Rămâi conectat

Ştirea zilei

„Am expus la sediul ONU pe banii noştri, iar ministerele au jucat ping-pong cu noi…”

Publicat

în

Îl cunosc pe Ştefan Balog de mai bine de 10 ani şi am avut, astfel, ocazia de a-i urmări evoluţia. Atât a sa, personală, ca artist, cât şi a structurii pe care a creat-o, Fundaţia „Inter-Art” Aiud, care a devenit în timp un brand naţional şi judeţean, o adevărată mişcare cultural-artistică recunoscută şi apreciată la nivel mondial. La sfârşitul anului trecut l-am căutat pe Ştefan pentru a realiza un interviu pe care-l pregăteam de multă vreme, dar am avut ghinion: el se afla în Turcia, la Istanbul, unde fusese invitat la expoziţia internaţională „Connections”, alături de alţi doi artişti balcanici, în cadrul proiectului „Balkan Friendship”. Ceilalţi expozanţi au fost Ozlem Kalkan Erenus (Turcia) şi Dimitar Velichkov (Bulgaria). Abia după ce s-a întors din Turcia am avut prilejul de a mă întâlni cu artistul aiudean şi am reuşit să stăm de vorbă pe îndelete:
-Te rog să faci un scurt istoric al activităţii fundaţiei.
-Conceptul „Inter-Art” s-a născut în anul 1996, odată cu Tabăra internaţională de artă plastică de la Aiud, unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-am iniţiat şi le-am derulat. În anul 1999 ideea a prins contur juridic şi s-a născut Fundaţia „Inter-Art”. Aşa a început totul. Tabăra s-a dezvoltat de la an la an, tot mai mulţi artişti, din toate colţurile lumii, arătându-se interesaţi să participe. Astăzi, după 15 ani de la iniţierea proiectului, pe lista noastră de participanţi se găsesc peste 300 de artişti, din 50 de ţări ale lumii. Ei au dus numele nostru în întreaga lume şi, în contrapartidă, am început să primim invitaţii de a expune în mai multe ţări. Astfel, s-au organizat expoziţii „Inte-Art” la Bucureşti, Istanbul, Cairo, Bombay, Rabat, Viena, Washington DC, New York etc., ca să nu mai vorbim despre participările membrilor noştri la numeroase alte expoziţii intenaţionale. Cea mai importantă expoziţie „Inter-Art”, după părerea mea, a fost cea de la New York, unde am expus chiar la sediul Naţiunilor Unite.
Între timp ne-am extins aria de activitate, am iniţiat expoziţiile „mail-art”, la iniţiativa directorului artistic, poetul Ioan Hădărig, am înfiinţat Bienala intercontinentală de grafică mică, tabăra de grafică „Wine-Art”, în parteneriat cu compania Jidvei şi Tabăra „Prison-Art”, o premieră mondială care se desfăşoară anual, timp de 2 săptămâni, în Penitenciarul Aiud. De asemenea, suntem parteneri la mai multe proiecte iniţiate de Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” din Aiud, cum ar fi Festivalul internaţional de umor sau Festivalul internaţional de fotografie şi film.
-Impresionant! Care este secretul reuşitei voastre, în condiţiile în care alte structuri culturale şi artistice eşuează lamentabil?
-Nu ştiu dacă este vorba despre un secret, dar o explicaţie există. Comparativ cu unele instituţii culturale, care organizează activităţi în virtutea inerţiei, doar pentru a-şi îndeplini „planul cincinal” sau pentru punctaj şi gradaţii ale personalului, noi lucrăm cu un grup bine definit de angajaţi şi voluntari inimoşi, motivaţi de dorinţa de a realiza ceva marcant în actul cultural contemporan. Ei lucrează din tot sufletul, pentru că le place ceea ce fac şi sunt mulţumiţi de rezultate. Parteneriatul cu Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” este, de asemenea, hotărâtor, căci toate proiectele le deesfăşurăm împreună. Toţi voluntarii „Inter-Art” sunt bine definiţi ca activitate şi implicare, iar fiecare are un rol bine conturat. Am doi colegi de marcă în conduderea fundaţiei, care şi-au lăsat ampernta puternic asupra activităţii şi contribuie din plin la succes. Este vorba despre Ioan Hădărig şi Robert Lixandru. Noi nu avem timp să ne certăm sau să avem neînţelegeri. Ne concentrăm pe proiecte, pentru că în calitate de voluntari timpul este esenţial. Cei implicaţi sunt studenţi sau profesori, critici şi istorici de artă, precum şi oameni de cultură din diferite domenii şi artişti plastici, atât din ţară cât şi de peste hotare.
-Care au fost cele mai mari dificultăţi întâmpinate?
-Cred că cea mai mare lacună la nivel naţional este lipsa managementului cultural. Acesta este un domeniu încă „în faşă”, din punctul meu de vedere, ceea ce ne afectează şi pe noi. În rest, un mare deficit îl reprezintă lipsa fondurilor proprii, lipsa unor activităţi de autofinanţare. Niciodată nu sunt destule resurse din finanţări, dar ne descurcăm cum putem. Pierdem, însă, invitaţii preţioase (care ar crea imagine României dincolo de graniţe) pentru că nu avem fonduri proprii care să acopere astfel de cheltuieli…
-Dă-mi un exemplu concret.
-Au fost unele situaţii de-a dreptul jenante şi inadmisibile. De pildă expoziţia de la New York, de la sediul Naţiunilor Unite, care trebuia definitivată în trei luni de zile. O astfel de invitaţie primeşti o dată în viaţă şi trebuie să profiţi. A fost foarte greu. Am încercat să dau de urma fondurilor despre care se spunea că ar fi pentru promovarea imaginii României în lume, dar fără succes. Şi dacă nici expoziţia asta nu însemna o astfel de promovare, atunci nu ştiu ce altceva ar putea fi… Ei bine, nişte secretari de stat au jucat „ping-pong” cu mine, punându-mă să alerg între cabinetul prezidenţial, cel al primului ministru şi diferite ministere. Nimeni nu mă băga în seamă. Mă loveam peste tot de un sistem rigid şi ineficient. Aşa că am plecat la New York cu… 400 de euro, bani din „sponsorizare internă”. Adică pe banii noştri, fără diurnă, mâncând hot-dogs de un dolar şi dormind în camerele de protocol ale unei biserici catolice din Manhattan! Singura instituţie de la nivel central care ne-a ajutat a fost Ministerul de Externe, care a asigurat protocolul la expoziţie, şi Ambasada României la ONU, care ne-a fost alături, trup şi suflet. De asemenea, am mai primit sprijin de la partenerii noştri tradiţionali, respectiv Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Aiud. Dacă nici o expoziţie românescă la sediul ONU nu i-a impresionat, ca prestigiu pentru ţara asta, pe cei în măsură să finanţeze un proiect cu un buget modest, de câteva mii de euro, atunci ce ar putea să-i impresioneze?
-Mda, e revoltător, mai ales când vezi că se dau în schimb bani pentru tot felul de acţiuni fără efect şi se fac tot felul de cheltuieli fără acoperire… ce le-ai recomanda unor structuri similare cu Fundaţia „Inter-Art”, care au statut de uniuni de creaţie?
-E greu să vorbeşti despre lucruri în care nu eşti direct implicat şi pe care nu le cunoşti. Nu cred că sunt îndreptăţit să fac recomandări, dar o să-mi exprim părerea. Fiecare asociaţie are probleme proprii, specifice. Trebuie doar să se urmărească în exclusivitatea scopul propus iniţial, la înfiinţare. În rest, toate cele bune celor ce activează în domeniul cultural artistic, pentru că noi nu-i vedem ca pe nişte competitori, ci ca pe nişte colegi.
-Dar despre amatorism, în general, ce părere ai?
-E o dilemă care se dazbate de ani de zile. Personal cred că teoria „comunistă” că doar cel cu facultate poate fi considerat profesionist mi se pare complet greşită. Nu pot şi nici nu vreau să neg importanţa studiilor superioare în niciun domeniu. Dar este tragicomic să afirmi că e profesionist doar cel ce a absolvit o facultate de artă şi aşa se ajunge la situaţii în care unii ce abia dacă sunt nişte pedagogi în domeniul artei, pentru că asta au învăţat, asta predau şi la asta se pricep, sunt consideraţi ditamai profesioniştii. Aceştia primesc aşa, din mers, un card UAP şi privesc cu dispreţ pe oricine nu are acelaşi statut. Nici nu mai contează că expune doar o dată la cinci ani, iar în rest activează ca profesor de desen pe la vreo şcoală comunală. Sunt oameni care nu lucrează zilnic, ca nişte profesionişti dar se autodefinesc profesionişti deşi sunt doar dascăli de profesie. Şi sunt cazuri concrete…
Ca să nu mai vorbesc de faptul că „elita” românească nu acceptă facultăţile particulare sau studiul cu maeştrii consacraţi, aşa cum se acceptă în alte ţări. Am văzut zeci de CV-uri ale unor artişti din alte ţări, care erau recunoscuţi şi apreciaţi, iar în acestea scria doar că au studiat cu profesori celebri sau că au făcut „studii libere”, fără să fi absolvit nicio facultate. Eu personal nu mai sunt sensibil la acuzele de amatorism ce mi se aduc. Nu am vrut niciodată să urmez cursurile unei academii de artă şi nu voi face acest lucru niciodată. Pe autorizaţia mea de lucru scrie „artist liber profesionist”, pentru că eu din asta trăiesc. Şi cred că asta e adevărata definiţie a profesionalismului. Am făcut o şcoală de arte, am studiat grafica şi gravura timp de 6 ani cu profesorul Janos Kantor din Ungaria (un nume binecunoscut), am studiat filozofia artei cu Chiru Chakravarty… Asta înseamnă pentru mine profesionalism, nu a absolvi o academie de artă rigidă, unde înveţi să devii „modelajul” profesorului tău, altfel eşti pierdut ca artist, iar dacă nu te pierzi ca artist, te pierzi ca personalitate.
-Care sunt planurile de viitor ale Fundaţiei „Inter-Art”?
-Aşteptăm decizia Guvernului de a fi declaraţi fundaţie de utilitate publică, aspect ce ne va acorda anumite avantaje în viitor. Un punct foarte important pe agenda noastră îl reprezintă proiectul Centrului Internaţional INTER- ART, un complex artistic bine închegat pe care dorim să-l construim. Acest centru, prin tot ceea ce va oferi, va fi o pemieră absolută şi sper să aducă multe avantaje. În primul rând să se autofinanţeze şi să ne scutească de multe cheltuieli pe care le avem acum pe proiecte periodice. De asemenea, avem multe proiecte expoziţionale importante, care deocamdată stagnează din lipsă de fonduri. Am primit o a doua invitaţie să expunem la Woodrow Wilson Center din Washington DC (SUA), ducem tratative pentru o expoziţie „Inter-Art” la Paris şi dorim să mutăm la Los Angeles expoziţia prezentată anul trecut la sediul ONU din New York. Pe plan local am dori să contribuim la faţada Primăriei Aiud, care poartă de 10 ani, cu onoare, titulatura de Oraş al Artelor. Avem o colecţie de 12 sculpturi în piatră şi marmură pe care dorim să le donăm municipalităţii pentru a le expune în câteva locuri publice. Acestea vor fi dezvelite în anul acesta, în luna august, odată cu ediţia a XVI-a a Taberei internaţionale „Inter-Art”. Avem multe proiecte, iar de idei nu ducem lipsă. Ducem lipsă de fonduri şi de o susţinere mai hotărâtă…
– Mulţumesc şi succes!
A consemnat Ioan HĂNŢULESCU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

ACCIDENT tragic la o firmă din Alba: Un muncitor srilankez a DECEDAT după ce o remorcă pe care o repara a căzut peste el. Bărbatul era în ziua lui liberă

Publicat

în

ACCIDENT tragic la o firmă din Alba: Un muncitor srilankez a DECEDAT după ce o remorcă pe care o repara a căzut peste el. Bărbatul era în ziua lui liberă

Sâmbată 21 mai 2022 în jurul orei 8.15, la punctul de lucru al unei firme din Sebeș, județul Alba, s-a produs un eveniment deosebit de grav soldat cu decesul unui muncitor din Sri Lanka, în vârstă de 27 de ani.

Potrivit ITM Alba, victima avea permis de muncă pentru a desfășura activitate la o altă societate din Sebeș. La data producerii evenimentului victima era liberă, aceasta având locul de cazare în barăcile societății unde s-a produs evenimentul.

Victima repara o remorcă a societății unde era cazată, acesta prin cădere l-a prins sub ea lovindu-l.

Elit - Gustul Desăvârșit

În curs se desfășoară cercetări pentru a stabili împrejurările și cauzele care au dus la producerea accidentului mortal.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

23 mai 2022, COVID-19 în Alba. 2 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

Publicat

în

23 mai 2022, COVID-19 în Alba. 2 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

La nivelul județului Alba, luni, 23 mai 2022, s-au înregistrat 2 cazuri noi de infectare cu COVID-19 potrivit datelor transmise de DSP Alba. Raportul prezintă și incidența actualizată și cazurile active de coronavirus pe localități.

Citește și situația cazurilor din Alba, de ieri, 22 mai 2022, COVID-19 în Alba. 5 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

În ultimele 24 de ore, la nivelul județului Alba, nu a fost înregistrat niciun deces, în rândul persoanelor bolnave de COVID-19.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, numărul total al cazurilor înregistrate rămâne la 53857 de persoane confirmate, 52491 persoane vindecate, 1.290 decese.

Duminică, în județul Alba au fost prelucrate în total 194 teste, 124 PCR, 67 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 467361 mai exact, 357392 de teste PCR și 109969 de teste rapide.

Localitățile din care provin cele 2 noi cazuri de coronavirus:

ALBA IULIA – 2

Lista cazurilor active de COVID-19 și INCIDENȚA LOCALITĂȚILOR din județul Alba:
Localitate Populatie Incidenta Cazuri active
POŞAGA 892 1.12 1
POIANA VADULUI 1041 0.96 1
VALEA LUNGĂ 3119 0.96 3
LUPŞA 2838 0.7 2
CETATEA DE BALTĂ 3063 0.65 2
CIUGUD 3295 0.61 2
NOŞLAC 1814 0.55 1
ŞONA 4365 0.46 2
LOPADEA NOUĂ 2497 0.4 1
MUNICIPIUL ALBA IULIA 76681 0.37 28
METEŞ 2749 0.36 1
ŞUGAG 2856 0.35 1
MUNICIPIUL BLAJ 20603 0.29 6
ORAŞ OCNA MUREŞ 13781 0.29 4
ORAŞ CUGIR 25348 0.28 7
MUNICIPIUL AIUD 25110 0.24 6
GALDA DE JOS 4410 0.23 1
SĂSCIORI 6474 0.15 1
ORAŞ TEIUŞ 7141 0.14 1
ORAŞ ZLATNA 7780 0.13 1
MUNICIPIUL SEBEŞ 32854 0.12 4
ALBAC 1940 0 0
ALMAŞU MARE 1195 0 0
ARIEŞENI 1534 0 0
AVRAM IANCU 1412 0 0
BERGHIN 1886 0 0
BISTRA 4497 0 0
BLANDIANA 876 0 0
BUCERDEA GRÂNOASĂ 2259 0 0
BUCIUM 1378 0 0
CÂLNIC 1932 0 0
CENADE 1044 0 0
CERGĂU 1630 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 230 0 0
CIURULEASA 1122 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 2141 0 0
CRICĂU 1964 0 0
CUT 1268 0 0
DAIA ROMÂNĂ 3119 0 0
DOŞTAT 1012 0 0
FĂRĂU 1473 0 0
GÂRBOVA 2133 0 0
GÂRDA DE SUS 1467 0 0
HOPÂRTA 1156 0 0
HOREA 1901 0 0
IGHIU 7111 0 0
ÎNTREGALDE 549 0 0
JIDVEI 5301 0 0
LIVEZILE 1146 0 0
LUNCA MUREŞULUI 2540 0 0
MIHALŢ 3212 0 0
MIRĂSLĂU 1946 0 0
MOGOŞ 742 0 0
OCOLIŞ 496 0 0
OHABA 584 0 0
ORAŞ ABRUD 5141 0 0
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3742 0 0
ORAŞ CÂMPENI 7120 0 0
PIANU 3566 0 0
PONOR 575 0 0
RĂDEŞTI 1273 0 0
RÂMEŢ 491 0 0
RIMETEA 987 0 0
ROŞIA DE SECAŞ 1579 0 0
ROŞIA MONTANĂ 2688 0 0
SĂLCIUA 1368 0 0
SĂLIŞTEA 2332 0 0
SÂNCEL 2583 0 0
SÂNTIMBRU 3022 0 0
SCĂRIŞOARA 1485 0 0
ŞIBOT 2327 0 0
SOHODOL 1655 0 0
ŞPRING 2533 0 0
STREMŢ 2420 0 0
UNIREA 4815 0 0
VADU MOŢILOR 1266 0 0
VIDRA 1503 0 0
VINŢU DE JOS 5534 0 0


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2022, setul 5. Modele de SUBIECTE la Română, Matematică și Limba Maternă

Publicat

în

Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2022, setul 5. Modele de SUBIECTE la Română, Matematică și Limba Maternă

Testele de antrenament, setul 5, la Evaluarea Națională 2022 au fost publicate astăzi, 23 mai, de Ministerul Educației.

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 română, setul 5

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 matematică, setul 5

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 limba maghiară maternă, setul 5

CITEȘTE ȘI: Modele de SUBIECTE și BAREME la Matematică și Limba Română

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va publica baremele de notare și rezolvare pentru setul 5 de teste, de regulă, în fiecare vineri.

CITEȘTE ȘI: BAREME TESTE de antrenament EVALUAREA NAȚIONALĂ 2022, setul 4

Elevii de clasa a VIII-a încheie cursurile pe 3 iunie, potrivit acestei structuri a examenului. Înscrierea candidaților se face automat de către secretariatele școlilor în perioada 30 mai – 3 iunie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Calendarul probelor și rezultatelor de la Evaluarea Națională 2022 este următorul:

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare