Rămâi conectat

Actualitate

Banii din turismul intern de Revelion au scăzut cu aproape jumătate față de 2019: Multe unităţi de cazare din România au avut un grad de ocupare mic

Publicat

în

Banii din turismul intern de Revelion au scăzut cu aproape jumătate față de 2019: Multe unităţi de cazare din România au avut un grad de ocupare mic

Revelionul 2021 – 2022 a fost petrecut în România de un număr de 121.000 de turişti, cu 32% mai puţini în comparaţie cu Revelionul 2019/2020, şi au cheltuit aproape 25,6 milioane de euro, sumă mai mică cu 40% faţă de cea cheltuită în aceeaşi perioadă a anului 2019, an de referinţă în turismul intern înainte de pandemie, potrivit unui comunicat remis luni de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Celebration of Christmas in close group of friends

Spre deosebire de anii trecuţi, rezervările pentru Revelion au fost realizate în ultimul moment, iar faţă de anul trecut durata sejurului a scăzut de la 5 la 3 nopţi de cazare, deoarece zilele legale nelucrătoare de 1 şi 2 ianuarie au fost în weekend.

Electrica Furnizare Discount

Prin urmare, multe unităţi de cazare din România au avut un grad de ocupare mic sau chiar au fost goale, notează Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc.

Cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion s-a înregistrat în turismul rural – aproximativ 48.000, totalul fiind cu 20% mai mic faţă de cifra înregistrată în Revelionul 2019/2020.

Pe locul secund în clasamentul destinaţiilor interne alese de Revelion se află staţiunile montane, unde peste 40.000 de turişti şi-au petrecut Revelionul, cu 18% mai puţini faţă de anul 2019.

Cele mai solicitate staţiuni au fost cele cunoscute de pe Valea Prahovei, Poiana Braşov, zona Rucăr-Bran, Păltiniş, Rânca, Straja, precum şi cele din Maramureş şi Bucovina. O noutate pentru turişti a fost deschiderea primei pârtii olimpice de schi din România şi a telegondolei din staţiunea montană Borşa, situată la poalele Munţilor Pietrosul Rodnei.

Staţiunile balneare au găzduit de Anul Nou peste 16.000 de români, în scădere cu 37% faţă de anul 2019. Cele mai vândute pachete au fost cele cu 3 nopţi de cazare şi demipensiune, petrecere de Revelion, dar şi acces gratuit la piscină, saună şi sala de fitness.

Cea mai mare scădere, de 57%, s-a înregistrat în hotelurile şi restaurantele din Bucureşti şi din oraşele din ţară, multe locaţii fiind închise din cauza lipsei de turişti şi de personal. Astfel, doar 13.500 de români au petrecut Revelionul într-unul dintre hotelurile situate în marile centre urbane, unde sejurul minim a fost de 2 nopţi.

Ca în fiecare an, au fost făcute rezervări şi în Delta Dunării şi pe litoralul românesc, numărul turiştilor fiind totuşi mic comparativ cu alte destinaţii.

Prim-vicepreşedintele executiv al FPTR, Dragoş Răducan, a arătat că lipsa voucherelor de vacanţă a dus la creşterea numărului de turişti în structuri neclasificate.

„E important de subliniat faptul că în unităţile de cazare din ţară nu a existat limită de capacitate şi au fost acceptate persoanele vaccinate sau trecute prin boală, precum şi persoanele testate, iar în restaurante singura restricţie a fost ca acestea să funcţioneze la 50% din capacitate. În anul 2021, lipsa voucherelor de vacanţă a dus la creşterea numărului de turişti cazaţi în structuri neclasificate, care, în unele staţiuni, a ajuns să depăşească numărul locurilor în unităţile clasificate. Astfel, jumătate dintre cei prezenţi în staţiunile de pe Valea Prahovei au fost cazaţi în vile şi apartamente neclasificate şi au petrecut noaptea de Revelion în aceste structuri, cu mâncare şi băutură adusă de acasă sau comandată online”, a menţionat prim-vicepreşedinte executiv al FPTR, citat în comunicat.

În ceea ce priveşte Revelionul petrecut de români în străinătate, numărul acestora a scăzut cu aproximativ 42% faţă de anul 2019.

De-a lungul anului, incertitudinea şi teama privind introducerea unor restricţii au afectat vacanţele românilor în străinătate, iar numărul acestora a depins de clasificarea ţărilor conform ratei de incidenţă. De aceea, turiştii care au preferat să petreacă noaptea de Revelion într-o destinaţie externă au luat această decizie în ultima clipă, se precizează în comunicatul FPTR.

Profitând de vremea caldă, o parte dintre români au ales să călătorească cu autoturismul personal în ţările apropiate din Europa, pentru a evita zonele aglomerate din aeroporturi şi schimbările permanente cu privire la regulile de călătorie cu avionul. Astfel, în acest an, scăderea cererii faţă de anul 2019 şi pierderile suferite în anul 2020 au determinat companiile aeriene să majoreze tarifele spre destinaţiile solicitate în această perioadă.

Şi de acest Revelion s-a păstrat tendinţa de organizare pe cont propriu a vacanţelor, turiştii români folosind platformele de rezervări online, mai ales pentru rezervarea biletelor de avion şi a cazărilor în destinaţii externe, chiar dacă pe site-urile specializate în promovarea ofertelor restaurantelor şi hotelurilor de Revelion numărul acestora a fost foarte mic comparativ cu anul 2019.

Sursa: agerpres.ro

Publicitate

Actualitate

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Publicat

în

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Concediile medicale acordate bolnavilor în 2021, multe dintre ele cauzate de pandemia de coronavirus, costă statul român un miliard de euro.

Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți.

România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val.

Dacă la debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020 au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical, în valul 4 au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%.

În total, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei în 2019, primul an de dinainte de pandemie, la aproape 5 miliarde de lei în 2021, suma pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală.

Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Publicat

în

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint și general de brigadă, a discutat, în cadrul unui podcast difuzat pe canalul SRI, faptul că Serviciul a angajat chiar și hackeri, încă de pe băncile facultății.

Citește și: Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Citește și: ADMITERE la școli MAI 2022: La Poliție, pompieri și jandarmi, aproape 3000 de locuri suplimentare. PROBELE concursului

„Avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog”, a explicat Rog, care a adăugat că „un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei”.

Electrica Furnizare Discount

„Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm „white hat”, adică hackeri buni. Cum i-am găsit? Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, şi asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau aşa ceva, că, dacă n-aş fi eu, ar fi media de vârstă mai mică aşa, deci, până în 30 de ani la ofiţerii de execuţie, cum îi numim noi, cei care nu sunt şefi. Şi cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking.

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta.

Un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei. Nu e rău ca un prim job. Eu angajez mai mult din toate zonele”, a explicat Anton Rog, în podcastul TOP (ne) SECRET difuzat pe canalul de YouTube al SRI realizat de către purtătorul de cuvânt al instituţiei Ovidiu Marincea.

El a explicat să ce este Centrul Naţional Cyberint şi cu ce se ocupă.

„Centrul Naţional Cyberint, aşa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informaţii care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valenţe critice.

Citește și: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieţii sociale, a vieţii economice, a pieţelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da, de care n-am fost tot timpul aşa apropiaţi, însă acum au înţeles că e mai bine să fie protejaţi şi de noi pe lângă măsurile pe care şi le iau, Guvernul României, ministerele, agenţiile, infrastructuri care transportă utilităţi, şi aşa mai departe, infrastructurile relevante, care au valenţe critice”, a precizat Anton Rog.

Acesta a vorbit şi despre un caz în anul 2020, la începutul pandemiei, o grupare de criminalitate cibernetică ce dorea să cripteze spitalele suport COVID.

„A fost o speţă, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport COVID ca să-şi mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, şi, împreună cu organele de aplicare a legii, în speţă cu DIICOT, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim aşa, plastic. Da, au vrut. Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operaţii, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti, dar s-a creat un disconfort. S-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienţilor”, a completat şeful Centrului Naţional Cyberint.

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Anton Rog a adus în discuţie şi alte aspecte mai amuzante ale profesiei sale şi anume diverse întrebări pe care le primeşte de la oameni, cum ar fi „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?” sau „Poţi să mă împrieteneşti cu nu ştiu care pe Facebook?”, ori „Îmi bagi şi mie 2000 de like-uri pe Facebook?”.

Sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Publicat

în

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

În cursul zilei de miercuri, 19 ianuarie, Executivul a aprobat suplimentarea posturilor din Educaţie cu 1.175, fiind vorba mai ales de locuri destinate învăţământului preuniversitar de stat, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

CITEȘTE ȘI: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Potrivit acestuia, hotărârea de Guvern aprobată modifică şi completează HG 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei.

„În principal, aceste posturi suplimentare sunt destinate învăţământului preuniversitar de stat, inclusiv învăţământului special, Centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Centrului municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, 1.100 de posturi alocate suplimentar pentru această direcţie”, a afirmat Cărbunaru.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Potrivit acestuia, suplimentarea este impusă de faptul că, începând cu acest an şcolar, este necesară creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste între 3 – 5, 6 ani în învăţământul preşcolar şi a celor cu vârste de 6 – 18 ani în învăţământul obligatoriu.

„Şi este necesară îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr cât mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar”, a completat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sursa: economica.net

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare