Ce înseamnă Ardeal, zona la care râvnesc ungurii. Cuvinte și expresii ardelenești neînțelese de ceilalți români

Ce înseamnă Ardeal, zona la care râvnesc ungurii. Cuvinte și expresii ardelenești neînțelese de ceilalți români

România e cuprinsă de peisaje care mai de care mai frumoase, care au reușit de-a lungul anilor să atragă mulți stărini. Cu toate astea, „bătălia” pe priveliști rămâne acasă, unde românii încep ușor să învețe și să simtă cu adevărat locurile din care ne tragem. Ce înseamnă Ardeal și de unde a pornit denumirea?

Ardeal: De unde a pornit denimirea regiunii?

Țara noastră a fost redescoperită de cei care o ocupă de ani buni tocmai datorită pandemiei. Din cauza măsurilor impuse de oficiali în contextul crizei sanitare, românii au luat la pas România pe cât le-a permis situați. Mulți dintre ei au ales ca atunci când a fost timp liber să nu plece dincolo de meleaguri, ci să rămână acasă. Acum, însă, pericolul e dublu, așa că nu e sugerată călătoria și întâlnirea în grupuri mari. Totuși, chiar și din cei care au vizitat frumosul Ardeal sunt câțiva care nu știu de unde a pornit denumirea regiunii. Aceasta e o zonă istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, în trecut făcând parte din Dacia, dar și din Imperiul Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac și face astăzi parte din România. Transilvania cuprinde 10 județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu.

De unde vine denumirea?

Ardeal vine din maghiarul „erdely”, care se traduce cu „dincolo de pădure”. Formele au derivat de-a lungul timpului de la: Erdeulu, Erdeuele, Erdeuel, Herdeuel, Erdevel și Erdul (1200), în vremea în care biligvismul maghiarilor se răspândise deja. Forma Erdely a apărut după anii 1400. Specialiștii consideră că toponimul Ardeal este vechi, românesc, moștenit din geto-dacă, la bază având o origine proto-indo-europeană cu o vechime de 7.000 de ani.

Cuvinte și expresii din Ardeal, neînțelese de ceilalți români. Ce înseamnă să fii ”beteag”, ”bolund” sau ”drojder”

Nu de puţine ori, deși vorbesc aceeași limbă, ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova deoarece cuvinte precum „bolund”, „găluşte”, ”drojder” sau ”jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă.

„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu.

20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:

-A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului.

-Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.

-Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”.

-Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă.

-Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.

-Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.

-Găluşte – sarmale.

-Horinca sau jinarsul

– ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri.

-Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”.

-Nădragi – pantaloni .

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---