Arhitectul Lăncrăjan Franchini, aspru criticat în revistele de arhitectură pentru proiectul său de „remodelare” a centrului Cetăţii Alba Iulia

Prestigioasa revistă românească de arhitectură ZEPPELIN s-a ocupat în două numere (nr 93 şi nr 96) de proiectul aşa-zisei reabilitări a centrului Cetăţii Alba Iulia, proiect „gândit” de către Lăncrăjan Franchini Gheorghe, arhitect criticat aspru şi uneori ironizat fin în cele două articole.
Arhitectul Lăncrăjan Franchini este acuzat în mod direct şi, lucru destul de neobişnuit, cu indicarea expresă a numelui său, pentru încălcarea principiilor arhitectonice majore pe plan european respectiv pentru ideile nefericite de a spori considerabil traficul auto în centrul Cetăţii Alba Iulia şi de a masacra arborii din parcul Custozza, aliniamentele de arbori de pe străzile Ecaterina Varga, Păcii, Mihai Viteazul, Nicolae Iorga precum şi pâlcurile de arbori din jurul Catedralei Romano Catolice.
În acelaşi articol se menţionează că la cele de mai sus (transformarea centrului Cetăţii în parcare şi sporirea exagerată a traficului auto în zonă, masacrarea spaţiilor verzi şi a arborilor) se adaugă şi terfelirea siturilor arheologice suprapuse din zona de intervenţie.

Termenii de „masacrare” a spaţiilor verzi şi „terfelire” a straturilor arheologice aparţin revistei Zeppelin şi indică o critică dură a arhitectului Lăncrăjan.Apariţia numelui acestuia în context nefavorabil, asociat cu asemenea cuvinte critice gen „masacrare”, „terfelire” „distrugere a unor elemente esenţiale de istorie urbană” „încălcarea majoră a principiilor europene”, demonstrează imaginea negativă pe care arhitectul albaiulian şi-a creat-o în rândul comunităţii arhitecţilor din România.
„Lucrarea” arhitectului Lancrajan este motivul pentru care revista simte nevoia să vorbească (cu referire directă la arhitectul Lăncrăjan) despre „Absurdul tragic al noului spaţiu public românesc” în care arhitectul Lăncrăjan Franchini este acuzat de faptul că nu a înţeles şi a folosit în sens contrar sensului lor tehnic termeni de arhitectură, cu efect distrugător pentru Cetatea Alba Iulia.
De asemenea se vorbeşte despre „remodelarea centrului Cetăţii” ca despre o greşeală majoră derivată tocmai din superficialitatea sau lipsa analizei profesioniste. Deşi este prezentată drept viitoare arie destinată vieţii urbane, în afara zonelor verzi care sunt reduse de la 1,84 ha la 0,3 ha, spaţiul pietonal scade de la 1,21 ha la 0,4 ha, pentru a lăsa locul ineditului „carosabil /pietonal-auto”, care în noua formulă va ocupa de peste 5 ori mai mult decât suprafeţele pietonale şi spaţiile verzi
Termenul de „carosabil/pietonal-auto” inventat nefericit de către arhitectul Lăncrăjan Franchini, nu este numai criticat ci şi ironizat ca fiind o invenţie stupidă, în care pietonii şi maşinile sunt obligaţi să împartă acelaşi spaţiu de acces. Evident, maşinile vor avea forţa de partea lor iar grija pietonilor va fi aceea de a se feri de maşini şi nu aceea de a se bucura de o promenadă, chiar şi într-un loc văduvit de spaţii verzi şi de arbuşti.
În concluzie, şi în mod expres, în cele două numere ale revistei, distrugerea parcului Custozza şi modul de intervenţie în zonă sunt condamnate de către profesioniştii adevăraţi, iar critica aspră şi ironizarea arhitectului Lăncrăjan pentru aberaţiile proiectului său sunt dovada clară a faptului că acest arhitect nu se bucură de credibilitate în comunitatea arhitecţilor.
Cel mai trist este faptul că aberaţiile arhitectului Lăncrăjan, însuşite fără discernământ de către primarul Hava Mircea, au efecte majore împotriva Cetăţii Alba Iulia şi a comunităţii locale…
Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI