Care sunt diferențele între actuala criză economică și cea din 2008? Florin Cîțu afirmă că avem poteţial să ne revenim rapid

Care sunt diferențele între actuala criză economică și cea din 2008? Florin Cîțu afirmă că avem poteţial să ne revenim rapid

Potrivit ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, în trimestrul II, serviciile şi industria au tras cel mai mult economia în jos, datorită blocajului generat de pandemia de Covid-19. Însă, ministrul vede o revenire rapidă, în „V” a economiei, menționând că, deși lucrurile arată OK, fiindcă încă nu am trecut peste hop, avem poteţial să ne revenim rapid.

„România trebuie să treacă peste această criză de sănătate. Au fost foarte multe discuţii despre cum a afectat această criză economia României şi cum credem noi că va arăta economia în perioada următoare. Am tot spus că vom avea o revenire în V. Vedem în trimestrul II din 2020 o scădere abruptă a economiei, ceea ce e normal. E normal, pentru că am luat decizia ca oamenii să stea acasă, să fie sănătoşi şi să le plătim şomajul tehnic şi să susţinem companiile prin IMM Invest”, a declarat marţi ministrul de Finanţe, Florin Cîţu.

El afirmă că revenirea se bazează pe informaţii pe care le-a luat din economie, cât şi pe baza informaţiilor din modelelor macroeconomice.

„Revenirea în V se bazează pe structura economică a României. Şi ne-am uitat la sectoarele din economie care sunt afectate, care nu sunt afectate şi contribuţia acestora la dinamica PIB. Şi vedem că serviciile şi industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos în trimestrul II. Au fost cele mai afectate şi este clar că acolo este problema. Ştim că o mare parte din economie, valoarea adăugată din economie, vine din servicii, din industrie. Aici trebuie să punem resursele în perioada următoare, resurse care trebuie redirecţionate acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare”, afirmă ministrul de Finanţe.

Potrivit ministrului, în primul rând s-a răspuns cu politică fiscală (prin deficit mai mare de bani) şi politică monetară (prin reducerea dobânzilor de politică monetară). Apoi, în 2008, sau în alte crize economice, erau urmare unor falimente foarte mari în economie, cu locuri de muncă distruse şi companii închise.

„Aici este vorba de o îngheţare a capacităţii de producţie. Diferit de 2008 e că am plătit şomajul tehnic din resurse bugetare, nu am pus companiile să plătească şoma tehnic, asta înseamnă că la companii au rămas resurse care pot fi utilizate”, a precizat ministrul Cîţu.

El afirmă că programele Guvernului (şomajul tehnic şi IMM Invest) au menţinut împreună capacitatea de producţie. „Locurile de muncă nu sunt distruse, oamenii se pot întoarce la locurile de muncă, companiile nu sunt închise, aşa cum se întâmpla în alte crize economice. Reacţia rapidă a politicii fiscale şi a politicii monetare vor face ca această revenire să fie în V”, afirmă Cîţu.

O altă diferenţă este că în 2008-2009 un efect negativ a fost că investiţiile private erau afectate.

„Astăzi ştim această lecţie, venim cu investiţii pe sectorul public, dar susţinem prin IMM Invest şi alte programe similare investiţiile în sectorul privat. Încă un motiv pentru care vedem această revenire în V”, a declarat ministrul de Finanţe.

Un alt motiv care, pe termen scurt ajută economia, este că „şi noi şi alţii am observat că nu poţi să depinzi întotdeauna de producţia din altă ţară, de exemplu de materiale pentru sănătate. Vom vedea o rescriere a ciclului de producţie”, a mai spus el.

Foarte multe companii vor readuce producţia mai aproape de consumatori, spune Cîţu.

„România avea la intrarea în această criză între cele mai scăzute rate de îndatorare din Europa. Asta ne dă nouă un confort atunci când ne împrumutăm şi prin faptul că ne împrumutăm mult mai ieftin decât alte ţări. Un alt motiv pentru care vedem o revenire în V este că zonele afectate de criză nu au o contribuţie foarte mare în PIB în România. Sunt zone afectate, dar relativ la celelalte sectoare nu au o contribuţie foarte mare. Asta înseamnă că nu mai avem acest şoc al economiei foarte mare şi că nu avem nevoie de resurse foarte multe să repornim aceste zone”, a precizat Cîţu.

Nu este nevoie de mulţi bani de la buget pentru a susţine aceste sectoare afectate. Avem poteţial să ne revenim rapid, dă asigurări ministrul.

„Toată lumea ajunge la această concluzie, că putem, avem poteţial să ne revenim rapid, la sfîrşitul anului să revenim la cam aceeaşi creştere pe care o estimam la începutul anului, ceea ce înseamnă că anul viitor am putea să avem o creştere economică mai mare decât estimările, să fie pe plus după doi ani de zile, un scenariu optimist”, spune Cîţu.

Un scenariu pesimist arată să avem doi ani de zile în care nu fi pierdut nimic, doar să fim pe zero. Riscul ca economia să nu îşi revină este populismul, potrivit ministrului.

„Deocamdată vedem că, deşi este o criză internaţională, deşi sunt probleme peste tot în lume, am reuşit să plătim toate cheltuielile la timp, am reuşit să finanţăm şi cheltuieli mai mari, la costuri mai mici. Lucrurile arată ok, dar încă nu am trecut peste hop”, a mai spus oficialul de la Finanțe.

Surse: InCont.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI