Opinii - Comentarii

Aniversare: Scriitorul Ion Lăncrănjan, la 90 de ani

Ioana Oprean

Publicat

în

Pe 13 august 2018 sărbătorim 90 de ani de la nașterea scriitorului patriot Ion Lăncrănjan (trecut în veșnicie la 6 martie 1991 la București).Considerăm că este unul dintre marii scriitori clasici contemporani, alături de Marin Preda și Augustin Buzura.

Este continuatorul prozei ardelenești de la reprezentanții Școlii Ardelene, Ion Slavici, Liviu Rebreanu, Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, Ion Vlasiu, Ion Brad, Titus Popovici, Petre Sălcudeanu, Augustin Buzura, Gheorghe Suciu, Radu Ciobanu.

Moralist cu o conștiinșă misionară, observator profund al fenomenului social-politic actual, Ion Lăncrănjan se remarcă printr-o mare forță analitică.În numele adevărului a criticat și demascat racilele societății. Ne vom referi pe scurt la operă: schițe, nuvele, romane, publicistică.

A scris șapte romane. Cordovanii(1963) în trei volume reprezintă monografia, epopeea sau cronica unei familii din satul transilvănean Dunga de Sus (Oarda de Sus) privind procesul colectivizării la noi cu frământările reale trăite. Drumul câinelui(1974) prezintă drama înstrăinări, desprinderea de sat și renunțarea la propria identitate etnică într-o atmosferă simbolică.Caloianul(1975) are o construcție caleidoscopică.Alexandru Ghețea este un caloian (obiect de cult păgân) adică o fantoșă de lut împodobită cu flori, pe care semenii îl aruncă în apa învolburată a istoriei contemporane ca pe un semn de speranță, ca pe un semn de așteptare a unor ploi fertile și purificatoare.Suferința urmașilor(1978) ilustrează perspectiva asupra destinului țăranului român, tulburatoare și tragică.Romanul este o replică dată Cordovanilor.Fiul secetei(1979) fanatismul e ridicat la rangul ideal uman în lupta pentru impunerea unei ideologii a unui sistem social.Toamnă fierbinte(1986) zugrăvește implicațiile istorice ale destinelor personajelor într-un cadru mioritic al unei posibile întâmplări baladești.Cum mor țăranii(1991-apare postum) evocă o frumoasă poveste de dragoste a unui cuplu aflat în amurgul vieții.Eroii redescoperă patima și candoarea iubirii la bătrânețe.

Vom prezenta cele patru volume de nuvele.Vol.Eclipsa de soare(1969) conține trei nuvele: Pe tăcute, Ploaia de la miezul nopții, Eclipsa de soare.Eroii au conștiința răsturnării planurilor sociale în realitateaq satului actual declanșând în ei crize psihologice.Vol.Fragmentarium(1969) e compus din 16 proze:schițe, povestiri, crochiuri epice ce creionează și pun în evidență trăsături personale ale personajelor (ilustrări și reflectări literare) ale dezideratelor ideologice și politice.Vol.Vuietul(1969) e o nuvelă ce portretizează un personaj colectiv:”vuietul” mulțimii (simbol) și psihoză colectivă.Vol.Ploaia de la miezul nopții(1973) înfățișează problema atitudinii în fața morții și implicit condiția de cheltuire definitorie a vieții.

Nuvelele volumului:Ploaia de la miezul nopții, În zori, Doi pumni de țărână, Arșiță târzie, Eclipsa de soare.Scriitorul își plasează conflictele pe plan psihologic, urmărind mutația de valențe etice în conștiințele oamenilor și reflexul acestora în formarea noii structuri sociale a satelor.De aceea dezbaterile sale au totdeauna implicații adânci în ordinea raporturilor morale și politice dintre oameni.Volumul de publicistică Nevoia de adevăr(1978) înfățisează convingerile estetice și politice ale sciitorului punând în evidență frământările sincere care i-au mistuit conștiința.Vorbește la modul evocator și înălțător patetic despre ținuturile Transilvaniei cu întreaga sa istorie zbuciumată și sfântă în lupta pentru afirmarea identității noastre naționale și elogiind mereu sufletul și ținuta demnă în timp a țăranului român.Vol.Cuvânt despre Transilvania(1982) reunește reportaje lirice și eseuri pe teme istorice, toate aplicate patriotismului și demnității naționale, un elogiu adus gliei străbune.Vol.Vocația constructivă(1983) se referă la condiția scriitorului, creator de conștiință istorică prin operă.Într-un stil pamfletar, Ion Lăncrănjan face portretele unor categorii morale ce viciază peisajul și ambianța socială.Scrisă în 1987 și publicată în volum abia în 1990, nuvela Lostrița critică direct și condamnă sistemul politic comunist din România.Eroina Livia e martora și victima în același timp a tuturor abuzurilor de care uzitează, prin forța brutalității, sistemul.Nuvela schițează o frescă amplă și grotescă a mizeriei morale a categoriilor de reprezentanți tipici ai societății abuziv-profitoare.

În ziua aniversară de miez de august, toți iubitorii literaturii sale, să-i urăm scriitorului Ion Lăncrănjan, ”Bădia”, sincerul ”La mulți ani!” precum și memorabilei sale opere.

Victor FĂT


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

16 ianuarie: Biserica Ortodoxă prăznuiește Închinarea cinstitului lanţ al Sfântului Apostol Petru

Ioana Oprean

Publicat

în

16 ianuarie: Biserica Ortodoxă prăznuiește Cinstitul lanţ al Sfântului Apostol Petru Amintirea de Cinstitul lanț al Sfântului Apostol Petru este o zi de sărbătoare care dăruiește nădejde tuturor acelora care pătimesc pe nedrept în lumea aceasta înrobită de păcat, atât în propria familie, cat și în societate. Acest eveniment este serbat în calendarul ortodox în […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

16 ianuarie | Ziua statului degeaba, sărbătorită în toată lumea

Ioana Oprean

Publicat

în

16 ianuarie | Ziua statului degeaba, sărbătorită în toată lumea În 16 ianuarie, este Ziua Internaţională a Statului Degeaba. Se spune că această zi a fost creată în urmă cu 40 de ani de editialistul Harold Pullman Coffin, de la San Fracisco Examiner, scrie CNBC. Cu toate acestea, ea este sărbătorită încă din 1973 pentru […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, zi de reflecţie asupra culturii române, care omagiază oameni remarcabili

Ioana Oprean

Publicat

în

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, zi de reflecţie asupra culturii române, care omagiază oameni remarcabili Ziua Culturii Naționale este sărbătorită la data de 15 ianuarie și reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui […]

Citește mai mult