Salariul mediu net a crescut la 3.801 lei, la nivel național în anul 2022. Datele INS

În anul 2022, câștigul salarial mediu brut lunat, înregistrat la nivelul economiei naționale, a fost de 6.126 lei, cu 10,7%, adică 591 de lei, mai mare comparativ cu anul precendent. Salariul net este de 3.801 lei, cu o majorare de 11,3%, mai exact cu 385 de lei, față de anul 2021, potrivit datelor publicate de către Institutul Național de Statistică.

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare înregistrate în 2022 au fost în următoarele domenii:

• Informații și Comunicații (+102,4%)
• Intermedieri Financiare și Asigurări (+65%)
• Producția și Furnizarea de Energie Electrică și Termică, Gaze, Apă Caldă și Aer Condiționat (+57,4%)
• Administrație Publică (+46,5%)
• Industria Extractivă (+44,0%)
• Activități Profesionale, Științifice și Tehnice (+26,2%)

Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete lunare sub media pe economie au fost înregistrate în următoarele domenii:

• Hoteluri și Restaurante (-43%)
• Alte Activități de Servicii (-37,4%)
• Tranzacții Imobiliare (-27,7%)
• Activități de Servicii Administrative și Activități de Servicii Suport (-23,4%)
• Distribuția Apei, Salubritate, Gestionarea Deșeurilor, Activități de Decontaminare (-18,8%)
• Activități de Spectacole, Culturale și Recreative (-15,3%)
• Comerț cu Ridicata și cu Amănuntul;
• Repararea Autovehiculelor și Motocicletelor (-15,2%)
• Agricultură, Silvicultură și Pescuit (-14,5%)
• Industria Prelucrătoare (-9,5%)
• Transport și Depozitare (-8,8%)
• Construcții (-7,8%)

Disparități de gen în câștiguri

Datele INS arată că există și diferențe semnificative între câștigurile salariale ale bărbaților și femeilor. În medie, femeile au câștigat cu 3,5% mai puțin decât bărbații în expresie brută și cu 6,3% mai puțin în expresie netă.

Aceste diferențe au fost mai pronunțate în anumite domenii, cum ar fi intermedieri financiare și asigurări, industria prelucrătoare, și informații și comunicații.

Distribuția regională

Câștigul salarial mediu net lunar în 2022 a variat semnificativ în funcție de regiune.

Cele mai scăzute câștiguri au fost înregistrate în județele: Teleorman, Vrancea, Harghita, Vâlcea, Bistrița-Năsăud, Mehedinți și Botoșani, în timp ce cele mai ridicate câștiguri au fost înregistrate în București și în județele Cluj, Timiș, Ilfov și Iași.

Costul mediu lunar al forței de muncă

Costul mediu lunar al forței de muncă a înregistrat o creștere de 10,8% comparativ cu anul precedent, ajungând la 6.426 de lei pe salariat. Această creștere a fost mai pronunțată în sectoare precum hoteluri și restaurante, producția și furnizarea de energie electrică și termică, comerț cu ridicata și cu amănuntul, precum și agricultură.

Numărul mediu al salariaților

Numărul mediu al salariaților a crescut cu 115.200 de persoane în 2022, ajungând la 5,209 milioane de persoane. Acesta a fost dominat în continuare de bărbați, care reprezentau 52% din totalul salariaților.

Datele INS pentru anul 2022 arată o creștere semnificativă a câștigurilor salariale în România, cu diferențe notabile între diverse sectoare, regiuni și genuri.

Cu toate acestea, aceste date oferă o imagine detaliată a evoluției economiei și a forței de muncă din țară și pot fi utile pentru formularea politicilor publice și pentru luarea deciziilor în mediul de afaceri.

Premierul Marcel Ciolacu, despre noile măsuri fiscale: „Nu mi-am asumat încă legea. Întotdeauna intervin schimbări”

În cursul zilei de vineri, premierul Ciolacu a precizat faptul că încă nu și-a asumat proiectul de lege privind măsurile fiscale și a anunțat că luni dimineață va avea o nouă întâlnire cu Marcel Boloș, ministrul de Finanțe.

Liderul PSD a explicat că întotdeauna intervin schimbări, chestionat dacă va mai fi ceva modificat la propunerea legislativă. Referitor la măsura impozitării cu 70% a sumele nejustificate de persoanele fizice, şeful Guvernului a precizat că nu vor fi impozitate nunţile şi botezuri şi că „n-a avut nimeni în cap vreodată” un astfel de lucru.

„Nu mi-am asumat încă legea. Întotdeauna intervin schimbări. Încă eu nu mi-am asumat legea. Luni de dimineaţă la ora 9.00 voi avea din nou întâlnire cu ministrul Finanţelor pe tot calculul de lege”, a explicat Marcel Ciolacu, vineri la Buzău, cu referire la proiectul de lege privind noile măsuri fiscale care a fost în primă lectură în şedinţa Executivului de miercuri şi pe care premierul îşi va asuma răspunderea în Parlament.

Chestiona dacă intră şi nunţile şi botezurile sub incidenţa măsurii impozitării cu 70% din veniturile nedeclarate, Ciolacu a răspuns: „Nu sunt din venituri nedeclarate. Din venituri pe care nu le pot justifica”.

„Nu intră aici (nunţile şi botezurile – n.r.). În politică trebuie să îţi fie frică nu de ceea ce faci, trebuie să îţi fie frică de ceea ce se poate inventa că ai fi făcut sau ai fi vrut să faci. N-a avut nimeni în cap vreodată să impoziteze nunţile şi botezurile”, a completat preşedintele social-democraţilor, potrivit news.ro.

Intrumente noi împotriva evaziunii fiscale

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, referitor la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung care este în primă lectură în şedinţa de miercuri a Executivului, că iniţiativa legislativă îşi propune să stimuleze munca cinstită şi să descurajeze „portiţele de optimizare fiscală şi evaziune”.

De asemenea, „reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de creşterea colectării şi combaterea evaziunii fiscale. Iar elementele-cheie ale proiectului sunt legate de Supraimpozitarea luxului, viciului şi profitului excesiv şi, extrem de important, de asigurarea echităţii fiscale între contribuabili”, a mai precizat liderul PSD.

Şeful Guvernului a mai spus că un instrument nou în reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale va fi E-sigiliu, prin care va putea fi urmărită trasabilitatea mărfurilor şi o altă măsură va fi impozitate cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.

Prim-ministrul a amintit că salariul minim pe economie va creşte de la 3.000 la 3.300 lei şi în construcţii, de la 4.000 lei la 4.500 lei.

„Taxăm suplimentar profitul băncilor şi, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri”, a mai precizat Ciolacu. Şeful Executivului a oferit asigurări că nu va fi mărită cota generală dde TVA de 19% şi va fi păstrată o cotă reduă de 5% a lemne, energie termică, cărţi, manuale şi evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente şi medicamente.

Sursa: stiripesurse.ro

PIB-ul pe cap de locuitor al României, aproape mai mare decât al Portugaliei sau Ungariei. Care este motivul pentru care nu se simte și în buzunarele românilor

Chiar dacă în anii 2000 românii se uitau cu admirație la dezvoltarea economică a unor țări precum Ungaria și Portugalia, în cursul anului trecut, România le-a ajuns din urmă în ceea ce privește PIB-ul.

Specialiștii de la UBB Cluj explică de ce populația nu consideră că nivelul de trai s-a îmbunătățit substanțial, relatează Adevarul.

România a ajuns, anul trecut, la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arată datele Eurostat publicate luna trecută.

PIB (Produsul Intern Brut) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări/zone în decurs de un an. Teoretic, aceasta înseamnă că nivelul de trai din țara noastră a cunoscut o îmbunătățire importantă. Acest lucru nu se vede în sondajele de opinie din ultimii ani.

Astfel, întrebați dacă în România lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită, 74% dintre cetățeni au răspuns că ne îndreptăm într-o direcţie greşită, se arăta într-un sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), efectuat, la nivel naţional, în perioada 8-22 noiembrie 2022.

În toamna anului trecut, românii erau mai pesimiști decât în ianuarie 2022, când un sondaj Inscop arăta că 68,9% credeau că direcția în care se îndreaptă România este una greșită. Întrebați, în cadrul ultimului sondaj amintit, cum își evaluează viața în comparație cu acum cinci ani, 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”.

„Nivelul general de trai din România a crescut semnificativ”

„Adevărul” i-a întrebat pe economiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM), un laborator de cercetare din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, de ce românii nu simt că, de fapt, duc o viață mai bună.

Echipa de la RoEM, coordonată de profesorul Szász Levente, prodecanul FSEGA, a precizat că, dacă ne uităm la evoluția economică pe termen lung a României, aceste știri trebuie văzute așa cum sunt ele, adică știri pozitive.

„Comparând situația economică a țării cu condițiile din anii ‘90 sau chiar și cu începutul noului mileniu se poate constata clar că nivelul general de trai din România a avut o creștere semnificativă, iar astăzi datele arată că am ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, două țări care în ultimele decenii se aflau constant și detașat în fața României, în special în privința indicatorului PIB pe cap de locuitor”, precizează cercetătorii de la UBB.

În urmă cu câteva decenii, românii priveau țări precum Ungaria și, mai ales, Portugalia, ca exemple de urmat în privința dezvoltării economice.

„Astăzi, se pare că îi ajungem din urmă. Dar în general, este de ajuns dacă comparăm, de exemplu, numărul de mașini sau coșul general de cumpărături al populației cu situația de acum 20-30 de ani și creșterea nivelului de trai devine evidentă. Iar acest avans are un raționament economic clar în spate”, subliniază Szász Levente.
De ce simt românii că trăiesc mai greu

Pe lângă această latură pozitivă reflectată în creșterea nivelului de trai, au crescut și discrepanțele în economie și în societate, spun economiștii de la UBB.

„Creșterea nivelului mediu de trai este doar o valoare medie, în realitate însă această creștere s-a manifestat diferit în diferite regiuni ale țării, în diferitele sectoare ale economiei sau în rândul diferitelor categorii sociale ale populației. Iar aceste discrepanțe conduc la tensiuni sociale care pot distorsiona percepția noastră privind avansul economic general al țării din ultimele decenii”, arată echipa RoEM.

E suficient, spun cercetătorii, să ne uităm la diferențele salariilor medii nete la nivel de județ. Astfel, lista este condusă de București cu 5.546 lei, urmat de Cluj cu 5.274 lei și Timiș – 4.636 de lei, iar la capătul listei, la o distanță majoră, se află județele Caraș Severin – 3.232 de lei, Vrancea – 3.196 de lei și Teleorman, cu 3.041 de lei (conform Statisticiromania.ro).

Citește și: Cum au stabilit experţii Băncii Mondiale că românii care o duc cel mai bine sunt clujenii. Argumentele contra
Este o creștere cu fundamente reale?

Pentru a răspunde la întrebarea în ce măsură există un fundament economic real pe care se bazează această creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în România, echipa RoEM s-a uitat peste evoluția unui alt indicator important în acest context, și anume productivitatea muncii.

„Pe termen lung, PIB-ul pe cap de locuitor poate avea un trend de creștere doar dacă acesta este acompaniat de creșterea productivității muncii. Datele Eurostat analizate de echipa noastră arată că România a avut cea mai mare rată de creștere a acestui indicator în ultimii 20 de ani dintre toate țările membre UE din regiunea est-europeană”, a precizat Szász Levente.

Astfel, chiar dacă la debutul noului mileniu România se afla pe ultimul loc la productivitate, am reușit relativ rapid să-i devansăm pe bulgari și după cele două decenii de atunci ne-am apropiat foarte mult de nivelul Ungariei și al Poloniei.

„Dacă trendul se menține, vom putea depăși și aceste două țări în viitorul apropiat”, spune profesorul.

Cum au devenit românii mai productivi

I-am întrebat pe cercetătorii UBB ce a determinat creșterea productivității muncii în România, fără de care o creștere a PIB-ului nu este sustenabilă. Sunt cel puțin trei aspecte importante, spune Szász Levente.

În primul rând, aderarea României la UE, respectiv reformele economice întreprinse pentru pregătirea țării pentru aderare au adus o îmbunătățire substanțială pe plan economic, ceea ce reiese și din faptul că productivitatea muncii a avut o creștere rapidă deja în anii 2003-2007.

În al doilea rând statutul de membru UE al României a contribuit la creșterea încrederii investitorilor străini și implicit la sporirea investițiilor străine directe care nu numai că au dinamizat mai multe sectoare economice, dar au contribuit și la un influx de know-how și tehnologie în țară care au avut un impact direct și pozitiv asupra productivității muncii.

În al treilea rând, putem identifica sectoare ale economiei cu dezvoltare extraordinară în ultimele decenii, precum sectorul IT, comunicații sau serviciile profesionale.

În ceea ce privește factorii de care depinde menținerea trendului ascendent al PIB-ului și al productivității din România, Rácz Béla, lector universitar la UBB-FSEGA, membru al echipei de cercetare RoEM, a precizat că anul trecut, conform datelor INS, România a înregistrat o creștere economică de 4,7%, peste așteptări.

„Sectoarele IT&C și comerțul au avut cele mai notabile contribuții pozitive, cu 1,3 puncte procentuale și respectiv 1,2 puncte procentuale. De asemenea, activitățile profesionale, științifice și tehnice, tranzacțiile imobiliare și construcțiile au avut contribuții pozitive semnificative”, a precizat cercetătorul.

Consumul a continuat să fie principalul motor al creșterii economice, dar a avut o contribuție mai mică decât în 2021. Investițiile au fost mai puternice, în special în a doua jumătate a anului, când cheltuielile pentru proiecte publice au fost deblocate. În ciuda acestor evoluții pozitive, cercetătorii RoEM atrag atenția că România rămâne în a doua jumătate a clasamentului european în ceea ce privește nivelul de trai, iar sustenabilitatea evoluției pozitive de până acum va necesita intervenții importante în viitor. În plus, valoarea PIB nu este relevantă în ceea ce privește calitatea unor servicii publice esențiale precum Sănătatea sau Educația.

Rácz Béla spune că, pentru ca PIB-ul să crească în continuare, e nevoie de creșterea productivității muncii, prin „deciziile potrivite” luate de guvern, cum ar fi investiții în noi tehnologii și eficientizarea muncii, sprijinirea educației, cercetării și dezvoltării, precum și promovarea de noi legi care facilitează înființarea de afaceri.