Contestaţii în instanţă la Autostrada Sebeş – Turda pe toate loturile: 9 firme nemulţumite de deciziile C.N.S.C.

Conform informațiilor prezentate în ediția tipărită a Ziarului Unirea de marţi, 4 martie, lista firmelor participante la licitaţia pentru Autostrada Sebeş – Turda care, nemulţumite de felul cum CNSC a soluţionat contestaţiile depuse, s-au adresat instanţei pentru a le face dreptate.

Până luni, 3 martie, patru firme şi asocieri de firme se adresaseră Curţii de Apel Bucureşti, trei dintre ele pentru a contesta soluţiile date de CNSC iar o patra pentru a cere CNADNR anularea licitaţiei. La acea dată, singurul lot „neatacat” era lotul 3 al Autostrăzii Sebeş-Turda, însă, aşa cum am precizat în articolul menţionat, termenul de contestare a soluţiilor CNSC nu fusese depăşit, astfel că între timp au mai apărut şi alte acţiuni ale firmelor contestatoare în instanţă, inclusiv pe lotul 3. În aceste condiţii este de aşteptat ca termenul de începere a lucrărilor la Autostrada Sebeş – Turda să fie întârziat cu câteva luni, cel mai optimist termen avansat fiind luna octombrie a acestui an.

Cel mai vizat rămâne lotul 2 al autostrăzii, care a mai strâns încă trei contestaţii pe lângă cele două existente. Astfel,  cinci dintre firmele care au făcut oferte contestă soluţia dată de CNSC în februarie a.c., după cum urmează: Asocierea S.C. Aktor S.A. – S.C. Euroconstruct Trading 98 S.R.L., Asocierea S.C. Strabag S.R.L. – S.C. Straco Grup S.R.L., S.C. Teloxim Con S.R.L., Asocierea Corsan Corviam Construction S.A. – S.C. Selina S.R.L. – Louis Berger Sas – S.C. Road Consulting & Design Solutions S.R.L. şi S.C. RCM Construzioni SRL, lider al Asocierii RCM Construzioni SRl/Imob Lux Construct SRL/Consinit SRL/Societatea de Construcţii Napoca SA/ Impresa Ferrara S.N.C Di Angela & Rossella Ferrara/SC T Dancor RomConstruct SRL/SC Shelter Construct SRL/ Associazione Cooperativa Muratori & Affini Ravenna S.C.P.A./ Schiavo & C.SpA/Eurocerad International SRL. Aceasta din urmă a fost declarată iniţial, în decembrie 2013, câştigătoare a licitaţiei pe lotul 2 cu oferta financiară în valoare de 460.019.270 lei.

În urma soluţionării contestaţiilor formulate de celelalte firme care au depus oferte, CNSC a admis în totalitate, în data de 11 februarie a.c., contestaţia formulată de S.C. Strabag SRL, obligând astfel CNADNR să reanalizeze toate ofertele.

Decizia CNSC i-a nemulţumit şi pe italienii de la S.C. Impresa Pizzaroti&C SpA care au contestat atribuirea lotului 1 către Asocierea Impregilo SpA/Salini SpA. Astfel, ei au atacat în instanţă decizia CNSC de neacceptare a contestaţiei depuse. De asemenea, S.C. PA&Co International, care a pierdut lotul IV în favoarea celor de la S.C. PORR Construct, a acţionat în instanţă CNADNR şi cere anularea licitaţiei.

Ultimele două dosare înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti sunt cele privind contestaţiile de pe lotul 3 al Autostrăzii Sebeş – Turda, aparţinând Azvrit LLC şi Asocierii Corsan Corviam Construction S.A. – S.C. Selina S.R.L. – Louis Berger Sas – S.C. Road Consulting & Design Solutions S.R.L., aceeaşi care a formulat o contestaţie şi pe lotul 2.

O situaţie specială se înregistrează pe lotul 2 al autostrăzii, în lungime de 24,25 km, de la Alba Iulia (Pârâul Iovului) până la intrarea în municipiul Aiud. Dacă Curtea de Apel Bucureşti va menţine decizia CNSC, şi anume cea prin care se admite contestaţia formulată de S.C. Strabag SRL obligând astfel CNADNR să reevalueze toate ofertele, ciclul contestaţiilor ar putea fi reluat de toate firmele şi asocierile implicate, începând cu contestaţiile la CNSC şi terminând cu instanţa. Asta ar însemna o întârziere semnificativă, astfel că pe acest lot ar fi posibil să nu vedem utilaje mai devreme de primăvara anului viitor.

Construcţia Autostrăzii Sebeş-Turda a fost scoasă la licitaţie în luna iulie 2013, de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Pentru construirea celor patru loturi de autostradă au fost depuse 43 de oferte. Valoarea totală a investiţiei pentru construcţia celor 70 de kilometri este de 4.643.146.000 lei, potrivit hotărârii de guvern şi este împărţită în patru loturi. Proiectul este finanţat 85% din Fondul de Coeziune şi 15% din bugetul de stat.

Ioana PITICARIU
Articol preluat din ediția tipărită a ziarului Unirea de joi, 6 martie 2014

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News