Ciugud și Barcelona, exemple de inovare a comunității la ”Cluj Innovation Days” – FOTO
Dezvoltarea comunităților locale prin inovare și aplicarea conceptului de „teritorii inteligente” („Smart Territories”) a fost dezbătută prin exemple practice în cadrul evenimentului organizat de Fundația Cluj Innovation City joi, 31 martie, la forumul regional Cluj Innovation Days.
Au prezentat soluțiile, aplicate cu succes în comunitățile lor, primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, directorul pentru Inovație și Societatea Cunoașterii din cadrul municipalității din Barcelona, Eduard Lineros, directorul Fundației Europene de Training (ETF) Madlen Șerban, iar din perspectiva mediului financiar și investițional, Marius Lazăr, directorul regional NV al Eximbank.
Primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, a fost singurul edil din România invitat, în calitate de speaker, la Cluj Innovation Days, ceea ce demonstrează, încă o dată, că modelul de dezvoltare al comunei Ciugud este recunoscut la nivel național și internațional.
Gheorghe Damian a vorbit, cu exemple concrete, despre folosirea inteligentă a banilor europeni în comuna Ciugud. În cadrul intervenției sale, le-a explicat celor prezenți cum a reușit să modernizeze comuna, care au fost dificultățile de care s-a lovit și cum le-a depășit. Printre proiectele prezentate de primarul din Ciugud, s-au numărat drumurile agricole, rețeaua de canalizare gestionată în regie proprie, iluminatul public asigurat cu energie verde, realizarea zonei industriale, dar și proiectul privind dezvoltarea serviciilor publice prin implementarea unui sistem interactiv, grafic de management inovator și a sistemului de management al calității ISO: 9001, care, la Ciugud, au creat premisele dezvoltării unei administrații aproape de cetățean și de nevoile sale.

” Azi, Ciugudul oferă toate avantajele de la oraș și, în același timp, beneficiile vieții la țară. În condițiile în care, la nivel național, tendința demografică trădează depopularea, în special în mediul rural, atracția față de traiul în comuna noastră este probată prin numărul tot mai mare al celor care aleg să locuiască aici. Sunt, în acest moment, peste 3.200 de cetățeni care aparțin comunei Ciugud. Condițiile pe care ea le oferă au transformat-o într-un punct de interes și pentru investitori, români și străini, care își desfășoară activitatea în parcul industrial și care, în prezent, asigură aproximativ 700 locuri de muncă.
Nu există niciun secret, a fost nevoie de ceva curaj, de viziune pe termen lung, încredere că se poate și multă… foarte multă muncă. Cât despre dificultăți, l-aș cita pe marele filozof Socrate care spunea că ”Nimic durabil nu se face fără sacrificii”. Până la urmă, am ajuns unde suntem. Ciugudul seamănă tot mai mult cu imaginea mea din vis. Și e, în adevăratul sens al cuvântului, o așezare în continuă mișcare, pentru care, evoluția și dezvoltarea, nu se opresc, cu siguranță, aici”, a spus primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian.
Directorul pentru Inovație și Societatea Cunoașterii din cadrul municipalității din Barcelona, Eduard Martin Lineros, a prezentat provocările cu care s-a confruntat municipalitatea catalană, soluțiile pe care aceasta le-a găsit și a încercat să identifice modalitatea de aplicare a acestora în Transilvania. Barcelona se situează pe locul 1 la nivel mondial ca oraș inteligent, potrivit cercetării Juniper 2015, și este considerată capitala europeană a inovării.
La rândul ei, Madlen Șerban a explicat (prin tele-conferință) cum poate contribui Fundația Europeană de Training, care funcționează ca agenție a Uniunii Europene, la dezvoltarea teritoriilor inteligente prin îmbunătățirea potențialului capitalului uman.
Cluj Innovation City este un proiect de dezvoltare urbană integrată demarat în 2012 la inițiativa Cluj IT Cluster și cu orizont de finalizare în 2030. Ca prim proiect de acest tip din Uniunea Europeană, Cluj Innovation City include patru direcții strategice: sănătate, bioeconomie, IT și energie regenerabilă și mediu. Cluj Innovation City aduce împreună autoritățile publice, universitățile și comunitatea de afaceri, urmărind dezvoltarea locală, regională și națională. Gândit ca o rețea colaborativă de cercetare transdisciplinară aplicată și afaceri, Cluj Innovation City are la bază premisele educației, ale inovației și ale antreprenoriatului, iar principalul obiectiv este să genereze dezvoltare social-economică regională sustenabilă. Anul trecut, Cluj Innovation City a fost nominalizat în raportul Uniunii Europene privind cercetarea și inovarea la nivelul țărilor membre drept unul din cele trei proiecte majore din România.
(V.N.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Curier Județean
25 septembrie -31 octombrie 2026 | Amenzi de 265.000 lei date de inspectorii ISU Alba în urma unor controale inopinate în restaurante, cluburi, baruri și terase din județ
25 septembrie -31 octombrie 2026 | Amenzi de 265.000 lei date de inspectorii ISU Alba în urma unor controale inopinate în restaurante, cluburi, baruri și terase din județ Inspectorii ISU Alba au dat amenzi de 265.000 lei date de în urma unor controale inopinate efectuate în perioada 25 septembrie -31 octombrie 2026, în restaurante, cluburi, […]
Venituri din arendă în 2027 în Alba: Care sunt prețurile medii la principalele produse agricole propuse în vederea calculării
Venituri din arendă în 2027 în Alba: Care sunt prețurile medii la principalele produse agricole propuse în vederea calculării Consiliul Judeţean Alba a pus în consultare publică proiectul de hotărâre nr. 256/27 octombrie 2026 privind stabilirea preţurilor medii la principalele produse agricole pe baza cărora se calculează veniturile din arendă în anul 2027 în judeţul […]
Cât vor plăti locuitorii județului Alba în 2027 pentru certificate de urbanism și autorizații de construire: Taxele propuse de Consiliul Județean
Cât vor plăti locuitorii județului Alba în 2027 pentru certificate de urbanism și autorizații de construire: Taxele propuse de Consiliul Județean Locuitorii județului Alba care vor solicita în 2027 certificate de urbanism, avize sau autorizații de construire ar putea achita taxe cuprinse între câțiva lei și un procent din valoarea lucrărilor, în funcție de documentul […]
