Comunicat de presă Mihail David| Agricultura, încotro?

Agricultura, încotro?

România are o suprafață de 238.000 de kilometri pătrați, adică 23,8 milioane de hectare, din care suprafaţa agricolă este de 14,7 milioane de hectare (61,7%). Din suprafaţa agricolă 64% îl reprezintă terenul arabil, 33% păşunile şi fâneţele, iar viile şi livezile reprezintă circa 3%.

Ca suprafaţă agricolă România se găseste pe locul 6 din Europa (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia) şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă (după Franţa, Spania, Germania şi Polonia). Unui român îi revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dublă faţă de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor, locul şase în UE, România fiind devansată de cele trei ţări baltice, precum și de Danemarca şi Finlanda. Romania are cel mai bun sol din Europa și era cunoscută în trecut ca fiind ”grânarul Europei”.  45% din populatia Romaniei traieste in mediu rural, în jur de 30%  lucreaza in agricultura și totuși, contributia la PIB a acestui sector era de 5,0% în 2019.

Această statistică ne plasează într-o poziţie privilegiată în privința raportului dintre volumul de resurse şi mărimea populaţiei, ceea ce constituie o oportunitate imensa, avand in vedere  previziunile care anunță o criză alimentară globală.

In cadrul unei conferinţe de presă în 2013, ambasadorul Norvegiei spunea „Puteţi hrăni 80 de milioane de oameni, dar importaţi două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, este o nebunie.” Lipsa performanței în agricultura românească se vede în structura exporturilor şi a importurilor de produse agroalimentare: circa jumătate din exporturi sunt acoperite de marfă brută tranzacţionată bursier precum grâul, porumbul sau seminţele de floarea soarelui, în timp ce în structura importurilor cea mai mare pondere o au produsele finite.

Economia rurală românească are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor mici, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele obţinute.

Există două curente de gândire în ceea ce privește dimensiunea fermelor agricole românesti. Unul din aceste curente susține că existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari constituie un dezechilibru structural ce influenţează competitivitatea acesteia și este adeptul agriculturii intensive. Cea mai mare parte a agriculturii comerciale este, într-un fel sau altul, intensivă. Acest tip de agricultură se bazează preponderent pe metode industriale și are ca scop creșterea producției. Implică utilizarea intensivă a îngrășămintelor, a regulatorilor de creștere pentru plante, a pesticidelor și a agriculturii mecanizate, controlate printr-o analiză detaliată a condițiilor de creștere, precum clima, solul, apa, vegetația parazitară și dăunătorii. Acest sistem este susținut de inovarea continuă a utilajelor și metodelor agricole, a tehnologiei genetice, a tehnicilor pentru realizarea economiilor de scară, a logisticii, a tehnologiilor de colectare și interpretare a datelor. Aceste inovații au crescut producția și au permis agricultorilor să gestioneze ferme de dimensiuni mari. Fermele cu producție intensivă sunt răspândite la scară largă în țările dezvoltate și sunt din ce în ce mai des întâlnite la nivel mondial. Majoritatea produselor din carne, a lactatelor, a ouălor, a fructelor și legumelor, ce se găsesc în supermarketuri, sunt produse de astfel de ferme. In ceea ce privește creșterea animalelor în mod intensiv, aceasta implică creșterea unui număr mare de animale pe o suprafață limitată de teren, ca de exemplu prin rotația pășunatului sau prin administrarea de hrană concentrată, metodă utilizată în Occident. După recesiunea din 2007-2009, în România se practică din ce în ce mai mult agricultura intensivă. Ca producție la hectar, România s-a poziționat peste nivelul din Polonia și asigură 7% din producția de grâu a UE, 24% din cea de porumb și o treime din cea de floarea soarelui.

In 2020 România are mai puțin cu 20.000 de ferme mici în comparație cu 2019 după cum rezultă din cererile unice pentru subvenții depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). S-a observat acest lucru inclusiv în structura fermelor între 1 și 5 hectare, 5 și 30 de hectare, 30 și 50 de hectare, a crescut suprafața fermelor, iar fermele foarte mici s-au redus numeric.

Celălat curent de gândire contestă virtuțile agriculturii intensive. Astfel conf. dr. Avram Fițiu de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, arată că cea mai performantă fermă din Bretania are 62 de ari(1ha=100 ari).

Pentru România cel mai bine ar fi să nu pună toate ouăle în același coș, cum de altfel face și Franța. „Ambition Bio 2022” este programul francez de reformare a agriculturii, care își propune ca 15% din suprafața agricolă a țării să fie alocată producției ecologice, precum și ca 20% din totalul consumului instituțional de alimente (administrație, școli, spitale, armată, cămine de bătrâni etc.) să fie reprezentat, până în anul 2022, de produse ecologice.

„De două ori mai multă mâncare folosind resurse la jumătate” este angajamentul Olandei pentru o agricultură sustenabilă, lansat în urmă cu 20 de ani. Față de anul 2000, fermierii olandezi și-au redus consumul de apă din irigații cu 90%, au eliminat aproape complet pesticidele din sere și solarii, iar din 2009 utilizează cu 60% mai puține antibiotice la creșterea animalelor.

In secolul XXI nu mai trebuie să ne propunem să supunem natura, ci s-o facem să coopereze cu noi. Astfe lipsa nutrienților din sol poate fi compensată prin cultivarea plantelor care prin simbioză cu anumite bacterii își produc propriile îngrășăminte. Scarabeii (o specie de gândaci) descompun bălegarul și-l transformă în îngrășământ într-un interval de două săptămâni, față de șase luni până la doi ani, cât durează fermentarea naturală. Iar larve de insecte și viermi livrate în saci distrug daunătorii din sere și solarii.

Consiliul Județean Alba condus de Alianța USR PLUS va deveni un sprijin real pentru toți fermierii județului nostru prin organizarea de dezbateri pe temele importante pentru aceștia și va încuraja schimbul de experiență la nivelul întregii Uniuni Europene.

Mihail David, Candidatul USR PLUS la Președinția Consiliului Județean Alba

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---