societății informaționale” se referă la „furnizori de platforme online, rețele de socializare, servicii de streaming audio sau video, servicii prin care utilizatorii interacționează sau accesează conținut în mod direct, servicii bancare online, precum și pagini web cu un conținut destinat exclusiv persoanelor adulte”.

Odată intrată în vigoare legea, părinții sau tutorii legali ar putea cere suspendarea conturilor copiilor. Cum se va întâmpla concret asta? Nu știm exact.

„Modalitățile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum și de restricționare a accesului la anumite pagini electronice care au conținut dăunător se stabilesc prin ordin al Ministrului cercetării, inovării și digitalizării, emis în termen de 30 de zile de la în vigoare a prezentei legi”, se precizează în propunere.

Rețelele sociale și site-urile ar trebui, ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să:

• solicite și să obțină „acordul parental pentru conturile deja deschise și utilizate în România”;
• să instaleze „filtre și mecanisme electronice de verificare a identității utilizatorului și, după caz, de blocare a acestora”;
• să radieze, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii, conturile pentru care nu s-a prezentat acordul parental;

„ Autoritatea Națională pentru pentru Administrare şi Reglementare (ANARC) în Comunicaţii este autoritatea competentă pentru verificarea respectării obligațiilor instituite prin prezenta lege și dispune verificări periodice din oficiu sau la sesizare persoanelor vătămate”, se arată în lege.

Legea ar urma să rezolve „trei probleme uriaşe cu care ne confruntăm în societatea modernă”:

Efectele psihologice şi neurologice nocive pe care supraexpunerea la ecrane şi dependenţa de online le generează în rândurile copiilor, mai ales a celor de vârste fragede. Nu numai în România, ci peste tot în lumea dezvoltată, avem o pandemie de tulburări psihologice (bine documentată de multiple studii realizate de psihologi de renume la nivel mondial): anxietate, depresie, tendinţe de izolare socială, confuzie privind distincţia din lumea reală şi cea online. Din multe puncte de vedere, acest tip de adicţia reprezintă boala noului secol.

Unele platforme sociale s-au transformat în locuri pline de activităţi infracţionale grave cărora copiii le cad pradă. Sunt foarte mulţi care îşi procură drogurile prin intermediul unor tipuri de social media, la fel cum acolo se întâmplă adesea să acţioneze grupuri de trafic de carne vie. La fel cum cea mai mare parte a bullying-ului se desfăşoară online. Avem cazuri de şantaj şi de pedofilie sau pornografie infantilă.

Mediul online a devenit un catalizator al comportamentului teribilist. Din dorinţa de validare socială, mulţi oameni (printre ei şi copii) fac lucruri periculoase sau ilegale pentru a fi apreciaţi de aşa-zişii prieteni. Câteva exemple: criminalul de la 2 Mai se lăuda în online cu drogurile pe care le consuma; sunt şoferi care se filmează gonind prin oraş cu bolizi cu sute de kilometri la oră; sunt acte de violenţă explicită sau de infracţiuni cu tentă sexuală. Sunt interlopi care se laudă cu deţinerea de arme şi se ameninţă reciproc cu reglări de conturi”, se arată pe site-ul campaniei.

Contactată de HotNews.ro pentru o serie de lămuriri asupra proiectului de lege, senatoarea a dat asigurări că va reveni, în aproximativ o oră cu un apel, pentru a discuta pe această temă, iar, mai apoi, nu a mai răspuns la telefon.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI