Rămâi conectat

Politică Administrație

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu, deputat USR Alba: Coaliția PSD-PNL destabilizează sistemul energetic al României

Ziarul Unirea

Publicat

în

În timp ce Europa este în pragul unei crize energetice fără precedent, Coaliția PSD-PNL destabilizează sistemul energetic al României prin aprobarea ordonanței care închide minele de cărbune și termocentralele. Practic, prin ordonanța de urgență privind decarbonizarea sistemului energetic românesc, PSD și PNL închid minele și termocentralele înainte să pună ceva în loc. Este de-a dreptul revoltător cum coaliția de guvernare nu a dorit să își asume aprobarea prin lege a unui plan coerent pentru decarbonizarea sistemului energetic, așa cum a solicitat în mai multe rânduri Uniunea Salvați România.

USR a propus ca închiderea minelor și a termocentralelor să se facă doar după ce în sistem au fost introduse noi capacități de producție, însă toate amendamentele USR au fost respinse. În contextul în care toate statele membre ale Uniunii Europene vor să scape de dependența de gazul rusesc, România își îngroapă o parte importantă a sistemului energetic. Să nu uităm că, în prezent, cărbunele asigură peste 20% din energia zilnică necesară la nivel național. Impactul va fi dezastruos pentru zonele miniere și din cauza disponibilizărilor preconizate, dar mai ales pentru că, în ultimii 30 de ani, nu s-au dezvoltat soluții alternative pentru aceste zone, în marea lor majoritate dependente de industria minieră.

Actualul Guvern PSD – PNL și-a demonstrat incapacitatea de a gestiona provocările cu care se confruntă sistemul energetic. Specialiștii coaliției minciunii nu sunt în stare să pună în funcțiune nici măcar proiectele hidrotehnice mici, iar două mini-hidrocentrale, la Valea Sadului și Cârțișoara, pe Jiu, la 7 kilometri de aria protejată, stau de 3 ani executate în proporție de 60-70%. Nimic nu-i împiedică pe cei de la PSD și PNL să le finalizeze și să le introducă în sistemul energetic național. Nimic în afară de propria lor incompetență.

Elit - Gustul Desăvârșit

În timp ce în România, PSD și PNL se joacă cu sistemul energetic, în alte țări europene guvernele implementează planuri serioase pentru a asigura stabilitatea energetică și protejarea populației. În Germania, spre exemplu, folosirea cărbunelui este permisă și chiar încurajată, în contextul în care țara dorește să scadă cât mai mult dependența de gazul rusesc. Pentru a ajuta populația să suporte mai ușor creșterile de prețuri la energie, Spania și Germania au REDUS TVA-ul la gaze! Este măsura pe care o cere de multe luni Uniunea Salvați România!

PSD și PNL mint că vor să stimuleze producția națională de energie însă, în realitate, cu fiecare zi care trece, doar îngroapă sistemul energetic național și cresc dependența României de gazul și electricitatea cumpărate din exterior. Putem spune că graba cu care au aprobat ordonanța de decarbonizare a sistemului energetic românesc poate fi considerată un atentat la siguranța energetică a României.

Românii trebuie să știe că Europa și angajamentele pe care ni le-am asumat prin PNRR nu ne obligă să închidem capacități, ci ne obligă doar să reducem emisiile. Aceste emisii pot fi reduse și prin retehnologizarea unor capacități sau prin înlocuirea unor capacități cu altele pe tehnologii cu emisii reduse. De asemenea, ca răspuns la criza energetică, Comisia a adăugat acum componenta RepowerEU, care are exclusiv bani pentru investiții în energie, cu accent pe sursele regenerabile. România are la dispoziție 1,4 miliarde de euro pentru investiții în capacități noi de producție.

Beniamin Todosiu
Deputat USR de Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Politică Administrație

Comunicat de presă| PNL Alba: Guvernul Nicolae Ciucă va majora salariul minim la 3.000 de lei, în timp ce salariul minim în construcții va fi majorat la 4.000 de lei

Ziarul Unirea

Publicat

în

Comunicat de presă| PNL Alba: Guvernul Nicolae Ciucă va majora salariul minim la 3.000 de lei, în timp ce salariul minim în construcții va fi majorat la 4.000 de lei

Punctul de pensie va crește cu 12,5% începând cu 1 ianuarie 2023, ajungând la 1.784 de lei. Alte măsuri ce vor intra în vigoare de la începutul noului an:

Pensionarii cu pensii mici vor primi sprijin suplimentar:
– 1.000 de lei pentru pensiile mai mici de 1.500 de lei;
– 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei;
– 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei.
Sprijinul va fi acordat în două tranșe pe parcursul anului 2023.

De asemenea, va continua și în 2023 acordarea de vouchere sociale, pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.700 de lei. Voucherele au valoare de 250 de lei și se acordă o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pensionarii în vârstă de peste 60 de ani, care au pensii mai mici de 2.000 de lei, vor primi un sprijin de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la energie. Suma va fi acordată în două tranșe destinate cheltuielilor din iarna aceasta și iarna viitoare.

Alocațiile de stat pentru copii vor fi actualizate cu rata inflației, iar persoanele cu handicap vor primi a treisprezecea indemnizație. De asemenea, indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război vor fi actualizate cu rata inflației, începând din 2018.

Biroul de comunicare al PNL Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

COMUNICAT DE PRESĂ | Dorin Nistor vrea să facă din Sebeș un oraș ”dator-vândut”! Primarul PNL vizează accesarea unui credit de 15 mil. euro!

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

COMUNICAT DE PRESĂ | PSD Alba: Dorin Nistor vrea să facă din Sebeș un oraș ”dator-vândut”! Primarul PNL vizează accesarea unui credit de 15 mil. euro!

Consilierii locali ai PSD Sebeș se opun, categoric, îndatorării orașului cu 15 milioane de euro! Vom vota împotriva proiectului de hotărâre inițiat de primarul PNL Dorin Nistor pentru aprobarea contractării unei finanțări rambursabile de peste 73 mil. lei. Observăm, de asemenea, că primarul PNL este precum bate vântul: pe de o parte se laudă că Sebeșul are cel mai mare buget, că accesează proiecte cu finanțare europeană dar, pe de altă parte, vrea să îndatoreze orașul pentru continuarea unor proiecte începute și promise!

Mai mult, este imoral să accesezi un împrumut mai mare decât durata mandatului. Nistor vrea să ia 15 mil. euro și să îi înapoieze în următorii 12 ani cu toate că mandatul său se încheie în 2024. PSD consideră legitimă îndatorarea municipalității doar cu consultarea oamenilor și prezentarea proiectelor de investiții. Locuitorii din Sebeș sunt singurii care pot să decidă oportunitatea contractării unui asemenea credit. Însă primarul PNL vrea să le facă pe toate pe repede-înainte. Solicităm consilierilor locali ai PNL, care au bun simț și repere morale, să nu voteze acest proiect – introdus pentru a fi dezbătut în ședința Consiliului Local din 22 noiembrie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Este absurd ca al doilea municipiu din Alba, care se laudă cu un buget record pentru acest an, să aibă nevoie de un împrumut pentru a finaliza proiecte începute și asumate deja ca formă de finanțare. Consilierii locali PSD Sebeș nu își doresc să facă parte din îndatorarea inutilă, poate chiar abuzivă, a cetățenilor acestei comunități. Refuzăm, deci, să credem că orașului nostru îi lipsesc resursele necesare ducerii la bun sfârșit a acestor proiecte, de altfel, foarte importante.

La începutul acestui an, cei care conduc această instituție au susținut tare și clar că avem un buget record, iar pentru fiecare leu plătit de o persoană fizică, ei aduc înapoi zece. Acum, către sfârșitul aceluiași an, ni se cere să votăm îndatorarea orașului nostru cu peste 73 mil. lei (mai bine de jumătate din bugetul record de 143 de milioane de lei anunțat la începutul anului). Date fiind aceste cifre, precum și situația de-a dreptul aberantă în care ne regăsim, în fața oamenilor care și-au exprimat încrederea în noi, consilierii locali social-democrați vor vota împotriva acestui proiect de hotărâre.

În contextul celor prezentate mai sus se pun următoarele întrebări legitime: Cum au fost cheltuiți banii acestui bogat și frumos municipiu? Cât de corect au fost administrate fondurile? A existat risipă? Banii au fost administrați responsabil?

Consilierii locali ai PSD Sebeș


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Pe de o parte, Germania, a cărei industrie a contat pe gazele naturale ruseşti ieftine pentru a fi competitivă la exporturi, alunecă încet în recesiune şi se va confrunta anul viitor cu cea mai mare scădere economică din UE. Pe de cealaltă, România, una dintre ţările europene cu cea mai mare diver­si­tate de surse de energie şi cu o dependenţă redusă de importurile de gaze, va avea în 2023 cel mai puternic avans al PIB, dacă din clasa­ment sunt excluse economiile atipice Malta şi Irlanda. Economia germană, cea mai mare din Europa, este orientată spre exporturi, cea românească fiind propulsată de consum, conform Mediafax.

Aceste direcţii ale PIB-urilor reies din cele mai recente prognoze ale Comisiei Euro­pene, care arată că Germania va avea o scădere economică de minus 0,6% anul viitor, iar România va creşte cu 1,8%. Creşterea este excepţională şi pentru Europa de Est, unde de obicei economiile evoluează mai dinamic decât în Vest. Proiecţiile CE arată că Ungaria şi Cehia aproape că vor stagna la 12 luni, ceea ce înseamnă că la un moment dat vor intra şi ele în recesiune. PIB-ul polonez ar urca cu 0,7%. Aici trebuie menţionat că Ungaria are cele mai mari dobânzi din regiune, cea de referinţă a băncii centrale fiind de 13%.

Elit - Gustul Desăvârșit

Referinţa în România şi Polonia este de 6,75%, iar în Cehia de 7%. Dobânzile mari încetinesc in­flaţia cu o latenţă de obicei de un an, dar frânează şi creş­­terea economică. Ban­ca centrală maghia­ră a dat startul creşte­rilor de dobânzi în UE la în­ce­putul verii anului tre­cut. Astfel de previ­zi­uni trebuie privite cu pru­den­ţă deoarece în ultimii ani estimările pe termen lung au fost foarte imprecise din cauza multitudinii de incertitudini, cum ar fi cele create de pandemie şi de agresiunile Rusiei contra Ucrainei. Însă ele pot repre­zenta repere şi arată tendinţe.

Recesiunile vin şi trec, şi de aceea nu scă­derea economică este marea tragedie pentru Germania. Cei mai mulţi analişti cred că rece­siunea germană nu va fi una adâncă. Tragedia constă în cauzele ei şi în urmări. Să asistăm cumva la începutul sfârşitului industriei ger­mane? se întreabă Politico. Iar la fel ca publi­caţia americană, întrebarea şi-o pun mulţi alţii.

Scenariul înfricoşător este cel în care cor­poraţiile industrial germane, dar şi com­paniile mijlocii, celebrele Mittelstand se vor confrunta cu o criză de energie pre­lungită şi cu ale­gerea de a se închide sau de a se mu­ta cu produc­ţia în ţări cu siguranţă ener­getică mai mare şi cu energie mai ief­tină. Com­panii­le mari au putere fi­nan­ciară şi de adaptare mai mare. IMM-urile nu.

Iarna aceasta nu va fi una a apocalipsei Mittel­standurilor şi nici a migraţiei deoarece Germania şi-a făcut suficiente rezerve de gaze naturale în ultimele opt luni. Însă perspectiva, în special pentru afacerile de mărime medie şi mică, va deveni din ce în ce mai sumbră pe măsură ce costurile mari persistă.

Companiile multinaţionale vor avea în faţa lor avantajul greutăţii şi al buzunarelor mai adânci, fiindu-le astfel mai uşor să-şi transfere liniile de producţie şi lanţurile de aprovizionare în economii mai prietenoase cu afacerile lor.

Guvernul pare să-şi fi dat seama de pericol, venind cu un plan de plafonare a preţurilor gazelor pentru câteva zeci de mii de companii importante, un efort care a stârnit reacţii potrivnice dure din partea unor state europene ca Franţa şi Ungaria.

Însă, scrie, Politico, fără vreun mecanism care să facă energia mai ieftină, 2023 şi anii următori ar putea deveni un coşmar în care industria grea germană se goleşte. Acest lucru ar fi o catastrofă pentru economia orientată puternic spre exporturi, dar şi pentru întreaga constelaţie de furnizori din statele vecine, printre care Cehia şi Slovacia. Într-un astfel de scenariu, se vorbeşte despre dezindustrializarea Germaniei. „Când peste zece ani vom privi la actuala criză de energie, ne-am putea gândi că acesta a fost începutul unei dezindustrializări accelerate în Germania“, spune Stefan Schneider, economist la Deutsche Bank. Ca un semn al ceea ce va veni, gigantul din industria chimică BASF, cu o istorie de 160 de ani, a anunţat la sfârşitul lunii trecute că îşi va reduce pentru totdeauna operaţiunile din Europa pentru a diminua impactul costurilor prea mari cu energia. Însă BASF a fost unul din principalii beneficiari ai acordurilor pentru importul de gaze ieftine din Rusia pe care guvernul german le-a protejat cu atâta îndârjire înainte ca Rusia să atace Ucraina. Fabricile europene ale BASF consumau la fel de multe gaze ca Elveţia. Înainte de invazie, Germania îşi importa 60% din energie. Procentul este încă actual. Gazele şi le aduce aproape în totalitate din import, iar înainte de război depedenţa de Rusia la acest capitol era de 55%. Industria consumă cea mai mare parte din gaze, de 36%. Dependenţa Germaniei de importuri de energie nu se rezumă doar la gaze, ci include şi petrolul şi carbunele. În cifre, cam aceasta este ecuaţia care ar duce la dezindustrializare. În prezent, 9% din IMM-urile germane din industrie spun că iau serios în considerare relocarea în străinătate. În 2020, România îşi producea 80% din gazele consumate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea