Bătălia pe o nouă Constituţie

Căldura toridă de afară din aceste zile caniculare de vară pare să încălzească tot mai mult şi scena politică românească în următoarea perioadă, până la terminarea actualei sesiuni parlamentare şi chiar şi pe cea viitoare, din toamnă. Recentul proiect de revizuire a Constituţiei, înaintat Consiliului Legislativ şi Parlamentului pentru dublă lecturare, de către preşedintele Traian Băsescu prin care propune legiferarea rezultatelor referendumului din 2009, respectiv trecerea la un parlament unicameral (cu o singură cameră) şi scăderea numărului de parlamentari la maximum 300 a pus din nou pe jar toate formaţiunile politice parlamentare. Aproape că nici nu mai contează pentru acestea că acum ţara este încă într-o profundă criză economică şi că mulţi salariaţi sau şomeri îşi cer zi de zi drepturile în stradă.
Dar să revenim la noul proiect. După cum s-a constatat în practica vieţii noastre de după 1991, bicameralismul parlamentar românesc a fost marcat, în mare parte, de incapacitatea sa instituţională de a identifica foarte clar care sunt raţiunile care pot justifica existenţa a două camere legislative. Aşa cum susţin numeroşi analişti în domeniu, încă din 1991, de la naşterea bicameralismului românesc, Senatul, respectiv Camera Superioară a Parlamentului, nu este decât o copie aproape fidelă a primei camere, respectiv Camera Deputaţilor. Nici chiar revizuirea Constituţiei din 2003 nu a reuşit decât în foarte mică măsură să acorde Senatului o marcă de individualitate. Practic, de atunci încoace, opţiunea bicamerală a fost asociată de către naţiune, de către popor, cu menţinerea unui Senat perceput ca parazitar care, în cele din urmă, mai mult întârzie procesul legislativ. Şi chiar dacă unele forţe politice susţin că Senatul ar putea fi reformat pe viitor sub forma unei camere teritoriale sau a unei camere în care să fie reprezentate interesele profesionale, economice sau academice, aceste propuneri nu prea stau în picioare, mai ales în ideea reducerii substanţiale a cheltuielilor bugetare cu Legislativul ţării. Cu toate acestea, procesul de modificare a actualei Constituţii nu va fi deloc uşor. Asta deoarece unele propuneri îi bat cap în cap pe preşedinte şi cei 471 de deputaţi şi senatori actuali, deoarece se referă inclusiv la limitarea imunităţii parlamentarilor doar la declaraţiile politice şi la votul din parlament. În acest caz este greu de crezut că se vor întruni vreodată cele 2/3 necesare pentru trecerea noului proiect legislativ, deoarece parlamentarii nici într-un caz nu vor voi să se dea singuri pe mâna DNA pentru a fi percheziţionaţi sau chiar arestaţi, fără acordul colegilor lor parlamentari. Preşedintele pare însă destul de hotărât să ducă la bun sfârşit acest nou proiect de modificare a Constituţiei, declarând chiar că este dispus să renunţe la ultimii doi ani de mandat, dacă se va ajunge şi la o soluţie de recuplare a alegerilor parlamentare din decembrie 2012 cu alegerile prezidenţiale, care normal ar trebui să aibă loc de abia în anul 2014.
La începutul acestei săptămâni, liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu au decis să iasă la luptă, prezentând la rândul lor trei proiecte de lege, care au declarat ei că vor sta la baza alegerilor parlamentare din 2012. În replică la Constituţia lui Băsescu, liderii PSD şi PNL vor veni cu trei măsuri care, spun ei, sunt în concordanţă cu referendumul din 2009, dar care vor modifica şi Legea electorală. Prima măsură se referă la reducerea numărului de parlamentari. Aceştia ar rămâne după tăiere între 280 şi 320. Însă, spun ei, sistemul bicameral va fi păstrat. A doua măsură propusă de USL are în vedere interzicerea migraţiei politice. Opoziţia vrea ca un parlamentar care a părăsit un partid să-şi piardă automat şi calitatea de ales în forul legislativ. Nici nu este rău acest lucru. În fine, în cel de-al treilea proiect de lege, ce va fi prezentat de către USL, se prevede ca parlamentarii să fie aleşi pe acelaşi sistem folosit pentru alegerea primarilor – adică din primul tur. Este vorba despre modificarea legii uninominalului. Noutatea constă în faptul că se va elimina redistribuirea mandatelor, procedeu folosit la parlamentarele din 2008. Aşadar, războiul politic pe o nouă Constituţie este abia la început. Cine va câştiga şi cine va pierde rămâne de văzut. Să sperăm totuşi că din toată această bătălie, în cele din urmă, va ieşi câştigător poporul român.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI