Rămâi conectat

Actualitate

Cifre negre în ALBA: Câți angajați au MURIT sau au fost răniți în accidente de muncă, în 2022

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

Cifre negre în ALBA: Câți angajați au MURIT sau au fost răniți în accidente de muncă, în 2022

Anul 2022 a venit cu o serie de incidente neplăcute pentru o mulțime dintre angajații care își desfășoară activitatea în județul nostru.

Astfel, potrivit informațiilor transmise de ITM Alba la solicitarea ziarulunirea.ro, a fost confirmat caracterul de accident de muncă unui număr de 144 din cele 152 de evenimente comunicate de către angajatori.

Elit - Gustul Desăvârșit

Din păcate, de asemenea, două persoane și-au pierdut viața în urma acestor accidente, potrivit autorităților.

Pe parcursul anului 2022 au fost comunicate de către angajatori, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, un număr de 152 evenimente.

Dintre acestea, 8 (opt) evenimente au fost comunicate de către ITM Alba către Inspecția Muncii București, fiind evenimente a căror cercetare intrau în sfera de competență a inspectorilor de munca, respectiv accidente mortale sau accidente colective.

Din cele 144 de evenimente pentru care cercetarea a fost efectuată de către comisiile întrunite în cadrul unității unde s-au produs evenimentele, așa cum prevede legislația specifică privind cercetarea accidentelor care au avut ca urmare incapacitate temporară de muncă, pentru 138 evenimente, cercetarea a fost finalizată și dosarele au fost avizate de către ITM Alba.

Diferența de 6 evenimente sunt încă în faza de cercetare, unele fiind produse la sfârșitul anului trecut și sunt în termenul permis de legislație privind finalizarea dosarelor de cercetare, iar pentru o parte sunt solicitate, și aprobate de către ITM Alba, prelungirea termenelor de finalizare, din diverse motive.

În anul 2022 numărul total de accidentați înregistrați la nivelul ITM Alba, urmare accidentelor de mai sus, au fost de 74, din care 2 mortale și 72 au avut ca urmare incapacitatea temporară de muncă acelor implicați.

Dintre acestea 4 (patru) victime au fost implicate într-un accident colectiv, în urma căruia acestea au suferit vătămări ale organismului producând incapacitate temporară de muncă mai mare de trei zile.

Situația punctuală a celor 8 dosare de cercetare, comunicate și întocmite de inspectorii de muncă a ITM Alba, în anul 2022 este urmatoarea:

– 7 (șapte) dosare au fost finalizate și avizate de către Inspecția Muncii București, pentru 5 (cinci) dintre acestea fiind confirmat caracterul de accident de muncă și 2 (două) ca accidente în afara muncii.
Dintre cele 5 accidente de muncă, doar 2 (două) au fost înregistrate la ITM Alba, pentru celelalte 3 (trei) victimele erau angajate a unor unități din alte județe.
– un eveniment este încă în curs de cercetare, accidentul fiind de circulație produs în afara țării, pentru care nu au fost primite documentele necesare finalizării dosarului.

O analiză a cauzelor care au condus la producerea accidentelor, arată în modul următor:
– Neutilizarea de către accidentat a mijloacelor de protecție din dotare;
– Efectuarea necorespunzătoare de manevre, comenzi, de către accidentați;
– Efectuarea unor operații, activități, în afara sarcinilor de muncă dispuse de conducătorii locurilor de muncă;
– Neasigurarea de către angajatori a mijloacelor de protecție colective, în special în activitatea de constructii;
– Goluri neprotejate în planșeele construcțiilor, urmate de căderea accidentaților între două nivele;
– Admiterea prezenței la lucru sub influența băuturilor alcoolice.

La nivel național, 3.249 persoane au suferit accidente de muncă în primele nouă luni din 2022, cu 527 mai puţine comparativ cu perioada similară din 2021, iar 79 dintre acestea şi-au pierdut viaţa (150 în primele 9 luni ale anului 2021).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

A fost CONCEDIAT profesorul de „etică și integritate academică” al UBB, care ar fi luat MITĂ: A fost prins în flagrant pe când primea bani de la studenți

Ziarul Unirea

Publicat

în

A fost CONCEDIAT profesorul de „etică și integritate academică” al UBB, care ar fi luat MITĂ: A fost prins în flagrant pe când primea bani de la studenți

Lectorul Rudolf Cristian de la Centrul universitar din Reșița al Universității Babeș-Bolyai (UBB), trimis în judecată de DNA după ce a fost prins în flagrant când primea mită de la studenții masteranzi, pentru a-i trece examenele, a fost concediat joi de universitatea clujeană, anunță aceasta într-un comunicat de presă.

Potrivit UBB, lectorului i-a fost desfăcut contractul de muncă și a fost exclus din comunitatea academică a UBB “procedând la desfacerea contractului de muncă și excluzându-l astfel din comunitatea academică a UBB “în contextul abaterilor de la etică, integritate și bune practici academice pentru care este anchetat, aspecte care sunt incompatibile cu valorile UBB și cu buna derulare a activităților academice la UBB”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Instituția precizează că “lectorul Cristian Rudolf a fost inițial suspendat prin Decizia Rectorului UBB din toate activitățile academice desfășurate în cadrul universității, pentru a proteja comunitatea UBB și mai ales studenții, începând încă cu data de 22 februarie 2023, imediat ce s-au formulat primele acuzații”. Universitatea precizează că analizele interne continuă.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe profesorul de etică și integritate academică Rudolf Cristian pe 17 martie, sub acuzația de luare de mită în formă continuată, anunța atunci un comunicat al instituției. Potrivit sursei citate, lectorul ar fi pretins în perioada 11 – 16 februarie mită de la 25 de masteranzi. El ar fi pretins de la fiecare masterand 600 euro pentru promovarea examenului respectiv cu nota minimă, 1.200 euro pentru promovarea aceluiași examen cu nota maximă, 50.000 lei pentru cursurile de doctorat.

Profesorul a fost reținut inițial în 21 februarie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Statutul elevului 2023: Calificativul la purtare poate fi scăzut de acum și elevilor din clasele primare

Ziarul Unirea

Publicat

în

Statutul elevului 2023: Calificativul la purtare poate fi scăzut de acum și elevilor din clasele primare

Statutul elevului a fost modificat de Ministerul Educației, iar una dintre modificările publicate în Monitorul Oficial este cea care prevede posibilitatea scăderii calificativului la purtare pentru elevii din învățământul primar.

Statutul elevului, varianta 2023, a fost aprobat prin ordinul de ministru nr. 3.797 din 8 martie 2023 și a fost publicat abia 14 zile mai târziu.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Pentru toți elevii din învățământul primar, la fiecare 20 de absențe nejustificate pe an școlar din totalul orelor de studiu sau la 10% absențe nejustificate din numărul de ore pe an școlar la o disciplină de studiu, va fi scăzut calificativul la purtare, gradual, de la Foarte bine la Bine, Suficient, Insuficient”, prevede articolul 27, alineatul I, modificat. Înainte de această schimbare, Statutul elevului nu prevedea această sancțiune și pentru elevii din clasele Pregătitoare – a IV-a.

Majoritatea celorlalte modificări și completări au legătură cu punerea în acord a structurii anului școlar pe module cu formulările din statut, până acum acesta făcând referire la structura pe semestre a anului școlar, abandonată în 2021 de Ministerul Educației.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Județele dependente de transferurile de la Bugetul statului: Cum se situează județul Alba

Ziarul Unirea

Publicat

în

Județele dependente de transferurile de la Bugetul statului: Cum se situează județul Alba

Județele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea si Teleorman au un dezechilibru fiscal fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români.

Altfel, spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București.

Elit - Gustul Desăvârșit

În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor. Transferurile către administrația locală sunt concepute de fapt pentru a reduce diferențele de capacitate fiscală între județe, dar ele pot funcționa și ca o armă economică.

Potrivit lunui profesor universitar american de economie, Wallace Oates (în lucrarea Fiscal Federalism), descentralizarea fiscală contribuie la dezvoltarea economică care se traduce prin performanța locală, îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale .

În teorie, descentralizarea fiscală e foarte bună, pentru că administrațiile locale sunt cel mai aproape de cetățeni cunoscându-le cel mai bine nevoile și posibilitățile. Descentralizarea este frecvent lăudată pentru efectele sale favorabile asupra potențialelor câștiguri economice sau acel „dividend economic al descentralizării”.

Dacă însă nu e făcută cu cap, ea poate adânci decalajele între regiuni (sau dimpotrivă, le poate atenua), ținând cont că regiunile mai bogate au un avantaj, fiind mai eficiente și având o infrastructură instituțională superioară. Descentralizarea poate duce, de asemenea, la un transfer al dezvoltării economice de la periferie la centru dacă Statul distribuie resursele pentru a rezolva inechitățile regionale, mai arată studiul citat.

Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe mari în capacitatea județelor de a genera venituri proprii

Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, fără legătură cu nevoile reale ale comunității locale sau cu resursele financiare reale.

„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfasurarea activitatilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat” arată Curtea de Conturi într-un raport

Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).

Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.

Cel mai bogat județ, care este de departe București. Cel mai sărac județ din țară este Vaslui

Capitala are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului, a explicat într-o conferință Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.

Dealtfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.

Avem practic o Românie a extremelor

Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.

Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare