VIDEO | Oficial! Guvernul Bolojan, RĂSTURNAT prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR: Ce urmează

VIDEO | Guvernul Bolojan, răsturnat prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR: Ce urmează

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan depusă de PSD și AUR a fost adoptată, marți, 5 mai 2026, în plenul reunit al Parlamentului României.

S-au înregistrat 281 de voturi „pentru” adoptarea moțiunii de cenzură și 4 împotrivă. A fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție. Numărul de voturi „pentru” este similar cu cel înregistrat la moțiunea pentru demiterea Guvernului Cîțu, în 2021. În cele 2 cazuri s-a înregistrat cel mai mare număr de voturi în favoarea unei moțiuni de cenzură din istoria României.

România intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală: Executivul rămâne la conducerea administrativă curentă, dar fără capacitatea de a lansa politici noi, iar formarea unei noi majorități devine miza principală a următoarei perioade.

Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide imediat procedura constituțională pentru formarea unui nou Executiv, dar nu duce automat la alegeri anticipate.

Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Legea 90/2001 restrânge suplimentar marja de acțiune a unui Guvern aflat în această situație: Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege.

Centrul deciziei se mută apoi la Cotroceni. Președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.

Noul Guvern trebuie apoi să treacă prin Parlament. Programul de guvernare și lista miniștrilor sunt supuse votului în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Dacă obține majoritatea necesară, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.

Alegerile anticipate nu sunt consecința imediată a moțiunii. Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și în acest caz, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate aflată la dispoziția președintelui, nu un automatism constituțional.

În practică, durata depinde de cât de repede se formează o nouă majoritate. După consultările de la Cotroceni, președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier, iar acesta are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Dacă încercările eșuează, Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar după cel puțin două solicitări de învestitură respinse și după trecerea a 60 de zile de la prima solicitare, dar nici atunci anticipatele nu sunt automate: președintele „poate” dizolva Parlamentul.

Precedentul cel mai important este Guvernul Emil Boc I. Cabinetul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, prima moțiune adoptată după 1989, și a continuat să funcționeze interimar până la instalarea noului Guvern, în 23 decembrie 2009. Asta înseamnă aproximativ 71 de zile în care Guvernul demis a rămas în funcție cu atribuții limitate.

În cazul Boc, criza s-a prelungit și pentru că variantele Lucian Croitoru și Liviu Negoiță au fost respinse de Parlament, iar abia după alegerile prezidențiale din decembrie 2009 s-a ajuns la o nouă formulă politică, Guvernul Boc II.

sursa: Mediafax

foto: arhivă

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI