Când va avea loc ediția 2026 a tradiționalului Târg de Fete de pe Muntele Găina: Primele detalii despre artiștii invitați

În peisajul marilor manifestări tradiționale din România, puține evenimente păstrează forța simbolică, încărcătura identitară și dimensiunea antropologică a Târgului de Fete de pe Muntele Găina. Aflat la confluența județelor Alba, Cluj, Bihor, Arad și Hunedoara, acest eveniment reprezintă una dintre cele mai importante forme de manifestare a civilizației tradiționale din Munții Apuseni și, implicit, a patrimoniului cultural imaterial românesc.

Cu rădăcini istorice adânci, documentate încă din secolul al XIX-lea, Târgul de pe Muntele Găina depășește astăzi dimensiunea unui simplu eveniment folcloric sau turistic. Din perspectivă etnologică, acesta funcționează ca un veritabil spațiu ritualic al întâlnirii comunităților montane, al schimbului cultural și al reafirmării identității moților și a populațiilor din aria Apusenilor.

Citește și: Muntele Găina sau ”Muntele Dragostei” din Alba, unde are loc anual Târgul de fete, încărcat de legende și tradiție

În acest context, ediția din 18–19 iulie 2026 continuă direcția culturală și identitară consolidată în ultimii ani, prin dimensiunea partenerială a proiectului, amplitudinea programului artistic și accentul constant pus pe valorificarea patrimoniului cultural viu.

Organizatorii, Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Primăria Comunei Avram Iancu, vor continua și în acest an tradiția colaborării interjudețene care definește de decenii identitatea acestui eveniment, prin colaborarea cu județele învecinate pe Muntele Găina: Cluj, Bihor, Arad și Hunedoara, într-un demers cultural care depășește limitele administrative și reafirmă unitatea identitară și patrimoniul comun al întregului spațiu al Apusenilor.

Din perspectivă etnografică, Târgul Național al Meșterilor Tradiționali reprezintă, de-a lungul edițiilor organizate pe Muntele Găina, una dintre componentele definitorii ale proiectului cultural, fiind conceput ca formă activă și constantă de conservare, valorizare și transmitere a meșteșugurilor tradiționale autentice. Într-o perioadă în care numeroase practici artizanale riscă să dispară odată cu ultimele generații de creatori populari, astfel de manifestări capătă valoarea unor veritabile platforme de patrimoniu viu, în care relația directă dintre meșter, comunitate și public contribuie esențial la continuitatea culturală a spațiului tradițional românesc. Prezența meșterilor populari din diferite zone etnografice ale României contribuie la păstrarea relației directe dintre creator și comunitate, relație fundamentală în civilizația tradițională. Obiectul popular este produs artistic, dar și purtător de memorie, simbol și identitate locală.

Un moment cu profundă valoare simbolică va fi reprezentat de prezența tulnicăreselor din Munții Apuseni, considerate una dintre cele mai expresive imagini sonore ale acestei regiuni. Tulnicul, instrument arhaic de semnalizare pastorală, depășește funcția muzicală propriu-zisă și devine marcă identitară a Apusenilor. Sonoritatea sa gravă și amplă evocă spațiul montan și însăși memoria unei lumi tradiționale aflate într-un permanent dialog cu natura și comunitatea.

În același registru identitar se înscrie și participarea lui Nicolae Furdui Iancu (alături de Tudor Furdui Iancu și Grupul instrumental „Crai Nou”), personalitate emblematică a folclorului muzical din Apuseni și una dintre vocile definitorii ale culturii tradiționale românești contemporane. De-a lungul deceniilor, artistul a depășit statutul de interpret, devenind simbol cultural asociat atât memoriei lui Avram Iancu, cât și ethosului identitar al Țării Moților. Repertoriul său reprezintă astăzi o veritabilă arhivă afectivă și spirituală a spațiului românesc.

Programul artistic va include spectacole folclorice reunind ansambluri și artiști reprezentativi din cele cinci județe vecine, într-o formulă care evidențiază diversitatea și unitatea expresiilor culturale din zona Munților Apuseni.

Din perspectivă etnomuzicologică, această întâlnire artistică oferă posibilitatea valorificării comparative a repertoriilor, stilurilor interpretative, costumelor populare și particularităților coregrafice specifice fiecărei zone.

Un element de modernitate integrat organic în structura evenimentului îl constituie concertul extraordinar susținut de trupa SUBCARPAȚI, formație care pregătește un spectacol special conceput pentru această ediție. Prezența trupei este relevantă inclusiv din perspectivă culturală, întrucât proiectul artistic Subcarpați reprezintă una dintre cele mai importante formule contemporane de reinterpretare și reactualizare a patrimoniului muzical tradițional românesc în limbaj artistic actual.

Această asociere între tradiție și expresie contemporană demonstrează faptul că patrimoniul cultural imaterial nu trebuie conservat într-o formă rigidă sau muzeificată, ci poate genera noi forme de dialog artistic, capabile să apropie generațiile tinere de valorile culturii tradiționale.

Manifestările vor culmina cu comemorarea lui Avram Iancu la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, moment cu puternică încărcătură istorică și simbolică pentru întreaga zonă a Apusenilor. În imaginarul colectiv românesc, Avram Iancu depășește dimensiunea personajului istoric și devine expresia rezistenței identitare, a demnității și a legăturii organice dintre comunitățile montane și valorile naționale.

Focul de artificii și momentele spectaculoase integrate în program completează dimensiunea ceremonială și festivă a evenimentului, fără a altera însă caracterul său identitar profund.

Privit în ansamblu, Târgul de Fete de pe Muntele Găina rămâne unul dintre puținele evenimente din România care reușesc să păstreze simultan dimensiunea de patrimoniu viu, funcția comunitară și capacitatea de adaptare la publicul contemporan.

Dincolo de componenta artistică sau turistică, miza reală a acestui proiect constă în conservarea memoriei culturale a Munților Apuseni și în reafirmarea valorilor identitare care au definit, timp de secole, această regiune emblematică a României.

sursa: Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba

foto: arhivă