Ce trebuie sa cunoaștem despre semnătura electronică: Valoarea juridică, recunoașterea în alte state și aspecte tehnice

PRO ROMÂNIA - Alegeri parlamentare 2020

Viitoarele cărți de identitate sunt mai aproape cu un pas. (CI): Legea nr. 162/2020 prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Practic, va fi mult mai ușoară autentificarea online la instituții, semnarea de documente pe care să le transmitem prin intermediul web, depunerea de acte și formulare oficiale. Teoretic sună bine, dar semnătura electronică este un domeniu destul de complex. Am pus cap la cap legislația și bunele practici din domeniu și vă oferim acest ghid care să vă ajute să înțelegeți mai bine ce presupune utilizarea unei semnături electronice.

Cartea nouă de identitate va conține un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Această semnătură digitală va fi putea fi folosită numai în relația cu MAI și cu alte instituții. Pe lângă acesta, noua CI va încorpora datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi impresiunile papilare (amprentele) a două degete. Termenul-limită pentru emiterea cărților de identitate electronice este cuprins în Regulamentul (UE) 2019/1157 și este stabilit, mai exact, în data de 2 august 2021.

USR - Alegeri parlamentare 2020

Tipuri de semnătură electronică:
“Semnătură electronică” nu înseamnă orice fel de semnătură pe ecranul unui dispozitiv digital. Conform Legii nr. 455/2001, există mai multe tipuri:

PMP - Alegeri parlamentare 2020

1. Semnătură electronică standard (tastată, scanată): reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare;

2. Semnătură electronică extinsă (avansată): acea semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

-este legată în mod unic de semnatar;
-asigură identificarea semnatarului;
-este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
-este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a -acestora este identificabilă;

3. ​Semnătura electronică calificată: semnătură electronică ce este creată de un dispozitiv calificat de creare a semnăturilor electronice și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice.

Semnătura electronică este rezultatul unui proces tehnic pe care-l realizează semnatarul. În funcție de tipul de semnătură, acesta poate consta în utilizarea CI împreună cu un program de calculator și/sau un dispozitiv portabil (de tip USB, de exemplu) sau un smartphone cu acces la Internet. Certificatele digitale sunt cele pe baza cărora se generează semnătura electronică, de fiecare dată când semnatarul vrea să certifice că un anume act este corespunzător și validat de el.

Tipuri de certificate digitale:
Certificatul pentru semnătură electronică avansată este emis de către MAI, este unul cu nivel de securitate medie. Se utilizează pentru autentificare și semnare în raport cu sistemele informatice ale MAI și cu sistemele informatice ale altor instituții publice sau private. Acest tip de semnătură nu are efect juridic de semnătură olografă (privată). Cu alte cuvinte, deși ea este recunoscută de unele instituții, nu este recunoscută de toate instituțiile din România și de niciuna din UE. În instanță, este posibil ca semnatarului să i se ceară și alte elemente care să ateste identitatea sa și semnătura.

Certificatele calificate pentru semnătură electronică sunt cele emise de către prestatori calificați de servicii de încredere, listați într-un registru european. La data redactării acestui articol, erau doar cinci prestatori calificați în România: AlfaTrust Certification S.A., Centrul de Calcul S.A., Certsign S.A., DigiSign S.A., Trans Sped S.R.L. Pe piața din România mai activează două companii înregistrate în Italia: Namirial și Infocert.

Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea actelor normative în vigoare. Reprezentanții MAI au menționat că ministerul nu s-a notificat ca emițător de certificare calificate și că s-a optat pentru semnătură avansată pentru a nu fi acuzat că influențează piața de certificate digitale calificate.

Furnizorii de certificate calificate s-au reunit în Asociația Furnizorilor de Servicii de Certificare, care are ca obiectiv promovarea utilizării certificatelor digitale calificate, stabilirea standardelor de calitate și securitate, precum și promovarea unui cadru legislativ flexibil, adecvat dinamismului economiei de piață.

Recunoașterea națională și internațională a tipurilor de semnături electronice
După cum spuneam, nu orice semnătură electronică este acceptată în România și, în egală măsură, în UE. Iată diferențele:

Semnătura electronică calificată este folosită în relațiile cu instituțiile publice, iar documentele semnate cu certificatul calificat au aceeași valoare ca documentele semnate olograf.

Este important de știut că o semnătură electronică calificată bazată pe un certificat calificat eliberat de un stat membru al Uniunii Europene (UE) este recunoscută drept semnătură electronică calificată în toate celelalte state membre, arată Regulamentul UE 910/2014. Pe de altă parte, același regulament precizează. la Art. 25:

“Unei semnături electronice nu i se refuză efectul juridic și posibilitatea de a fi acceptată ca probă în procedurile judiciare doar din motiv că aceasta este în format electronic sau că nu îndeplinește cerințele pentru semnăturile electronice calificate.”

Am putea trage de aici concluzia că și semnăturile avansate ar trebui acceptate în procedurile judiciare, dar asta rămâne la latitudinea instanței sau a instituției decidente. Pe de altă parte, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) explică:

“Prin intrarea în vigoare a Regulamentului 910/2014, vă aducem la cunoștință că semnăturile și sigiliile electronice bazate pe certificate calificate emise de către prestatorii de servicii de încredere cu statut de calificat, înscrisi în Trusted List publicat la nivelul CE sunt valabile la nivelul tuturor statelor membre UE, deci și în România (art. 25, punctul 3 din Reg.UE 910/2014), indiferent de țara în care își are sediul prestatorul care a emis certificatul.”

Care este situația certificatelor eliberate de furnizori cu sediul în alt stat UE decât România? Ei bine, “certificatul calificat eliberat de către un furnizor de servicii de certificare cu domiciliul sau cu sediul într-un alt stat este recunoscut ca fiind echivalent din punct de vedere al efectelor juridice cu certificatul calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare cu domiciliul sau cu sediul în România” (Art. 40 din Legea 455/2001). Totuși, în acest caz, trebuie îndeplinite niște condiții:

-furnizorul de servicii de certificare cu domiciliul sau sediul în alt stat a fost acreditat în cadrul regimului de acreditare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
-un furnizor de servicii de certificare acreditat, cu domiciliul sau cu sediul în România, garantează certificatul;
certificatul sau furnizorul de servicii de certificare care l-a eliberat este recunoscut prin aplicarea unui acord bilateral sau multilateral între România şi alte state sau organizaţii internaţionale, pe bază de reciprocitate.

Cum rămâne însă cu semnătura electronică avansată? De ce mai există ea, din moment ce nu este acceptată peste tot și nu este echivalentul unei semnături olografe? Ei bine, pentru că este o semnătură electronică gratuită, ce nu impune plata unor servicii și achiziționarea unor dispozitive de către semnatar. Astfel, MAI, prin certificatul avansat pe care-l eliberează, asigură un minim acces tuturor cetățenilor la o formă de semnătură electronică. În relația cu statul, semnătura electronică avansată are valoare de semnătură de mână, după cum s-a stabilit printr-o ordonanță de urgență a Guvernului.

Asta nu înseamnă însă că România nu poate decide să facă un “upgrade” semnăturii avansate, însă acest lucru nu înseamnă că semnătura avansată va fi recunoscută și în UE ca fiind echivalentă celei olografe, după cum spune chiar Comisia Europeană:

“O semnătură electronică avansată care are același efect juridic al unei semnături olografe în România nu va fi recunoscută legal în alte state membre. România poate decide ca o semnătură electronică avansată să aibă efectul juridic echivalent al unei semnături olografe în România. În cazul acordării unui astfel de statut semnăturilor electronice avansate, acest statut trebuie să fie aplicat în mod egal tuturor semnăturilor electronice avansate – indiferent de locul în care provin sau unde este stabilit TSP (Trusted Service Provider, adică furnizorul de servicii de încredere – n.red.) pentru emiterea certificatelor, adică în interiorul sau în afara României”, s-a precizat în ședința Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților, în 2018, ca urmare a solicitării adresate de parlamentarul Cătălin Drulă Comisiei Europene.

Avantajele, elementele, utilizările semnăturilor electronice
Avantajele acestor semnături sunt evidente:

-100% acoperire legală; documentele semnate electronic nu pot fi contestate în instanță (dar instanța poate cere elemente suplimentare pentru stabilirea semnatarului);
-Identificarea certă și neechivocă a semnatarului;
-Integritatea documentelor (știi sigur că nu au fost modificate după semnare);
-Garanția autenticității și siguranței documentelor semnate;
-Reducerea costurilor prin eliminarea hârtiei.

Elementele constitutive ale unei semnături electronice sunt:

-Certificat digital;
-Dispozitiv criptografic (de ex., un token USB) pe care este stocat certificatul digital;
-Aplicațe pentru generarea semnăturii electronice.

Iată câteva utilizări ale semnăturii electronice:

-Depunerea declarațiilor online, pe site-ul ANAF;
-Emiterea rețetelor electronice;
-Transmiterea rapoartelor lunare către CNAS;
-Participarea la licitații prin SEAP și SICAP;
-Transmiterea rapoartelor către CNVM;
-Semnarea și/sau criptarea e-mail-urilor;
-Semnarea facturilor electronice.

Concluzia: semnăturile digitale din România trebuie armonizate cu cele din restul UE
În contextul migrației, al muncii în spațiul comunitar și al afacerilor transfrontaliere, semnăturile digitale ne vor fi de mare folos. Includerea unui certificat de semnătură electronică în viitoarele cărți de identitate va ușura mult utilizarea procedurii de semnare electronică. Este însă nevoie de mai multe precizări legislative referitoare la ce tip de semnătură electronică va fi acceptată în fiecare context al activității cetățenilor.

sursa: avocatnet.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419