Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Arta cămășii cu altiță: Ministerul Culturii a depus un dosar la UNESCO pentru înscrierea în lista elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgradarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi, teoreticieni de artă au elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România” în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu.

Detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului, în prezent, au fost oferite în urma cercetărilor de teren. Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în document sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul multinaţional „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” a fost depus la UNESCO, pentru înscrierea în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii, anunţă Ministerul Culturii. dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Elit - Gustul Desăvârșit

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului şi arealul de manifestare, punctându-se croiul şi tipologia cămăşii cu altiţă, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

Dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent şi prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă. Reperele istoriografice şi etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanţa sa atât în viaţa comunităţilor rurale, cât şi a elitelorSunt prezentate etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii. Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămăşii cu altiţă, funcţiei sale comunicaţionale, stării actuale a elementului, precum şi cadrului general de protejare, conservare şi salvgardare a acestuia, cu măsurile generale şi punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele şi cromatica s-a făcut spaţial şi temporal. „Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămăşii cu altiţă au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit detalii semnificative cu privire la existenţa vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă”, precizează ministerul.

Cămașa cu altiță numită în diverse feluri: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraș (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăceș (Arad), cămașă zoroclie (Teleorman), mânecar (Țara Loviștei, Vâlcea), cămașă răsucită (Vrancea), cămașă cu lăncez (Neamț, Suceava), este răspândită de o parte și de alta a Carpaților. „Cămașa femeiască cu altiță reprezintă și astăzi în majoritatea zonelor etnografice ale României, un important mijloc de afirmare a individului în comunitate și de exprimare a identității sale culturale. Asemenea oricărui document de cancelarie, așternut cu slove frumos caligrafiate, cămașa încrețită la gât, cu altiță, numită de specialiști cămașă carpatică, este un tip de mărturie vizual-documentară, de înaltă performanță artistică. Desăvârșită de mâna femeilor de la țară, generație după generație, nu doar pentru a-și proteja trupul de intemperii, ci și pentru a comunica oamenilor, printr-un cod vestimentar specific mentalitățiit radiționale românești, mesaje non-verbale despre status-ul purtătoarelor: de unde vin, ce vârstă, etnie și statut civil au. Pentru români cămașa cu altiță, asociată cu celelalte piese ale costumului popular, a fost și este o adevărată carte de identitate prin intermediul căreia își pot exprima apartenența teritorială și etnică”, se arată în documentație.

În județul Alba, în secolele XIX și XX cămaașa cu altiță era răspândită în: Livezile, Pănade, Vălișoara, Izvoarele, Măgina, Poiana Aiudului, Lupșa, Poșaga, Sălciua, Ighiu, Șard, Cricău, Galda de Jos, Galda de Sus, Întregalde, Geoagiu de Sus, Ampoița, Sântimbru, Mihalț, Coșlariu, Drâmbar, Ciugud, Limba, Șeușa, Crăciunelu de Jos, Crăciunelu de Sus, Sâncel, Jidvei, Teiuș, Lopadea Nouă, Gârbova, Câlnic, Cut, Daia Română, Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cergău, Lancrăm, Recea, Laz, Șugag, Săsciori. De cusut s emai cos astfel de cămăși în mai puține localități: Alba Iulia (unde există la Academia Doamnelor un nucleu serios de doamne care s-au aplecat asupra meșteșugului coaserii iei, Livezile, Ocna Mureș, Aiud, Pănade, Vălișoara, Izvoarele, Măgina, Poiana Aiudului, Lupșa, Poșaga, Sălciua, Ighiu, Teiuș, Valea Mănăstirii – Râmeț, Șugag, Cioara de Sus.

„Cele mai vechi mărturii despre costumul femeiesc le reprezintă desenul geometric de pe corpul unor idoli de lut și datează din perioadaculturii Vădastra–5000-4800 a.Hr. (Oltenia), precum și decorul unei străchini din aceeași cultură, care au fost interpretate de reputați specialiști ca având corespondențe cu motivele decorative de pe veșmintele acelor vremuri.

Alte mărturii iconografice referitoare la portul strămoșilor daci ne parvin din perioada Antichității romane, prin intermediul a două monumente celebre: Tropaeum Traiani (108-109 d.Hr.) din comuna Adamclisi, Dobrogea și Columna lui Traian (113 d.Hr.) de la Roma.

Fiecare dintre acestea, după cum sublinia arheologul român Alexandru Odobescu, conservă imaginea săpată în piatră a unor costume bărbătești și femeiești care prezintă frapante similitudini cu portul contemporan al țăranilor de la munte. Costumul purtat de femeile dace, reprezentat pe metopele 463, 464, 465 ale monumentului de la Adamclisi, este specific ținutei de vară. Cămașa femeiască are toate bucățile de pânză care formează fața, spatele și mânecile încrețite pe lângă gât, pe un simplu fir de ață numit brezărău. Acest croi arhaic se regăsește până în zilele noastre în portul popular moldovenesc, iar în Muntenia și Oltenia acest mod de strângere a lățimilor de pânză în jurul gâtului se numește creț.

Cele două procedee tehnice demonstrează continuitatea competențelor tehnologice și artistice de confecționare a cămășii femeiești cu altiță. Începând cu secolul al XIV-lea, alte surse de informație se alătură atestărilor antice ale cămășii cu altiță. Costumele domnitorilor, boierilor, târgoveților, negustorilor și țăranilor încep a fi prezentate în cronici pictate, în tablourile votive din bisericile aulice, de târg și din sate. Din secolul al XVI-lea și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în Transilvania, Crișana, Banat, Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea sosesc nenumărați cărturari, clerici și artiști din Europa Centrală și Occidentală, dar și din lumea Orientului, care, impresionați de frumusețea, pitorescul și originalitatea modului în care se îmbrăcau românii, au prezentat costumul acestora, fie în cuvinte pline de admirație, fie în desene, acuarele sau gravuri, care redau fidel și sugestiv particularitățile stilistice care definesc costumul diferitelor categorii sociale din provinciile istorice ale României. Informații scrise referitoare la cămășile cu altiță apar la sfârșitul secolului al XVII-lea, în foile de zestre. (…)

Reprezentare fidelă a realității, fotografia deschide porțile unui impresionant sistem de arhivare a memoriei comunităților locale și a formelor specifice de afirmare cultural-identitară. Pasionați de universul satului românesc, fotografii începutului de veac au surprins nenumărate figuri de țărani la muncă, la horă, la petrecerile organizate la Paști și Crăciun. În atelierele foto săsești, maghiare și românești din orașele României au fost imortalizați mii de români în costumele lor de sărbătoare. Lor li se adaugă sutele de clișee realizate de Carol Popp de Szathmary, pictorul și fotograful Casei Regale a României care ne-a lăsat o adevărată enciclopedie a costumului popular românesc din toate zonele etnografice ale țării.

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost și Casa Regală a României. Încă din anul 1885, Regina Elisabeta a îmbrăcat costumul popular, cu precădere cel din Argeș și Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăția și rafinamentul broderiilor, eleganța și prețiozitatea materialelor. Ulterior, Regina Maria a adoptat costumul popular ca ținută oficială la sărbătorile națiunii și, astfel, sub patronajul Casei Regale, se lansează o adevărată modă a costumului popular printre doamnele române, fiind adoptat ca emblemă identitară la diverse recepții și evenimente naționale”, explică experții.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vârsta de pensionare ar putea fi majorată de către Guvern. Cine sunt persoanele vizate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Vârsta de pensionare ar putea fi majorată de către Guvern. Cine sunt persoanele vizate

În câteva luni trebuiă să înceapă marea recalculare a pensiilor, dar nimeni nu știe cum va arăta noua formulă. În PNRR, Guvernul și-a asumat ca noua lege să fie gata la începutul anului.

„În noua sesiune parlamentară, ar trebui să înceapă lucrul pentru noul proiect privind legea pensiilor, un proiect care ar trebui să conțină totodată și impozitarea pensiilor speciale, despre care spuneau cei din coaliție că ar trebui făcută separat. Iată că se merge pe o decizie de comasare a celor două proiecte.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ceea ce privește legea pensiilor de stat, vorbim despre modificări: crește vârsta de pensionare pentru femei până la 65 de ani, vor fi făcute recalculări pentru 5.000.000 de pensii, după cum arată datele venite din partea ministrului Sănătății.

Însă, am văzut că de fiecare dată când cei din coaliția de guvernare sunt întrebați cum va arăta noua formulă de calcul nu reușesc să ne spună concret cum va fi până la urmă această formulă. Se ia în calcul recalcularea acestor pensii. Pe de altă parte, va fi eliminat indicele de corecție și se va ține cont de numărul de puncte de pensionare obținute, acele puncte care apar pe cuponul de pensie, să nu mai existe inechitate la acest capitol, în funcție de anii de muncă, să nu mai existe niciun fel de inechitate în ceea ce privește pensia de stat din țara noastră, potrivit Antena3.

Vom vedea cât de repede va fi gata acest proiect, odată cu programul național de redresare și reziliență. Ar trebui ca la finalul anului 2023 proiectul privind noua lege a pensiilor să intre deja în vigoare”, a transmis reporterul Xenia Croitoru.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cod Rutier 2022: Șoferii care circulă pe banda de urgență, pe autostrada, riscă reținerea permisului și amenzi uriașe

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Cod Rutier 2022: Șoferii care circulă pe banda de urgență, pe autostrada, riscă reținerea permisului și amenzi uriașe

Șoferii care folosesc în mod nejustificat banda de urgență se pot alege cu permisul reținut pentru 90 de zile, conform noului Cod Rutier. Valoarea amenzilor este cuprinsă între 1305 și 2900 de lei.

După minivacanța de Sfânta Maria, oamenii se întorc acasă, iar asta se vede cel mai bine în trafic. Nerăbdători să ajungă la destinație, unii șoferi au încercat să fenteze regulile, depășit pe banda de urgență de pe Autostrada Soarelui. Ghinionul a făcut ca polițiștii de la Rutieră aflați la datorie să îi observe și să îi oprească pe cei care au încălcat legea.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, mai mulți șoferi au rămas luni, fără permisul de conducere pentru 90 de zile.

Noul Cod Rutier a intrat în vigoare în luna februarie a acestui an. Acesta cuprinde sancțiuni pentru șoferii agresivi și pedepse mai aspre pentru manevre periculoase pe autostradă.

Până acum, în vechea legislație, circulația pe banda de urgență a autostrăzii era sancționată doar cu amendă contravențională. Noul Cod Rutier prevede însă reținerea permisului pentru 90 de zile dacă șoferii folosesc în mod nejustificat banda de urgență. Noile amenzi sunt cuprinse între 1305 și 2900 lei.

De asemenea, șoferii care merg cu maşina pe contrasens pe autostradă riscă amenzi de până la 2.900 lei şi suspendarea permisului pentru 120 de zile.

Codul rutier actualizat prevede şi amenzi mai mari pentru şoferii care fac depăşiri neregulamentare. În funcţie de gravitate, amenda poate fi cuprinsă între 870 – 1.160 de lei, faţă de 580 – 725 de lei cât este în prezent.

Noul Cod Rutier prevede și sancționarea comportamentului agresiv al șoferilor în trafic.

„Prin comportament agresiv se înțelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:
a) deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;
b) întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
c) pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;
d) circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
e) folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație;
f) conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roți;
g) mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalți participanți la trafic care circulă în spatele acestuia;
h) realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
i) conducerea intenționată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.”, se arată în OUG adoptată.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în luna august și începutul lunii septembrie 2022. Prognoza METEO pe PATRU săptămâni

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Cum va fi VREMEA în luna august și începutul lunii septembrie 2022. Prognoza METEO pe PATRU săptămâni

Administrația Națională de Meteorologie a anunțat prognoza meteo pentru finalul verii și începutul toamnei.

Pronoza meteo pentru săptămâna 15 – 22 august

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va în general excedentar în jumătatea estică a țării, precum și la munte, dar și local deficitar în regiunile sud-vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Pronoza meteo pentru săptămâna 22 – 29 august

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Pronoza meteo pentru săptămâna 29 septembrie – 5 septembrie

Temperaturile medii se vor situa peste cele normale pentru această perioadă, în toată țara, dar mai ales în regiunile vestice. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Pronoza meteo pentru săptămâna 5 – 12 septembrie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale, la nivelul întregii țări.

Șapte proiecte majore la ANM. Elena Mateescu, despre Centrul Agrometeorologic: România deschide un drum

Elena Mateescu, director general ANM, prezentă la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, a prezentat obiectivele pe care ANM și le-a asumat până la data de 31 decembrie 2023.

„Pentru că rolul Administrației Naționale de Meteorologie este să monitorizeze, să elaboreze avertizări și prognoze meteorologice, avem un proiect în implementare. Contractul a fost semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în mai 2022, cu 7 obiective foarte importante: (1) modernizarea rețelei de radare meteorologice cu 7 radare noi Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S; (2) modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor; (3) modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al ANM; (4) extinderea modernității rețelei naționale de stații meteorologice automate; (5) sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei; (6) sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național; (7) Centrul Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale”, a precizat Elena Mateescu.

„În acest moment, suntem în perioada de evaluare tehnică a ofertelor depuse pentru toate cele 7 obiective, pentru că trebuie să le implementăm până la 31 decembrie 2023. Mulțumesc echipei care lucrează la implementarea acestor. Este foarte greu, desfășurăm și activitate operativă simultan cu ceea ce înseamnă nevoia de a ne moderniza și a beneficia de fondurile europene.”

„Reperul clădirii (n.r. Centrului Agrometeorologic) este acela de „clădire verde-smart green”, care va asigura schimbul de informații și realizarea de produse pentru fermierii din România și din Europa. Este foarte important acest lucru, pentru că astfel rămânem în elita meteorologiei și agrometeorologiei internaționale și România deschide un drum, realizând primul centru de acest fel, din lume.”, a mai spus directorul ANM.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea