Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

APA CTTA SA ALBA a anunțat astăzi, 26 mai 2022, semnarea unui contract de asociere în vederea realizării a două stații de epurare și alte două stații de tratare a apei pe arealul județului Alba.

La sediul Operatorului regional din Alba Iulia, in 26.05.2022, APA CTTA SA ALBA a semnat cu Asocierea DIMEX-2000 COMPANY-IMSAT SA., contractul de lucrari AB3-CL7. STATII DE EPURARE APA UZATA ABRUD, BAIA DE ARIES SI REABILITARE STATII DE TRATARE APA POTABILA ZLATNA SI MIHOIESTI, din cadrul proiectului major, cofinanțat din Fondul de Coeziune in cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), 2014-2020 . în valoare 46.147.454,02 lei, fără TVA, cu o durata de execuție de 35 luni de la data ordinului de incepere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor

Activitatile vizeaza implementarea corespunzatoare a contractului de lucrari conform cerintelor Caietului de Sarcini, astfel:

STAȚIA DE EPURARE ABRUD
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din Aglomerarea Abrud și cu capacitatea 5200 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE EPURARE BAIA DE ARIEȘ
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din aglomerarea Baia de Arieș și cu capacitatea 2500 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE ZLATNA
-Se va realiza o stație de tratare nouă în incinta stației existente, care va deservi populația SZA Zlatna. STAP va asigura un debit de apă tratată de cca. 25 l/s. Stația va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE MIHOIEȘTI
-Stația existentă se va reabilita, prin înlocuirea unor obiecte tehnologice sau prin modernizarea unor obiecte existente. Stația va deservi populația din SZA Apuseni și va asigura un debit de apă tratată de cca. 66 l/s. Stația de tratare va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri

Sursele de finanțare și valorile fiecărei surse, din cadrul acestui contract sunt:

– finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 35.085.909,29 lei, fără TVA,
– bugetul de stat în valoare de 5.367.410,38 lei, fără TVA,
– bugetul local în valoare de 825.577,95 lei, fără TVA, şi
– contribuţia societații Apa CTTA SA ALBA în valoare de 4.868.556,40 lei, fără TVA.

Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014 – 2020

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Ceremonia de absolvire a Promoției anului 2022, la 103 ani de tradiție în învățămant a Colegiului ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a avut loc joi, 26 mai 2022, în Cetatea Alba Carolina, Piața Cetății din Alba Iulia.

Festivitatea, ce marchează un sfârșit și totodată un început pentru tânăra generație absolventă, a debutat cu intonarea imnului național de stat al României și a continuat cu Gaudeamus igitur vechi cântec studenţesc german, compus în latineşte şi care, popularizat prin diferite piese de teatru, operete, lucrări simfonice şi chiar o operă, a fost îmbrăţişat de facto ca imn al studenţilor, iar în acest caz – cel mai probabil viitor studenți și făuritori ai propriului viitor.

Emoțiile au fost prezente în ochii părinților, a absolvenților, dar și a pilonului de rezistență al instituției de învătământ – directorul Valer Cerbu – în a cărui discurs s-a putut simți un amalgam de tristețe, datorită despărțirii, dar și de bucurie și mândrie insuflată de perspectiva viitorului, în care absolvenții au pășit.

ISTORICUL Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia:

„Ideea se pare că a prins contur după conferinţa profesorilor români din 2 decembrie 1918 şi s-a consolidat după 3 ianuarie 1919 când Consiliul Dirigent a hotărât preluarea şcolilor, cu întregul lor inventar, prin delegaţii desemnaţi de către prefecţii judeţelor.

Ziua în care s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor liceului care avea să primească numele simbolic de „Mihai Viteazul” este considerată luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, printr-un serviciu divin oficiat la cele două biserici protopopeşti din oraş (ortodoxă şi greco-catolică) în prezenţa elevilor, profesorilor, oficialităţilor şi părinţilor.

În aceeaşi zi s-au instalat în funcţie şi primele cadrele didactice. Liceul de Stat „Mihai Viteazul” era de băieţi. Fetele erau primite numai ca particulare. Iniţial, liceul a funcţionat cu patru clase (127 elevi ordinari şi 45 particulari dintre care 37 fete) în localul fostei Şcoli Civile de Stat Maghiare.

În anul şcolar următor 1919/1920 s-au pus bazele bibliotecilor pentru profesori şi, separat pentru elevi şi se editează primul anuar al liceului.

La 25 iunie 1922 liceul este vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu, care, impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă dar şi de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local.

Mai apoi, Parlamentul României votează, în acest scop, suma de 25 milioane lei, astfel că lucrările la noul local (clădirea actuală) încep în aprilie 1923 pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 m) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul. În următorii anii s-a continuat editarea anuarelor, a revistei de ştiinţă şi literatură „Gând tineresc” s-au îmbogăţit colecţiile bibliotecii, muzeului de istorie şi arheologie (în anul 1924 liceul a contribuit cu o colecţie de puşti, pistoale, săbii şi lănci la înfiinţarea muzeului memorial Avram Iancu, de la Vidra de Sus), de ştiinţe naturale, în curtea liceului a fost creată o mică grădină botanică. Au activat Societăţi de lectură: „George Coşbuc” „Ion Creangă”, Societatea muzicală „Iacob Mureşianu”, Clubul sportiv „Mihai Viteazul”, Societatea de Gimnastică şi Sport, Societăţi religioase „Lumina”, „Sfântul Gheorghe”a elevilor ortodoxi şi „Sfânta Maria”, „Sfântul Dumiru” a elevilor greco-catolici, Societatea de Cruce Roşie.
Deşi lucrările la noul local debutează în 1923 finalizarea construcţiei s-a realizat abia în 1940, astfel că începând cu anul şcolar 1940/1941 la 7 noiembrie debutează cursurile în actuala clădire.

Situaţia politică şi socială se agravează în următorii ani, influenţând negativ procesul de învăţământ. În anul şcolar 1944/1945, judeţul devine teatru de război iar liceul este evacuat, el fiind transformat în spital militar sovietic.

Din anul şcolar 1945/1946 liceul îşi reia cursurile în clădirea proprie. Începând cu acelaşi an şcolar apar primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului dr. Petru Groza.

În următorii ani are loc curăţirea aparatului didactic de elementele „necorespunzătoare”, politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene.

În anul şcolar 1956/1957 liceului i se schimbă denumirea în Şcoala Medie Mixtă nr.1 iar la 1 septembrie 1960 se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete).

Astfel că se va renunţa la denumirea de Şcoală Medie şi se va reveni la cea de liceu – Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.

Din anul şcolar 1977/1978 titulatura şcolii se schimbă devenind Liceul de matematică- fizică „Horea Cloşca şi Crişan” iar la data de 28 februarie 1999 liceului i se atribuie denumirea de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”.

Cu toate schimbările şi transformările din domeniul politic, social, economic, educativ , o constantă se poate urmări în evoluţia de 92 ani ai şcolii şi anume că încă de la înfiinţare liceul s-a impus în peisajul alba-iulian ca un principal focar de cultură şi civilizaţie, el fiind pentru toate cele 91 de promoţii un loc care le-a oferit şansa cunoaşterii şi consolidării de concepte precum libertatea, toleranţa, corectitudinea, adevărul, unde au învăţat să treacă de la tradiţie la inovaţie , să aibă libertatea de a alege, de a nu copia, de a nu mima.

Drept urmare, întreaga activitate a cadrelor didactice s-a subordonat principiului că şcoala este pentru elevi un loc pentru muncă dar şi pentru viaţă, pentru a descoperi lucruri noi, a lega prietenii, a elabora proiecte, unele cu implicaţii extrem de profunde pentru viitor, pentru a primii şi a-şi asuma responsabilităţi.

Specificul liceului este dat în primul rând de climatul de învăţare şi de învăţământul de performanţă pe care urmăresc să-l realizeze cu consecvenţă şi profesorii şi elevii, rezultatele confirmând un evident progres, ceea ce conferă prestigiu acestui colegiu.

Eficienţa activităţii desfăşurată de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia poate fi măsurată prin aportul generaţiilor de absolvenţi care lansate în viaţă an de an, au devenit personalităţi de marcă în diferite domenii de activitate, au înălţat valorile spirituale, ştiinţifice, morale, artistice, tehnice, pentru promovarea libertăţii, a binelui, a utilului, a frumosului şi a adevărului.

Toate acestea dovedesc importanţa şi rolul acestei instituţii şcolare în viaţa comunităţii locale, naţionale şi chiar internaţionale. Drept urmare misiunea colegiului nostru, conturată în timp, este de forma cetăţeni activi, conştienţi de propria lor identitate în contextul local, naţional, european.”

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

26 mai. Alba Iulia primește 47 de milioane de euro pentru un proiect pilot în energie: Retehnologizarea unei stații electrice din sistemul național

Comisia Europeană a aprobat proiectele depuse de România spre finanțare prin Fondul de Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu. Este vorba despre parcurile fotovoltaice și centralele pe gaze din Oltenia și despre investițiile în liniile Transelectrica. Printre acestea,  un proiect pilot în valoare de 47 de milioane de euro: „Retehnologizarea Stația Alba Iulia în concept de stație digital”

Citește și: Proiect pilot în energie: Retehnologizarea Stației Alba Iulia în concept de stație digitală

“Comisia Europeană a aprobat investițiile care se vor face prin Fondul pentru Modernizare. România are cea mai mare valoare aprobată: 970.974.456 euro pentru investiții prioritare și 470.130.117 euro pentru investiții neprioritare. CE a aprobat pentru Cehia – 390.000.000 euro pentru investiții prioritare și 130.000.000 euro pentru investiții neprioritare, Croația – 125.000.000 euro, Ungaria – 74.285.714 euro și Polonia 240.220.000 euro”.

Iată și proiectele finanțate, și valoarea finanțării europene pentru fiecare.

CE Oltenia

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu – UMC Jilt (12,9 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioară cariera Pinoasa – UMC Pinoasa (47,9 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est (72,8 mil. euro)

Construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Isalnița (53,4 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Rovinari (51,1 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Turceni (70,4 mil. euro)

Construcția unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 1 – Rosia-Rovinari (80 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 2 – Roșia – Rovinari (80,7 mil. euro)

Construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de 475 MW, la Turceni (167,5 mil. euro)

Construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de 850 MW, la Ișalnița (253 mil. euro)

Transelectrica și distribuțiile

LEA 400 kV Gădălin-Suceava (101 mil euro)

Construirea LEA de 400 kV a Timișoara – Sacalaz – Arad (57,5 mil. euro)

Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz, constând într-o nouă LEA de 400 KV între Reșița-Timișoara/Săcălaz și retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara (63,6 milioane euro)

Trecerea la 400 kV LEA Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu (51 mil. euro)

Proiect pilot – Retehnologizarea Stația Alba Iulia în concept de stație digital (47 mil. euro)

Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în stațiile Sibiu Sud și Bradu (52 mil. euro)

Optimizarea funcționării LEA 400 kv existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuare putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie regenerabilă din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare on-line (tip SMART GRID) (10,4 mil. euro)

Digitalizarea rețelei de transport a energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice (100 mil. euro)

Sprijin petru extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție (100 mil. euro)\

sursa: economica.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI