Rămâi conectat

Actualitate

Anul școlar 2021-2022: Elevii vor ca școala să înceapă în 6 septembrie și să fie păstrată structura de două semestre

Publicat

în

CNE spune din nou că anul ar trebui să înceapă pe 6 septembrie 2021 și să se încheie pe 4 iunie 2022 și face referire tot la modelul cu două semestre, afirmând că varianta sa este “mai echilibrată”.

CNE își reafirmă poziția – exprimată inițial în februarie, când organizația se plângea de lipsa consultărilor -, în contextul în care ministrul Cîmpeanu a menționat, în weekend, opțiunea revenirii la o structură a anului bazată pe trimestre, în locul semestrelor, el afimând că Ministerul e gata să extindă perioada de cursuri “dacă și numai dacă” sindicatele, elevii și părinții “ajung la un consens”, fără să fie invocate argumente științifice sau recomandările specialiștilor.

CNE afirmă, în poziția sa, că se “bucură” că ministerul a revenit asupra structurii anului școlar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Vezi aici: Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2021, setul 6

În poziția sa, CNE învocă apelează la argumentul studiilor, dar folosește unul singur, potrivit căruia nu există o legătură consistență între creșterea numărului de zile de școală și rezultatele elevilor la testele de tip PISA. Acesta este utilizat pentru a argumenta că “numărul de zile de cursuri nu reprezintă o variabilă decisivă atunci când vine vorba de performanța academică a elevilor. Este imperios ca, atunci când Ministerul Educației elaborează politici educaționale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educațional”.
Comunicatul CNE, integral:

“Poziția Consiliului Național al Elevilor cu privire la modificarea structurii anului școlar

În cursul zilei de ieri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că ia în calcul mai multe măsuri, printre care se numără și modificarea structurii anului școlar 2021- 2022, dar și prelungirea duratei cursurilor pentru anul școlar 2022-2023. Consiliul Național al Elevilor a atras atenția, încă din luna februarie a acestui an, cu privire la faptul că structura anului școlar 2021-2022 este dezechilibrată și nejustificată, fiind aprobată fără un proces de consultare reală a partenerilor de dialog social. Ne bucurăm să vedem că Ministerul Educației a decis să revină asupra acestei măsuri, fiind dispus să asculte viziunea tuturor actorilor implicați în actul educațional.

Vezi aici: BACALAUREAT 2021: Teste de ANTRENAMENT pentru setul 6

Consiliul Național al Elevilor își menține poziția cu privire la structura anului școlar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 și să se încheie pe data de 4 iunie 2022. Această structură este mai echilibrată, atât în ceea ce privește numărul de săptămâni (16/18, în loc de 14/20), cât și în ceea ce privește numărul mai redus de zile pe care elevii sunt nevoiți să le petreacă la școală în timpul verii, atunci când temperaturile din sălile de clasă creează un disconfort termic puternic, în contextul în care majoritatea unităților de învățământ preuniversitar nu dispun de infrastructură de climatizare.

În ceea ce privește prelungirea duratei cursurilor începând cu anul școlar 2022-2023, considerăm că Ministerul Educației are datoria de a trata cu prioritate, înaintea oricărui alt aspect, planurile-cadru pentru liceu, care vor redefini arhitectura curriculară a întregului sistem. Cercetările din domeniul științelor educației arată că nu există o legătură consistentă și bine definită între creșterea numărului de zile pe care elevii le petrec la școală și rezultatele pe care aceștia le obțin la testările internaționale de tip PISA. În Model of School Learning, elaborat de John Carroll, sunt prezenți mai mulți factori care pot conduce la reușita academică: calitatea actului educațional, abilitatea de înțelegere a elevilor, perseverența (timpul pe care elevii sunt dispuși să îl aloce învățării) și oportunitățile de învățare (timpul pe care elevii îl au la dispoziție pentru a învăța). Așadar, numărul de zile de cursuri nu reprezintă o variabilă decisivă atunci când vine vorba de performanța academică a elevilor. Este imperios ca, atunci când Ministerul Educației elaborează politici educaționale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educațional (formarea resursei umane, modificarea arhitecturii curriculare etc.), măsurile privind numărul de zile de școală fiind subsecvente celor de mai sus.

„În ceea ce privește structura anului școlar viitor, Consiliul Național al Elevilor a susținut încă de la bun început derularea cursurilor începând cu data de 6 septembrie, pentru a nu îi supune pe elevi unor condiții de învățare improprii. Știm cu toții că începând cu mijlocul lunii iunie, căldura din sălile de clasă devine insuportabilă, atât pentru elevii care participă la cursuri, cât și pentru cei care susține examenele naționale. Consider că este prematur să discutăm acum despre măsurile aferente anului școlar 2022-2023, în contextul în care, la acest moment, există multe semne de întrebare cu privire la anul școlar ce va începe în toamna acestui an.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Românul suspect de variola maimuței, din Grecia, are varicelă. A fost transferat la un spital din Atena, împreună cu iubita lui

Publicat

în

Românul suspect de variola maimuței, din Grecia, are varicelă. A fost transferat la un spital din Atena, împreună cu iubita lui

Primul caz de variola maimuței a fost anunțat de către Grecia, în cursul zilei de sâmbătă, la un turist român, de 29 de ani, care a călătorit în vacanță din Marea Britanie în Kefalonia, împreună cu iubita lui. În urma testelor, rezultatul acestora a arătat că acesta are varicelă, nu variola maimuței, arată un comunicat al Ministerului Sănătății de la Atena.

Inițial, pacientul a fost prezentat drept un turist britanic. Televiziunea SKAI a anunțat însă că este vorba despre un român în vârstă de 29 de ani, care a călătorit din Marea Britanie.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Într-o examinare de laborator a unei probe din cazul suspect al bărbatului care este tratat la Spitalul Attikon, nu a fost detectat niciun virus de variola maimuței, în timp ce proba a fost pozitivă la două teste repetate pentru virusul varicelei.”, a anunțat Ministerul elen al Greciei, care precizează că erupțiile cutanate care au apărut pe corpul pacientului sunt din cauza varicelei.

Atât românul, cât și iubita lui, care e suspectă asimptomatică, sunt tratați în camere cu presiune negativă la spitalul din Atena.

Cei doi au fost aduși sâmbătă seara târziu din Kefalonia, în camere barice, izolați, cu un avion, și internați la Attikon.

Potrivit Ministerului Sănătății din Grecia, examinările testelor românului au fost efectuate la Laboratorul de Referință (Laboratorul de Microbiologie, Școala de Medicină AUTh) pentru Variolă și la Laboratorul de Microbiologie al Spitalului Attikon.

„Virusul varicela, deși conține variola sintetică, este diferit de virusurile care provoacă variola sau variola maimuței. Există o legătură între simptome și apariția leziunilor cutanate cauzate de varicelă și variolă, sau variola maimuței.”, mai precizează autoritățile elene.

„Variola a fost eradicată din rândul populației umane din 1980, în timp ce varicela este o boală comună care provoacă aproximativ 4 milioane de infecții la copii. Există un vaccin disponibil pentru varicelă și provoacă o boală mai ușoară decât variola.”, mai spune sursa citată.

Sursa: libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vești proaste pentru românii cu credite. Indicele ROBOR va continua să crească până la finalul anului

Publicat

în

Vești proaste pentru românii cu credite. Indicele ROBOR va continua să crească până la finalul anului

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională, a declarat faptul că dobânzile la credite vor continua să crească. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, o să continue să crească până la sfârșitul anului.

„Sigur că vor crește, pentru că dacă ne uităm numai la când a început războiul, din 24 februarie și până vineri, când avem ultima rată calculată, nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR să nu crească. Zi de zi, fără nicio excepție. Va crește în continuare tot așa”, a spus Vasilescu, la Antena 3, întrebat ce se va întâmpla cu dobânzile la credite, până la finalul acestui an.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, Vasilescu consideră că soluția mutării de la ROBOR la indicele IRCC nu e una perfectă.

„Trebuie să te gândești foarte bine când faci un asemenea gest dacă îl faci numai pentru că poți să îl faci sau îl faci pentru că ești strâns cu ușa. Riscurile sunt foarte mari – în primul rând, dacă ne uităm pe tabelul de vineri al creșterii ROBOR-ului vom vedea că de la ratele peste noapte care sunt de 3,84, mergem în continuare la rata pe 3 luni cu creștere la 5,71 și la rata pe 12 luni cu 6,11 – asta arată că dobânzile sunt în creștere. Și în România, și în China, spune Vasilescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Câți ani va dura aderarea Ucrainei la UE: Francezii vorbesc de DECENII

Publicat

în

Câți ani va dura aderarea Ucrainei la UE: Francezii vorbesc de DECENII

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va lua ”indubitabil 15 sau 20 de ani”, a estimat duminică ministrul delegat francez pentru afaceri europene Clement Beaune, potrivit căruia ţara în cauză poate intra între timp în comunitatea politică europeană propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, transmite AFP.

Trebuie să fim oneşti. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi indubitabil 15 sau 20 ani, este foarte mult, a declarat Beaune, a cărui ţară asigură până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pentru postul Radio J.

În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra, a adăugat reprezentantul Parisului.

Elit - Gustul Desăvârșit

Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat joi că eventuala comunitate politică europeană pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi complementară procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu o alternativă la acesta.

Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia.

El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de decenii pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o comunitate politică europeană care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.

Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost deja criticat de unii lideri europeni, precum preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voinţă de a integra rapid Ucraina în interiorul UE, notează Agerpres.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare