Care este viitorul comunei Roșia Montană, după ce statul român a câștigat definitiv procesul cu Gabriel Resources

Care este viitorul comunei Roșia Montană, după ce statul român a câștigat definitiv procesul cu Gabriel Resources

Viceprimarul comunei Roşia Montană, Vasile Morariu, a declarat pentru AGERPRES, că viitorul localităţii constă în turism, o primă urgenţă fiind întocmirea Planului Urbanistic General (PUG), pentru a se putea dezvolta infrastructura, de la introducerea apei potabile şi modernizarea drumurilor la construirea de pensiuni.

Vasile Morariu mai susţine că mulţi dintre politicieni şi-ar fi dorit să piardă statul român.Întrebat care ar fi primul pas care ar trebui făcut după ce România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană, judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington, viceprimarul a spus că trebuie întocmit PUG.

„În prima fază, să putem să facem PUG-ul. În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic. Nu se poate construi o casă, nu se poate construi o pensiune, nu se poate introduce apă potabilă. Pentru toate aceste lucruri este nevoie de autorizaţie de construcţie şi la Roşia Montană nu se poate obţine fără PUG. Din 2021, când s-a intrat în UNESCO, am reuşit să obţinem nişte PUZ-uri, pentru nişte drumuri, dar sunt demersuri foarte greoaie. Ca să faci prima dată un PUZ, sunt nişte cheltuieli în plus”, a arătat viceprimarul.

El a explicat că, fiind sit UNESCO, primăria nu poate face singură PUG, ci împreună cu Consiliul Judeţean şi Guvernul.Vasile Morariu crede că viitorul vechii aşezări constă în turism, zilnic venind pe timp de vară mulţi vizitatori.”Roşia Montană are ce le arăta oamenilor. E o afluenţă destul de mare de turişti pe timpul verii. Astă vară au fost de la trei până la şapte autocare zilnic, plus turiştii veniţi cu maşinile personale”, a spus Morariu.

Citește și: Cine răsuflă ușurați, dupa decizia în cazul Roșia Montană?

El consideră compania minieră şi politicienii români răspunzători de blocarea Roşiei Montane în ultimii 20 de ani.

„Această victorie a statului român nu se atribuie politicului din România. Fiindcă toţi (politicienii – n.r.) şi-ar fi dorit să piardă statul român”, a mai spus viceprimarul.

Despre elaborarea unui nou PUG pentru Roşia Montană s-a discutat de mai multe ori în ultimii ani, fără să existe o concretizare în acest sens.

Administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, a declarat, în februarie, pentru AGERPRES, că, după constituirea, anul trecut, prin hotărâre de CJ, a Comitetului de organizare UNESCO pentru Peisajul Cultural Minier Roşia Montană, s-a purtat o corespondenţă în acest sens cu Ministerul Dezvoltării, dar că din noiembrie 2023 nu s-a mai primit niciun răspuns.

Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial.

Citește și: România a CÂȘTIGAT procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană: Firma canadiană trebuie să ne plătească cheltuieli de judecată și arbitraj de milioane de dolari

Pentru înscrierea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial este suficientă întrunirea unui singur criteriu.În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase.

Aici a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).

Studiile arată că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI