Cea mai veche stație meteorologică din România ar putea fi cea înființată în 1843 la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. A funcționat 112 ani

Batthyaneum-2Cea mai veche stație meteorologică din România ar putea data din 1843. Este vorba despre vechea stație de pe lângă Institutul și Biblioteca Batthyaneum, din Alba Iulia, care a funcționat mai bine de 100 de ani, respectiv până în 1955.

Informația, deloc cunoscută chiar și specialiștilor în domeniu, este scoasă la lumină, după jumătate de secol, de recent lansatul blog al Bibliotecii Batthyaneum, care prezintă o cercetare publicată în 1967, în revista Apulum, de către doctorul Constantin Bart, care a studiat multe dintre colecțiile deținute de respectiva bibliotecă.

ELIT

„Această stație a început să funcționeze abia în anul 1843, deci cu mult mai târziu decât biblioteca Batthyaneum și observatorul astronomic (1798). Acest decalaj s-ar explica după unii prin procesul ce a urmat după moartea fondatorului. Adevărat că procesul a durat mulți ani, dar explicația adevărată, cred, e mai degrabă alta și anume lipsa unui personal tehnic și permanent”, se menționează în articolul „Date privitoare la vechea stație meteorologică de la Biblioteca Batthyaneum”, semnat în 1967 de cercetătorul Constantin Bart și postat acum pe batthyaneumblog.wordpress.com.

Potrivit sursei citate, stația de la Batthyaneum a funcționat, cu două-trei întreruperi, mai bine de un secol, până în 1955, fiind pusă în legătură și susținută de Centrul Meteorologic din București din anul 1922.

„Prin această comunicare cu caracter informativ se urmărește a se atrage atenția cercetătorilor asupra a două fapte. Primul, de natură istorică, se referă la existența celei mai vechi stații meteorologice din țara noastră, — stație ce a funcționat mai bine de o sută de ani pe lângă biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Al doilea fapt, contingent cu primul, este de ordin documentar. Aici este vorba pe de-o parte de datele cifrice ce au fost consemnate în cursul funcționării acestei stații, — iar de altă parte de o serie de opere tipărite de autorii din trecut, — opere ce tratează despre meteorologie și astrologie. (…) În tot acest lung interval de funcționare, ea a fost condusă de o serie de profesori de la liceul romano-catolic din Alba Iulia: Carol Veszeli, Jako Aved, Jozsef Koseru și Jozsef Magyarossi. Este meritul lor că s-au putut înregistra de 3 ori pe zi unii parametri, că au întreținut stația cu aparatura necesară, — uneori din fondurile lor personale; că unele din aceste date au fost prelucrate și publicate la Munchen, Viena, Budapesta și chiar în țară’, menționa Constantin Bart, în cercetarea publicată în 1967, reluată acum de blogul Bibliotecii Batthyanem, care-și propune, printre altele, să fie o platformă de dezbatere și o bibliotecă activă, în care cititorii să găsească într-o formă sau alta bibliografii lărgite, cu tot ce au scris cei care i-au trecut pragul.

De menționat că Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naționale a României, are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor și specialiștilor, accesul în incintă fiind permis doar în baza unei cereri prealabile. Publicul are acces însă la expozițiile organizate periodic la Batthyaneum, interesul acestuia fiind tot mai crescut.

Constantin Bart mai sublinia că, la Batthyaneum, există un fond apreciabil de opere tipărite atât în domeniul astrologiei, cât și al meteorologiei propriu-zise.

„Nu lipsește nici „Libellum de medicorum astrologia”, al lui Hippocrate, sau „De judicis astrologis”, a lui Cl. Ptolemeu, cum nu lipsesc nici autorii arhicunoscuți din timpul Renașterii sau de mai târziu, ca: Agrippa, Paracelsus, Cardano, Morinus. Consultarea listei mai indică un fapt semnificativ din punct de vedere istoric și anume: începând cu sfârșitul sec. al XVII-lea, adică de când medicii folosesc termometrul lui Santorio (1626) sau barometrul lui Toricelli (1643), ei renunță treptat la medicina astrologică și acționează pe un teren mai solid. Aflăm, astfel, că se fac de acum observații și înscrieri științifice de date meteorologice, iar în locul almanahurilor astrologice și al horoscoapelor se publică așa zisele Ephemeride physico-medicae”, a precizat autorul.

Potrivit lui Constantin Bart, în publicațiile deținute de Batthyaneum se făcea o corelație pertinentă între diverse modificări ale atmosferei și apariția unor epidemii sau epizootii.

„Desigur, fondul de la Batthyaneum nu reprezintă tot ce s-a scris în trecut în domeniul astrologiei și meteorologiei.(…). Oricum ar fi, faptul istoric este evident: la Batthyaneum a funcționat cea mai veche stație meteorologică la noi și tot acolo se găsește un material documentar interesant, care oricând poate fi studiat de cei ce se preocupă de trecutul medical și în special de meteorologia din țara noastră”, a conchis cercetătorul.

Donate Provinciei Transilvania și Bisericii Catolice de episcopul Ignatius Batthyany, în 1798, împreună cu clădirea și terenul aferente, Biblioteca și Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic și Biblioteca au rămas, până la naționalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite și de alte obligații financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala BNR, potrivit informațiilor postate pe site-ul acesteia.

Biblioteca Batthyaneum, care funcționează în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, deține cea mai valoroasă colecție de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%. Aici se află și cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 și 810, cunoscut și sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperțile originale se găsesc la muzee din Londra și Roma.

Batthyaneum deține și cea mai mare colecție de incunabule, cărți editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de „leagăn” a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. (C.M.)

sursa: Agenția Națională de Presă Agerpres

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

1 comentariu

S 15 februarie 2016 at 19:52

Fiti siguri, ca „juvetii”, sau „miticii”, vor gasii „ceva”, pe care o vor „asimila”, unei „statii metereologice(in lipsa de alceva, vor scoate „calendarul cu foi de ceapa)”, si va fii „mai veche, cu „cel putin 2 luni”, celei de la Batthyaneum!

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...