Rămâi conectat

Cultură Educație

Bătălia de la Oarba de Mureş, un adevărat „Katin” pentru armata română

Publicat

în

    Lovitura de stat militară dată de fostul rege Mihai I la 23 august 1944 pentru redobândirea prerogativelor constituţionale ca rege, cedate lui Ion Antonescu de către Carol al II-lea la începutul lunii septembrie 1940, a marcat un mare dezastru naţional pe care România îl va purta o lungă perioadă de timp. Ca urmare, ţara a fost ocupată militar prin capitularea necondiţionată iar Armata română aflată în zona frontului din Moldova a fost dezarmată şi capturată luând calea lagărelor de prizonieri sovietice circa 175.000 de militari români. Prin capitularea necondiţionată ordonată de către fostul rege România şi-a pierdut definitiv libertatea, s-a dezonorat singură, i s-a refuzat şi acordarea statutului de ţară cobeligerantă deşi a fost a patra putere militară participantă la înfrângerea Germaniei hitleriste.
Semnarea armistiţiului cu URSS, care conţinea destule condiţii împovărătoare impuse României faţă de armistiţiul negociat de Antonescu şi acceptat de către ruşi, a fost tărăgănat până la 12 septembrie deoarece ruşii refuzau să-l semneze înainte ca România să le predea tezaurul ce fusese ascuns într-o grotă la Mănăstirea Tismana, iar protocolul militar dintre Armata română şi Armata sovietică a fost semnat abia la 25 septembrie, ceea ce a făcut ca armata română să se angajeze singură în luptele pentru eliberarea Transilvaniei, reuşind ca până către jumătatea lunii septembrie să respingă de pe teritoriul de atunci al României până la frontiera vremelnică impusă trupele hitleristo-hortiste şi să menţină la nord şi la vest de Carpaţi, în Transilvania un bun cap de pod pentru concentrarea trupelor sovietice în vederea angajării lor în luptă.
În contextul prilejuit de evenimentele de la 23 august 1944, Armata română din interior s-a angajat, chiar în seara aceleiaşi zile, în luptele pentru izgonirea trupelor germane de pe teritoriul României iar Armata 1-a română, potrivit Directivei Operative a Marelui Stat-Major, a primit misiunea să execute operaţia de acoperire a frontierei de nord-vest, începând de la Întorsura Buzăului pe toată lugimea de 900 de km a frontierei până la Orşova începând cu data de 24 august 1944. Punctul de comandă al Armatei a fost instalat în oraşul Sibiu. Până către data de 1 septembrie, trupele române participante la operaţia de acoperire au desfăşurat numai acţiuni cu caracter local.
Pe măsura încheierii victorioase a luptelor cu inamicul de la sud de Carpaţi, din Bucureşti şi de pe Valea Prahovei, trupele române sunt trimise peste munţi, în Transilvania, unde, între 1-4 septembrie 1944, participă la consolidarea dispozitivului de acoperire. În acest timp a fost reînfiinţată Armata a 4-a română, comandant generalul Gheorghe Avramescu, iar punctul de comandă al armatei a fost instalat la Făgăraş. Armata a 4 – a română a preluat o parte din sectorul de acoperire încredinţat iniţial Armatei 1 – a între Braşov şi Gilău, acesteia din urmă rămânându-i pentru acoperire sectorul de frontieră dintre Gilău şi Orşova în Crişana şi Banat. Astfel se încheie victorioasă la 4 septembrie operaţia de acoperire a frontierei trecându-se la o altă formă a acţiunilor de luptă.
La 5 septembrie 1944, Armata a 2 – a ungară, întărită cu Divizia 8 SS germană trece la ofensivă în podişul Transilvaniei planificându-şi loviturile pe trei direcţii: Cluj – Aiud – Alba Iulia, direcţia principală, Sărmăşel – Luduş – Blaj şi Târgu Mureş – Târnăveni celelalte două direcţii, reuşind să pătrundă până la aliniamentul Mirăslău – Veseuş –  Târnăveni – Suplac. La 7 septembrie ofensiva inamicului este oprită de către Armata 4 – a română. Concomitent, pe direcţia Braşov – Sfântul Gheorghe, Corpul de munte român a continuat ofensiva. Trebuie menţionat că tot la 7 septembrie 1944 Armata Rromână a intrat în subordinea comandamentelor ruseşti iar Marinei militare i s-a făcut dezonoarea de-ai fi fost debarcate echipajele începând cu 3 septembrie şi înlocuite cu echipaje ruseşti. Este prima consecinţă negativă a loviturii de stat date de fostul rege la 23 august 1944 ce va fi resimţiţă pe toată durata războiului şi încă mulţi ani după război.
În dimineaţa zilei de 9 septembrie, forţele principale ale Armatei a 4 – a române – Corpul 6 Armată, Corpul Motomecanizat, Corpul 6 Teritorial au trecut la ofensivă în centrul podişului Transilvaniei. Pe direcţia Târnăveni – Ungheni Corpul 6 Armată a zdrobit rezistenţele opuse de inamic între Târnava Mică şi Mureş, iar la 14 septembrie au ajuns la Mureş în mai multe puncte şi au început pregătirile pentru forţarea râului.
Pe direcţia Aiud – Turda Corpul 6 Teritorial a dus lupte pe căile de acces spre oraşul Turda zdrobind rezistenţa Corpului 2 Armată ungar ieşind până în seara zilei de 15 septembrie pe râul Arieş între Poiana Aiudului şi Corneşti. În acest timp Divizia 2 Munte Română, de la flancul stâng al Armatei a 4 – a a atacat pe direcţia Ocoliş-Băişoara ajungând la nord de Arieş. În a doua jumătate a lunii septembrie şi în primele zile ale lunii octombrie Armata a 4 – a Română a dus lupte grele pe cursul mijlociu al Mureşului şi pe Arieş între Câmpia Turzii şi Târgu Mureş. În cadrul acestor lupte a avut loc şi Bătălia de la Oarba de Mureş care, datorită subordonării Armatei române comandamentelor ruseşti, a devenit cel mai tragic moment din istoria celui de-al Doilea Război Mondial, un adevărat „Katin” pentru armata română.
Ordinul de a ataca frontal şi fără sprijin de artilerie Dealul Sângeorgiu din zona Iernut a fost dat de comandantul rus, generalul Trofimenco, căruia i se subordona Armata a 4 – a română. În luptele pentru cucerirea poziţiilor germane de pe deal, puternic organizate genistic şi apărate de către Divizia 8 Cavalerie SS germană, au căzut peste 11.000 de ostaşi români din Diviziile 9 şi 11 Infanterie române din Corpul 6 Armată pe un front cu o lărgime de numai 400 metri. Atacul a avut loc între 22-25 septembrie 1944. Soluţia de a ataca frontal, impusă de comandantul rus, a avut loc, fie pentru că el nu avea încredere în români după patru ani de luptă  contra lor, fie pentru că urmărea, din motive personale, să se răzbune pe Armata Română. Este, acest masacru, şi o consecinţă a actului de la 23 august 1944.
În această localitate de pe Mureş s-a făcut şi un joc politic. A fost, poate, o încercare a ruşilor de a rupe cu România, de a-i demonstra neloialitatea şi incapacitatea militară, deşi contrariul acestora fusese dovedit în luptele de până atunci. În plus, Oarba de Mureş poate fi şi o provocare. Dacă nu ne supuneam am fi avut dreptul de a fi a patra putere militară participantă la înfrângerea Germaniei, am fi pierdut dreptul de a ne numi aliaţi, am fi pierdut dreptul nostru istoric asupra Transilvaniei. Comandamentul român care a condus trupele la acest măcel, nu neprevăzut, a înţeles marea miză politică a momentului iar ostaşii căzuţi la Oarba de Mureş sunt nişte martiri ai neamului. Fără capitularea necondiţionată de la 23 august 1944 nu ar fi avut loc nici masacrul de la Oarba de Mureş şi alta ar fi fost şi soarta României şi a elitei sale politice, culturale, militare româneşti.
Împotriva trupelor române care atacau în valuri Dealul Sângeorgiu au acţionat şi voluntari maghiari din Rangyos-Garda (Garda zdrenţăroşilor), organizaţie fascistă, teroristo-diversionistă, ce a luat fiinţă în toamna anului  1918, care, împreună cu alte multe organizaţii similare din Ungaria şi în toată perioada interbelică, şi-a trimis agenţi-spioni, terorişti şi diversionişti, în România, dând de furcă organelor statului român iar acum, în septembrie 1944, îmbrăcaţi în uniforme ale armatei sovietice, voluntari în această armată, au acţionat împotriva unui detaşament român constituit într-o campanie de voluntari comandată de un ofiţer de rezervă român, tatăl pictorului Virgil Almăşanu, cu misiunea de a manevra de flanc Dealul Sângeorgiu. Acest detaşament a fost nimicit în întregime între linii de către Garda zdrenţăroşilor fiind atacat din spate.
Luptele şi masacrele de la  Oarba de Mureş pot constitui un adevărat „Katin” pentru Armata Română reprezentând pentru noi ceea ce a reprezentat pădurea Katin din Ucraina unde au fost împuşcaţi de către ruşi ofiţerii polonezi prizonieri în anii celui de-al Doilea Război Mondial. După masacrul de la Oarba de Mureş, o Katiuşe a executat timp de 3 ore foc asupra Dealului  Sângeorgiu şi cei rămaşi din trupele noastre au luat cota într-o zi şi o noapte.
Col. (r) Vasile MIRON, preşedintele Asociaţiei Judeţene „Gemina” Alba a CMRR

Publicitate

Cultură Educație

5 noiembrie| „Achiziții muzeale”: Expoziție temporară vernisată la Sala Unirii din Alba Iulia. Programul evenimentului

Publicat

în

5 noiembrie| „Achiziții muzeale”: Expoziție temporară vernisată la Sala Unirii din Alba Iulia. Programul evenimentului

Vineri, 5 noiembrie 2021, ora 15, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în spațiul expozițional din aripa de nord a Sălii Unirii, va fi vernisată expoziția temporară: Achiziții muzeale.

Dezvoltarea colecțiilor patrimoniale este una din liniile de activitate urmate de personalul științific al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Fie că avem în vedere noi descoperiri arheologice, donații sau achiziții an de an colecțiile prestigioasei instituții albaiuliene s-au îmbogățit cu piese de valoare excepțională.

Electrica Furnizare Discount

Un capitol important îl constituie achizițiile de bunuri culturale atât de la diverși colecționari, cât și prin intermediul caselor de licitație. Astfel, în expoziția dedicată achizițiilor muzeale vor putea fi admirate piese de artă (tablouri semnate de Sava Henția), cărți rare (Ceaslov, Govora, 1640), documente, fotografii (o fotografie a memorandiștilor aflați în viață în anul 1935 sau fotografia lui Vasile Goldiș cu semnătură olografă), ex-libris-uri, piese arheologice, gravuri (principele Transilvaniei Ștefan Bathory, ulterior rege al Poloniei) sau piese numismatice – 1 florin de aur emis de regele Matia Corvinul (Sibiu, 1466).

Expoziția poate fi vizitată în perioada 5 noiembrie – 12 decembrie 2021. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Citește mai mult

Cultură Educație

8 noiembrie| Lansare de carte: Omagiu adus personalităților ce s-au născut sau au trăit în comuna Sâncel. Inaugurarea unui nou Raft al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba

Publicat

în

8 noiembrie| Lansare de carte: Omagiu adus personalităților ce s-au născut sau au trăit în comuna Sâncel. Inaugurarea unui nou Raft al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba

Luni, 8 noiembrie 2021, de la ora 12:00, la Biblioteca Comunală din Sâncel, va avea loc inaugurarea unui nou Raft al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba. Evenimentul se va derula cu respectarea normelor legale în vigoare privind măsurile pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Organizatori ai acestei noi activități din cadrul proiectului 2.9 Fondul Special – Raftul Bibliotecii Județene Lucian Blaga în Județul Alba sunt Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Primăria Comunei Sâncel, Consiliul Local Sâncel și Biblioteca Comunală Sâncel. Inaugurarea Raftului Bibliotecii Judeţene Lucian Blaga Alba la Sâncel va avea loc în prezența domnului Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, a domnului Ilie Frățilă, primarul comunei Sâncel și a domnului Silvan Stâncel, managerul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Proiectul 2.9 Fondul Special – Raftul Bibliotecii Județene Lucian Blaga în Județul Alba se va desfășura de această dată în conexiune cu proiectul 2.8 Fondul special – Ion Brad, pentru a-l omagia la el acasă pe cel ce a fost diplomatul, poetul, eseistul, romancierul, memorialistul și traducătorul Ion Brad. În cadrul celor două evenimente va fi lansată cartea „Continuatori în cultură și creație a lui Timotei Cipariu și ai Fraților Brad, născuți în Pănade”, autori Ioan Rațiu, Nadine Rațiu și Ioan Mihălțan, o carte ce se vrea a fi și un omagiu adus personalităților ce s-au născut sau au trăit în comuna Sâncel. Partener în organizarea lansării de carte este Asociațiunea ASTRA – despărțământul „Timotei Cipariu” Blaj.

Electrica Furnizare Discount

Scriitorul Ion Brad se naşte în 8 noiembrie1929 în satul Pănade fiind primul din cei nouă copii ai lui Cornelia şi Traian Brad. După susţinerea bacalaureatului la liceul de băieţi „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, în 1940, urmează cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj. Debutul său are loc în 1947, în revista „Gând tineresc” din Alba-Iulia, cu poezia „Te-am visat”. Editorial debutează cu volumul„ Cincisutistul”, în 1952.

Primul său loc de muncă a fost ca bibliotecar al liceului „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, colaborând la catalogarea documentelor din „Biblioteca Centrală Arhidiecezană”. Ca student la Cluj lucrează la redacţia „Almanahului literar”, sub conducerea lui Miron Radu Paraschivescu, până în 1954. Sub îndrumarea directă a lui Emil Isac începe să alcătuiască ediţia de „Opere alese” a primului poet modern al Ardealului. În perioada 1953-1960 este pe rând secretar al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor, redactor-şef al revistei pentru copii „Cravata roşie”, redactor la revista “Luceafărul” și „Scînteia tineretului”.

În 1962 este ales membru al Biroului şi secretar al Uniunii Scriitorilor din România iar anul 1965 îl găsește adjunct al şefului Secţiei de literatură şi artă a C.C. al P.C.R. iar în 1968 devine vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Între anii 1973-1982 este ambasador al României în Grecia, iar după încheierea misiunii diplomatice în Grecia, rămâne în Ministerul Afacerilor Externe unde este însărcinat, până în 1984, cu misiuni speciale în R.F.G., Belgia, Olanda, Anglia și Vatican. În 1984 este numit director al Teatrului „Nottara” iar în 1990 înfiinţează şi conduce editura „Demiurg”.

De-a lungul carierei sale a fost distins cu următoarele premii: Premiul I la concursuri literare pentru lucrările „Proza lui Pavel Dan” şi „Serghei Esenin şi revoluţia rusă”, Premiul „Almanahului Literar’ pentru amplul poem epic „Cincisutistul”; Diploma de onoare pentru poezie a Festivalului Internaţional al Tineretului; Premiul Academiei Române pentru volumul de versuri „Cu timpul meu”; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru placheta „Cele patru anotimpuri” și Premiul pentru poezie „Transilvania” în cadrul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” de la Cluj. În anul 1999 este distins cu titlul de de Cetăţean de onoare al municipiilor Cluj-Napoca şi Blaj. La 6 februarie 2019 moare la București, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu

Citește mai mult

Cultură Educație

2 noiembrie| Expoziția de artă Altar va fi vernisată la Museikon: O retrospectivă a activității pictorului Nicolae Toma Muntean. Programul evenimentului

Publicat

în

2 noiembrie| Expoziția de artă Altar va fi vernisată la Museikon: O retrospectivă a activității pictorului Nicolae Toma Muntean. Programul evenimentului

Marți, 2 noiembrie 2021, ora 15, la Museikon va fi vernisată expoziția Altar. Organizarea unui eveniment dedicat artei ne face de multe ori să ne gândim, în sens general, la celebra expresie „dă Cezarului ce este al Cezarului” și să aruncăm totodată o privire mai atentă în trecut, constatând astfel că muzeele sunt, în primul rând, temple menite să adăpostească creațiile artiștilor din diferite vremi, niște sanctuare ale timpului și ale geniului uman.

Prin expoziția Altar, o retrospectivă a activității pictorului Nicolae Toma Muntean, deschisă la Museikon începând din 2 noiembrie 2021, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia marchează un nou și însemnat reper în peisajul cultural albaiulian. Totodată, este o bucurie să prezentăm publicului minunatele lucrări ale artistului astfel omagiat, contribuind în acest mod la descoperirea comorilor și oamenilor din orașul nostru, care încă ascunde, departe de privirile ocupate ale trecătorilor, atâtea minunății. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Electrica Furnizare Discount

 

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare