Cea mai veche biserică creştină bizantină din Transilvania, descoperită la Alba Iulia, demersuri pentru clasarea ei ca monument istoric
Demersuri pentru clasarea ca monument istoric a unei descoperiri senzaţionale de la Alba Iulia, cea mai veche biserică creştină bizantină din Transilvania, au fost demarate de către reprezentanții unei asociaţii din Alba Iulia. Ruinele găsite în faţa Catedralei Romano-Catolice au fost acoperite cu pământ după finalizarea cercetărilor.
”Am înaintat către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Alba, o solicitare de clasarea a ruinelor Bisericii Episcopului Ierotei, descoperite pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice„Sf. Mihail din Alba Iulia, în Lista Monumentelor Istorice de valoare naţională şi universală. Menţionăm că în anul 2011, cu ocazia unor ample lucrări de restaurare şi înfrumuseţare a cetăţii medievale din Alba Iulia, demarate şi organizate de Primăria Municipiului, a fost deschis un şantier arheologic, coordonat de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate, pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice Sf. Mihail. Lucrările efectuate la acea dată au condus la descoperirea ruinelor celei mai vechi biserici creştine bizantine din Transilvania, estimată că a fost ridicată în jurul anului 950 e.n.
Această descoperire, după peste 1000 de ani, este de o importanţă crucială pentru Istoria României, în special pentru românii din Transilvania, confirmând existenţa şi continuitatea neamului românesc, precum şi existenţa creştinismului răsăritean organizat prin Episcopia de Alba Iulia a Sfântului Ierotei, de la sfârşitul mileniului I. În anul 2012, din cauza lipsei unui proiect de conservare şi punere în valoare a vestigiilor descoperite, acestea au fost îngropate la loc, în pământ, aspect ce a condus la exprimarea multor nemulţumiri ale cetăţenilor albaiulieni şi nu numai”, susţin reprezentanţii organziaţiei din Alba Iulia.
Demersul de clasare pe lista monumentelor istorice se doreşte a fi un prim pas în direcţia redeschiderii şantierului arheologic şi punerea în valoare a vestigiilor descoperite, chiar sub patronajul UNESCO. Ruinele au fost găsite în timpul lucrărilor de modernizare şi restaurare din interiorul Cetăţii, pe un teren din apropierea Catedralei şi Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Multe voci au spus atunci că restaurarea ”in-situ” a ruinelor vechi de aproape 1000 de ani ar fi reprezentat o soluţie mult mai avantajoasă pentru Alba Iulia, dar, în final, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Zidul bisericii (absida) a fost descoperit întâmplător în luna aprilie 2011, când s-au efectuat săpături pentru înlocuirea conductei de apă potabilă. Săpăturile au fost reluate ulterior şi au scos la iveală ruinele bisericii, de tradiţie bizantină. Cercetările au fost realizate de o echipă de specilaişti coordonată de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate.
”Săpăturile din anul 2011 de la Alba Iulia au scos la iveală ruina unei biserici cu plan în cruce înscrisă, de tradiţie bizantină, care a funcţionat în intervalul dintre mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI. Această datare destul de exactă, foarte rară în arheologie, se datorează unui context arheologic cu numeroşi indicatori, dar totodată îşi găseşte locul în evoluţia istorică a sitului, în particular, şi în evoluţia istorică a sudului Transilvaniei, în general. Fără îndoială, ne aflăm în faţa celei mai vechi biserici de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi chiar raportat la teritoriul propriu-zis imperial aceasta este una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X. Din acest motiv poate fi un reper important nu doar în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei, ci şi în studierea influenţelor arhitecturii bizantine”, usţine arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea ”Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”.
Dimensiunile bisericii sunt 20,7 m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1,2 m. Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 metri, iar în zona centrală se află fundaţiile a patru stâlpi care susţineau o cupolă. Biserica a avut o „viaţă“ de maxim 100 de ani, fiind demolată în jurul anului 1050. Ruinele sunt suprapuse de cimitirul dezvoltat în jurul primei catedrale romano-catolice, care a debutat la mijlocul secolului XI. Au fost cercetate aproximativ 400 de morminte, din care circa 200 se află în conexiune directă cu ruinele. Cercetătorii au găsit peste 100 de monezi, majoritatea din secolul XIV. Cea mai veche datează de la sfârşitul secolului XI. Inventarul descoperirilor mai cuprinde obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint. Cercetarea a fost finanţată de Arhiepiscopia Romano-Catolică.
Sursa: adevarul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
În genunchi mă întorc la tine: Ciprian Ciucu încearcă să îl aducă pe Marcel Ciolacu înapoi la masa negocierilor
În genunchi mă întorc la tine: Ciprian Ciucu încearcă să îl aducă pe Marcel Ciolacu înapoi la masa negocierilor „Eu nu am spus niciodată că îmi e silă să stau la masă cu PSD, iar cu referire la expresia „a te murdări de PSD”, eu doar am citat din discursul colegilor de la USR”, afirmă […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Sănătatea și naturăacum 5 zile
15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 53 de minute
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor