CNAIR a avizat traseul pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Va avea cel puţin şase tuneluri şi zece noduri rutiere; investiția – 1,6 miliarde de euro

Ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, a anunțat mați într-o conferință de presă că traseul final pentru autostrada Sibiu-Piteşti a fost avizat, autorităţile optând pentru prima variantă, care trece prin Curtea de Argeş, apoi prin Văleni şi iese în judeţul Vâlcea, în localitatea Racoviţa.

”Ieri, 21 noiembrie, în cadrul CTE CNAIR a fost avizat traseul pentru ultimele două secţiuni ale autostrăzii Sibiu-Piteşti, după cum urmează: Secţiunea 2, adică Racoviţa-Boiţa, de la km 15 la km 43, şi Secţiunea 3 Racoviţa-Văleni, de la km 43 la km72. Deci în acest moment tot traseul este avizat”, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

La rândul său, prezent la eveniment, directorul general al CNAIR, Cătălin Homor, a spus că acesta este ”cel mai important proiect de infrastructură pe care compania îl derulează”.

Astfel, din cele şapte variante iniţiale de traseu în CTE (Consiliul Tehnic Economic) a fost selectată varianta 1, care va merge în paralel cu DN 7 Valea Oltului din apropiere de localitatea vâlceană Racoviţa şi presupune mai puţine tuneluri în zona de munte.

Autostrada A 1 Piteşti-Sibiu va avea cel puţin şase tuneluri şi zece noduri rutiere. Cele mai lungi tuneluri vor fi la Poiana 1,7 km, Curtea de Argeş 1,3 km, Lazeret două tuneluri de 1,5 km şi Robeşti 900 m.

Autostrada A 1 Piteşti-Sibiu (cu termen estimat de finalizare 2021) necesită investitţii de aproximativ 1,6 miliarde de euro şi este finanţată din fonduri europene. Este ultima secţiune de autostradă fără contract de construire de pe coridorul european Nădlac 2 –Constanţa.

Contractul privind revizuirea studiului de fezabilitate a suferit, însă, mari întârzieri.

Autostrada Piteşti-Sibiu, parte din Autostrada Bucureşti-Nădlac (A1), este, în prezent, cel mai important proiect de şosea rapidă din România, pentru că realizarea sa ar permite traficul neîntrerupt pe autostradă între Capitală şi frontiera cu Ungaria. În plus, autostrada de circa 117 kilometri ar fi prima care ar trece munţii, făcând legătura între Muntenia şi Transilvania, peste Munţii Carpaţi.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi-a luat angajamentul de a termina lucrările în 2021, cu un an mai devreme decât era prevăzut în masterplanul general de transport.

Directorul CNADNR, Cătălin Homor, a declarat, în luna iulie, într-un interviu acordat News.ro, că proiectul autostrăzii era anul trecut „în moarte clinică”, având întârzieri şi probleme mai mari decât majoritatea proiectelor de autostrăzi din România. În plus, rezilierea contractului de proiectare ar fi dus la o întârziere de până la doi ani, în contextul în care termenul de începere a lucrărilor era estimat la sfârşitul anului 2018 sau începutul anului 2019.

Asocierea Spea Ingineria Europea (Italia) – Tecnic Consulting Engineering (România) a câştigat contractul de revizuire a studiului de fezabilitate în 2014, pentru circa 11 milioane de euro, dar nu a respectat niciun termen până acum, întârziiind automat şi demararea efectivă a lucrărilor.

Sursa News.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News