Circa 270.000 de tineri nu muncesc, dar nici nu merg la școală, și aleg să stea acasă pentru a primi ajutor de la stat

Circa 270.000 de tineri cu vârste între 20 și 24 de ani nu muncesc, dar nici nu merg la școală, și preferă să stea acasă pe banii părinţilor şi pe banii pe care îi primesc de la primărie drept venit minim garantat. Aceștia reprezintă aproape un sfert dintre românii din acest interval de vârstă. 

Într-o statistică alarmantă, Uniunea Europeană anunţă că numărul tinerilor care nu mai merg la şcoală, dar nici angajaţi nu sunt este în creştere. În România, ţară unde şomajul în rândul tinerilor era şi aşa mare, Eurostat arată că aproape un sfert dintre cei care au între 20 şi 24 de ani nu au nicio ocupaţie.

La polul opus, aproape 2% dintre tinerii României au un loc de muncă, deşi încă nu au terminat studiile.

Faptul că sute de mii de tineri nu muncesc nu înseamnă că ei nu au nicio sursă de venit. Legea din România le permite acestora să primească venitul minim garantat, chiar dacă nu au contribuit cu niciun leu la buget. Ei ar putea fi însă forţa de muncă pe care o caută patronii din ţară, dar puţini dintre ei au o calificare.

Aceasta este o problemă pe care ar urma să o rezolve reînfiinţarea şcolilor profesionale. Transformarea lor în licee tehnice a făcut ca cei care nu treceau de examenul de la finalul clasei de opta fie să renunţe la studii, fie să facă cei zece anii de studii obligatorii, fără să aibă vreo calificare la final.

„Nu toți trebuie să fim olimpici. Sunt statistici… olimpicii din România sunt în general pentru export. Ei caută să obțină cât mai mult confort ca să-și realizeze visurile. Foarte puțini spun că învață pentru bani, în cadrul discuțiilor vocaționale pe care le am cu ei, le spun foarte clar : da, noi în final trebuie să învățăm și pentru bani. Noi învățăm ca să facem ceea ce vrem în viață. Banul este un element care mă ajută să fac ce vreau. Nu trebuie să ne fie rușine și să recunoaștem că noi învățăm nu în principal pentru bani, ci să ne îndeplinim un scop în viață”, a spus Cătălin Dicu, fondator Victoria EDU, la emisiunea „24 de minute” de pe www.digi24.ro.

Banii, care ar trebui să fie asiguraţi de salariu, au fost înlocuiţi în acest caz de ajutoarele sociale. Această realitate s-a văzut şi la ultima rectificare bugetară unde cele mai multe fonduri au fost alocate Ministerului Muncii. 2,8 miliarde de lei au fost date pentru plata indemnizaţiilor pentru mame, dar şi pentru plata ajutoarelor sociale.

Nu doar România se confruntă cu problema tinerilor neocupaţi. La nivel european, ponderea celor care nu mai merg la şcoală, nici angajaţi nu sunt este de 17,3%. Italia are cele mai mari probleme în acest sens, în timp ce Olanda conduce topul ţărilor cu cei mai puţini tineri fără ocupaţie.

Sursa Digi24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI