Comori turistice în Ţara Moţilor: Podul Regelui Ferdinand şi platanul din Cîmpeni

Comori turistice în Ţara Moţilor: Podul Regelui Ferdinand şi platanul din Cîmpeni.

Se vorbeşte mult despre valoarea istorică a ţării noastre, despre frumuseţile naturale şi locurile deosebite de vizitat şi promovarea României ca destinaţie turistică. În multe oraşe – un bun exemplu fiind Alba Iulia – dar şi în unele comune precum Ciugud şi Rimetea, s-a reuşit schimbarea feţei localităţilor, aşa încât locuitorii acestora se pot lăuda acum nu doar cu faptul că a devenit o plăcere să locuieşti acolo, dar şi cu faptul că au început să scoată bani din turism.

Exemplul acestor localităţi oferă speranţa şi totodată dovedesc că se poate. Munţii Apuseni, a căror istorie, monumente ale naturii şi mai ales ale căror peisaje sălbatice au dat prilej unei intense promovări turistice, sunt acum din ce în ce mai mult în centrul atenţiei turiştilor români şi străini care vin să-i viziteze în număr mare. Oraşul Cîmpeni beneficiază de o poziţionare strategică în centrul Munţilor Apuseni şi de o istorie bogată, ceea ce îi conferă un real potenţial turistic.

Cu toate acestea, Cîmpeniul pare însă că deocamdată nu ţine pasul cu tendinţele de dezvoltare care au scos alte localităţi din impasul în care se aflau. Pe lângă obiectivele turistice din oraş, deja cunoscute dar insuficient puse în valoare (Statuia lui Avram Iancu, Beciul lui Horea, Muzeul), există în Cîmpeni încă două obiective care au un mare potenţial turistic: platanul secular din faţa Casei de cultură şi Podul Regele Ferdinand, care traversează râul Arieş. Platanul secular din faţa primăriei, conform estimărilor, are o vechime de circa 200 de ani, fiind aşadar contemporan cu Avram Iancu.

De altfel, statuia marelui erou naţional este amplasată în aceeaşi piaţă centrală a oraşului în care se înalţă falnic şi platanul. Mai există în România doar câteva exemplare de astfel de arbori (dintre care cei mai cunoscuţi sunt cel din oraşul Buziaş, din Bucureşti şi din Braşov). În aceste oraşe, prin grija autorităţilor publice sau a unor voluntari, s-au realizat “cărţile de identitate” ale platanilor, cu plăcuţe amplasate în imediata vecinătate a arborelui, pe care au fost notate denumirea populară şi ştiinţifică a speciei din care face parte, vechimea şi un scurt istoric al copacului. Nevoia acestor demersuri a fost atât una turistică, dar şi educativă, pentru că pare absurd ca, dacă întrebi un copil câte mărci de automobile cunoaşte, să îţi poată enumera câteva zeci, iar dacă îl întrebi din ce specie e copacul pe lângă care trece zilnic, să ridice din umeri.

Mai mult, la umbra acestor arbori seculari, la o distanţă suficientă cât să nu afecteze sănătatea copacului, s-au amenajat zone de întâlnire, arborele fiind calificat ca obiectiv turistic sau indicat ca reper: „La platan”. În oraşul Cîmpeni, până la acest moment, spaţiul din jurul platanului nu a fost pus în valoare fie datorită amenajării urbane care limita accesul persoanelor până lângă copac, fie datorită lucrărilor de infrastructură din imediata lui vecinătate. În perspectiva unei viitoare reconstrucţii şi reamenajări a centrului oraşului, acest copac este evident că trebuie să fie corect integrat şi pus în valoare, fiind o resursă peisagistică, istorică, turistică şi spirituală care nu trebuie nesocotită. Podul de fier Regele Ferdinand, care traversează râul Arieş, le este binecunoscut moţilor din vorbele bătrânilor, care spuneau că “la inaugurarea lui or participat Regele Ferdinand şi Regina Maria”.

Mărturie istorică a participării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la inaugurarea podului din Cîmpeni stau nu doar spusele bătrânilor, ci şi “Însemnările zilnice” ale Reginei Maria, unde este evocată această vizită, precum şi fotografiile care îi înfăţişează pe cei doi suverani ai României pe podul din Cîmpeni, înconjuraţi de mulţime. Cu ocazia evenimentului, podul apare în fotografii împodobit cu crenguţe de brad. Aceste fotografii au o încărcătură emoţională aparte şi nu pot să nu mişte ceva în sufletul câmpănarilor, indiferent dacă încă locuiesc în oraş sau dacă sunt plecaţi în lume.

Cu toate acestea, nu există nicio inscripţie la faţa locului care să ateste adevărul istoric al Podului Ferdinand. În mod paradoxal, pe acest pod istoric, dar neinscripţionat ca atare, se face accesul la proaspăt inauguratul Centru de informare turistică, situat în imediata lui apropiere. Tot pe acest pod se face accesul şi la un Grup şcolar cu profil tehnologic silvic (iniţial şcoală de arte şi meserii), ai cărui elevi trec zilnic pe acest pod fără să-i cunoască istoria. Pentru orice locuitor onest al oraşului Cîmpeni, care-şi iubeşte oraşul şi este procupat de prezentul şi viitorul lui, credem că sunt suficiente argumente ca bătrânul platan şi Podul Regele Ferdinand, prin implicarea societății civile în colaborare cu autoritățile locale, să fie puse în valoare ca obiective turistice de interes local şi naţional ale capitalei Țării Moților. (S.D.)

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---