Arheologi de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, prezenți la Târgu Ocna, în județul Bacău. Acțiune de descoperire, recuperare și identificare a rămășițelor foștilor deținuți politici

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a început a patra campanie de investigații arheologice în orașul Târgu Ocna din județul Bacău. Acțiunea are ca scop descoperirea, recuperarea și identificarea rămășițelor pământești ale deținuților politici morți în penitenciarul din localitate. La căutări participă și un colectiv din partea Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

După instaurarea regimului comunist, prin fraudă electorală şi ameninţare cu forţa, conducerea politică a ţării a iniţiat un vast program de anihilare a oricărei forme de opoziţie, iar metodele utilizate pentru îndepărtarea tuturor celor care se împotriveau noului regim au fost condamnarea pentru infracţiuni politice la pedepsa cu moartea sau încarcerarea în penitenciare, lagăre şi colonii de muncă, internările administrative, fără proces, ori executarea sumară a oponenţilor, fără existenţa unor sentinţe judecătoreşti.

Conform unei evidenţe actualizate bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenţiei. Morţii au fost înhumaţi într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena aflată în Parohia Poieni, pe str. Crizantemelor.

Înmormântările au fost practicate într-o zonă distinctă a cimitirului, trupurile defuncţilor fiind depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, iar mormintele nu au fost marcate cu semne de identificare. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, unii dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului, însă la adâncimi mai mici şi numai în sicrie confecţionate din placaj.

În ultimele decenii, suprafaţa de teren unde au fost îngropaţi deţinuţii şi bolnavii psihici a fost cedată treptat credincioşilor din parohie pentru locuri de veci, acest lucru provocând distrugerea parţială sau totală a mormintelor mai vechi.

Evoluţia situaţiei din ultimii ani a determinat efectuarea în cursul anilor 2011, 2013 şi 2018 a unor cercetări arheologice pentru verificarea suprafeţelor de teren rămase încă neafectate de mormintele mai noi. În cursul acestor cercetări au fost identificate un număr de 42 de morminte dintre care 13 aparţineau unor foşti deţinuţi.

Astăzi, în zona cimitirului care prezintă interes pentru cercetarea noastră au mai rămas libere doar câteva porţiuni restrânse de teren, care vor urma şi acestea să fie ocupate de morminte. Această stare de lucruri reclamă intervenţii arheologice repetate în scopul degajării de sarcină istorică a acestor suprafeţe, încercându-se în acest fel să se salveze ceea ce se mai poate salva din mormintele deţinuţilor rămase încă neafectate.

Rămăşiţele pământeşti recuperate în cursul cercetărilor anterioare la care se adăuga şi cele care se vor mai descoperi în campaniile următoare, intră în circuitul legal al expertizelor medico-legale şi antropologice, toate investigaţiile trebuind să conducă în cele din urmă la stabilirea identităţii acestor victime prin efectuarea testelor comparative de ADN.

Din păcate, reamintim că multe din mormintele deţinuţilor politici au fost distruse în decursul timpului de înmormântările ulterioare, iar pentru recuperarea acestora nu se mai poate face nimic. Multe dintre victimele care au murit în acest penitenciar au rude şi urmaşi care, de la căderea oficială a regimului comunist, aşteaptă din partea autorităţilor statului adoptarea unor măsuri reale şi efective care să conducă la descoperirea şi recuperarea osemintelor acestor oameni, care au zăcut zeci de ani în morminte anonime.

Acţiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, aşa cum se ştie, ultima formă de justiţie omenească posibilă. Cazul deţinuţilor politici morţi în penitenciarul de la Târgu Ocna şi a locului unde aceştia au fost îngropaţi face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a unei sesizări depuse de IICCMER.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare în acest proiect (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Târgu Ocna), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza şi Alin Radu.

Investigaţiile se vor desfăşura în strânsă conlucrare cu Parchetul Militar şi cu alte instituţii ale statului. Acţiunea este susţinută de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi se desfăşoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită în plan tehnic de Primăria oraşului Târgu Ocna (primar Ştefan Şilochi) şi Parohia Ortodoxă din Târgu Ocna-Poieni (preot Cristian Gabriel Mazilu).

foto: arhiva

sursa: desteptarea.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI