Circa 270.000 de tineri nu muncesc, dar nici nu merg la școală, și aleg să stea acasă pentru a primi ajutor de la stat
Circa 270.000 de tineri cu vârste între 20 și 24 de ani nu muncesc, dar nici nu merg la școală, și preferă să stea acasă pe banii părinţilor şi pe banii pe care îi primesc de la primărie drept venit minim garantat. Aceștia reprezintă aproape un sfert dintre românii din acest interval de vârstă.
Într-o statistică alarmantă, Uniunea Europeană anunţă că numărul tinerilor care nu mai merg la şcoală, dar nici angajaţi nu sunt este în creştere. În România, ţară unde şomajul în rândul tinerilor era şi aşa mare, Eurostat arată că aproape un sfert dintre cei care au între 20 şi 24 de ani nu au nicio ocupaţie.
La polul opus, aproape 2% dintre tinerii României au un loc de muncă, deşi încă nu au terminat studiile.
Faptul că sute de mii de tineri nu muncesc nu înseamnă că ei nu au nicio sursă de venit. Legea din România le permite acestora să primească venitul minim garantat, chiar dacă nu au contribuit cu niciun leu la buget. Ei ar putea fi însă forţa de muncă pe care o caută patronii din ţară, dar puţini dintre ei au o calificare.
Aceasta este o problemă pe care ar urma să o rezolve reînfiinţarea şcolilor profesionale. Transformarea lor în licee tehnice a făcut ca cei care nu treceau de examenul de la finalul clasei de opta fie să renunţe la studii, fie să facă cei zece anii de studii obligatorii, fără să aibă vreo calificare la final.
„Nu toți trebuie să fim olimpici. Sunt statistici… olimpicii din România sunt în general pentru export. Ei caută să obțină cât mai mult confort ca să-și realizeze visurile. Foarte puțini spun că învață pentru bani, în cadrul discuțiilor vocaționale pe care le am cu ei, le spun foarte clar : da, noi în final trebuie să învățăm și pentru bani. Noi învățăm ca să facem ceea ce vrem în viață. Banul este un element care mă ajută să fac ce vreau. Nu trebuie să ne fie rușine și să recunoaștem că noi învățăm nu în principal pentru bani, ci să ne îndeplinim un scop în viață”, a spus Cătălin Dicu, fondator Victoria EDU, la emisiunea „24 de minute” de pe www.digi24.ro.
Banii, care ar trebui să fie asiguraţi de salariu, au fost înlocuiţi în acest caz de ajutoarele sociale. Această realitate s-a văzut şi la ultima rectificare bugetară unde cele mai multe fonduri au fost alocate Ministerului Muncii. 2,8 miliarde de lei au fost date pentru plata indemnizaţiilor pentru mame, dar şi pentru plata ajutoarelor sociale.
Nu doar România se confruntă cu problema tinerilor neocupaţi. La nivel european, ponderea celor care nu mai merg la şcoală, nici angajaţi nu sunt este de 17,3%. Italia are cele mai mari probleme în acest sens, în timp ce Olanda conduce topul ţărilor cu cei mai puţini tineri fără ocupaţie.
Sursa Digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Doliu în presa românească: Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la 52 de ani Jurnalismul românesc este în doliu după moartea lui Patrick André de Hillerin, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu și ai revistei Cațavencii. Jurnalistul s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în urma unui accident vascular cerebral (AVC), potrivit […]
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii Studenții pot călători cu trenul la tarife reduse cu 90% sau 50% în anul universitar 2026-2027, însă facilitățile vin cu reguli stricte privind vârsta, traseul și documentele necesare. CFR Călători a anunțat condițiile de acordare […]
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de […]