Avem de plată o factură prea mare pentru acordurile cu FMI

Acordul stand-by cu FMI prin care România a angajat, în urmă cu doi ani, împrumutul record de 12,9 miliarde euro s-a închis la sfârşitul lunii martie. Atunci, actualul guvern, pilotat din umbră de preşedintele Băsescu, a solicitat încheierea unui nou acord stand-by, tot pe doi ani, dar de tip preventiv, ceea ce înseamnă că suma discutată de 3,6 miliarde euro va fi utilizată numai în caz de urgenţă. Vechiul acord a expirat înainte ca economia să fi ieşit din recesiune, iar companiile de stat continuă să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Din împrumutul de aproape 12 miliarde euro Ministerul Finanţelor va avea de plătit 2,4 miliarde, plus dobânzi, pentru că banii Fondului au mers direct la finanţarea deficitului bugetar, în timp ce restul tranşelor au susţinut acest obiectiv în mod indirect. BNR va rambursa grosul de 9,5 miliarde euro, plus dobânzi. Factura totală care va reveni însă Finanţelor include alte 3,65 miliarde euro de la UE, plus alte circa 0,6 miliarde euro de la Banca Mondială. Vechiul acord nu i-a putut însă determina pe politicienii PD-ului să facă reforme în timp util, pentru a fi evitată majorarea TVA la 24%, decizie care a pus sentinţa prelungirii recesiunii şi a derapajului inflaţiei. Cele peste 7,6 miliarde euro le vom plăti însă noi, cu toţii, nu Boc şi „Regina” de la Finanţe, în timp ce factura miliardelor de la BNR nu va întări suficient astmaticul nostru leu.
Pentru noul acord, atitudinea Fondului Monetar Internaţional, care nu a dorit sub nicio formă să ţină cont de părerile Opoziţiei, este de-a dreptul ciudată. Cum se poate gândi cineva că acest guvern este capabil să scoată România din criză, şi numai contextul internaţional îl poate abate de la îndeplinirea ţintelor sale? Deja ni se oferă justificări pentru ratarea obiectivelor macroeconomice anunţate. Ţara noastră s-a dovedit în ultimii doi ani una dintre cele mai instabile ţări ale Europei, iar decalajele dintre celelalte ţări din UE şi Romania, cu două-trei excepţii, au crescut simţitor.
Totuşi, recentele declaraţii ale şefului FMI sunt mai îngrijorătoare decât declaraţiile entuziaste ale preşedintelui Traian Băsescu, ale premierului Boc şi ale miniştrilor PDL, referitoare la recenta ieşire din recesiune a României. Realitatea economică ne arată că, faţă de raportul din luna aprilie, când Fondul dădea ca certă îndeplinirea ţintei de inflaţie, acum până şi FMI o dă cotită şi acceptă ratarea aceste ţinte. De altfel, FMI pare la fel de schimbător ca preşedintele ţării, deoarece, din 2009 până în prezent, a revizuit acordul încheiat cu România de cel puţin şase ori. Dacă luăm în calcul inflaţia cumulată pe anii 2009 – 2011, observăm că ea va fi de cca 20%. Ceea ce înseamna că, dincolo de scăderile nominale ale veniturilor, din cauza condiţiilor de piaţă ori a proastelor măsuri guvernamentale, veniturile reale ale tuturor românilor scad din cauza inflaţiei, cu o cincime în plus. Dacă socotim că impactul major al inflaţiei a fost pe alimente, energie şi carburanţi, asta înseamnă, potrivit structurii consumului pe categorii sociale, că pentru populaţia cu venituri modeste erodarea veniturilor reale e chiar mai mare, putând ajunge depăşi 25%.
Datele economice pe 2011 nu mai sunt încurajatoare nici măcar pentru FMI, deoarece, fără să o spună, Fondul a mai redus prognoza pe 2011. De la 4 – 4,5% creştere PIB în luna martie, prognoza lui Jeffrey Franks s-a redus la 3,5-4%. Rămâne de văzut câtă forţă va avea noul acord de tip preventiv în a încuraja continuarea reformelor şi în a descuraja măsuri populiste pregătite de PD.
Pentru a preveni colapsul financiar, Uniunea Social Liberală este pregătită să vină la guvernare şi are un program elaborat de specialiştii USL în domeniile esenţiale pentru salvarea României. În cadrul unei recente şedinţe a conducerii Uniunii a fost stabilit un calendar de prezentare sectorială a programului de guvernare. La sfârşitul lunii mai va fi prezentat draftul economic şi social al programului USL. Vă pot informa că USL va lansa, în 4 iunie, programul pe Educaţie, pe 11 iunie cel pentru administraţia locală şi viziunea USL despre ce însemnă viitorul legislativ al României, urmând să fie prezentate alocările politice din bani publici, iar pe 18 iunie va fi prezentat programul sectorial pe agricultură.
Uniunea Social Liberală va demonstra tuturor că are soluţii pentru scoaterea României din criză şi creştere economică susţinută, care să se reflecte în îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.
Simion CREŢU, vicepreşedinte PNL Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI