Ariganello Pasqualino, afaceristul suspectat de legături cu ‘Ndragheta nu vrea să plece în Italia – A contestat la ÎCCJ arestarea preventivă

*Motivarea Curţii de Apel Alba Iulia privind predarea în Italia

Omul de afaceri italian Ariganello Pasqualino, pentru care Curtea de Apel Alba Iulia a dispus arestarea preventivă și predarea către autoritățile din Italia, a contestat măsura instanței de judecată. Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, care urmează să se pronunțe cu privire la măsura arestării preventive a acestuia, în condițiile în care decizia Curții de Apel cu privire la predarea italianului este definitivă.

Curtea de Apel Alba Iulia a fost sesizată în 6 februarie 2018, solicitându-se ca prin încheierea ce se va da să se dispună luarea măsurii arestului provizoriu pe o perioadă de cel mult 15 zile față de persoana solicitată Ariganello Pasqualino în vederea prezentării mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare italiene. Decizia de arestare și predare a fost luată în 26 februarie.

În motivarea sesizării s-a arătat că prin Centrul de Cooperare Polițienească Interpol – Biroul Sirene București s-a transmis la data de 31 ianuarie 2018 o semnalare cu privire la darea în urmărire internațională în vederea arestării și predării către Italia a cetățeanului italian. Din cuprinsul semnalării rezultă că împotriva persoanei solicitate autoritățile judiciare din Italia au emis un mandat european de arestare pentru săvârșirea infracțiunilor economice și financiare, prev. de art. 216 și art. 219 din legea falimentului italian. În fapt s-a reținut că acesta este condamnat în Italia, la o pedeapsă de 9 ani, 3 luni și 29 de zile (pedeapsă cumulată) și la o altă pedeapsă de 3 ani închisoare.

”Curtea constată că starea de fapt reținută de instanța de trimitere este corespunzătoare, permițând instanței solicitate să verifice corespondența între starea de fapt reținută și normele de incriminare prevăzute de legea română. Curtea nu are căderea de a analiza dacă faptele descrise întrunesc conținutul constitutiv al legii străine, autoritatea judecătorească română chemată să execute un mandat european de arestare poate hotărî asupra predării, dar nu poate să se pronunțe cu privire la temeinicia măsurii preventive sau a hotărârii judecătorești pronunțate în statul solicitant. Contestarea temeiniciei acesteia, deci a hotărârii judecătorești pronunțate într-un stat membru al Uniunii Europene, se va face în statul în care s-a emis hotărârea respectivă, unde persoana solicitată va beneficia de toate garanțiile procesuale existente.

Starea de fapt descrisă sugerează desfășurarea de către persoana solicitată în calitate de administrator la (…) de acte de sustragere de fonduri în sumă de echivalentul a 96.887,31 lei din patrimoniul societății și declararea în mod fraudulos a falimentului societății. (…) Din mandatul european de arestare rezultă că persoana solicitată a avut cunoștință de proces și a fost reprezentată de un avocat desemnat de aceasta. De asemenea nici împrejurarea că persoana solicitată suferă de afecțiuni nu duce la refuzul de executare a mandatului european, întrucât nu este dovedit conform documentelor medicale depuse de persoana solicitată că afecțiunile invocate sunt grave și îi pun în pericol viața astfel că aceasta nu ar putea suporta starea de detenție până la predarea sa către autoritățile italiene.

Pentru aceste motive, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale mai sus amintite și că nu este incident în cauză niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării, Curtea va dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare italiene”, se afirmă în motivarea deciziei de la Curtea de Apel.

Afaceristul italian locuiește la Alba Iulia din 2001 și a contestat la termenele de judecată arestarea și predarea către autoritățile italiene. Pasqualino a cerut să fie lăsat liber la Alba Iulia pentru a putea să își rezolve problemele penale din Italia. Decizia definitivă în dosar urmează să fie pronunțată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI