Alin Tomuș, sociolog: Noua aritmetică parlamentară obligă la reforme structurale consistente. Altfel se vor mai fi pierdut niște ani din viața societății noastre
Alin Tomuș, sociolog: Noua aritmetică parlamentară obligă la reforme structurale consistente. Altfel se vor mai fi pierdut niște ani din viața societății noastre
C.A.L: Domnule Alin Tomuș, cum se vede prin ochii unui sociolog ceea ce se întâmplă acum în mediul politic și social românesc?
„Este o întrebare dificilă mai ales că necesită o analiză pe mai multe paliere. O să încerc să vă răspund atât cât mă pricep să o fac, ferindu-mă ca de fiecare dată de verdicte. Este evident pentru toată lumea că ceea ce se întâmplă acum cu societatea românească este fără precedent. Există un raport vizibil între frică și oportunism, între responsabilitate și dorința de a specula politic momentul, între lipsa răbdării de a explica și lipsa răbdării în fața rezultatelor. În ultimul an, pe fondul unei pandemii care a dus la pierderea a zeci de mii de vieți omenești, calitatea vieții noastre s-a deteriorat vizibil, lipsa de coeziune, de empatie, capacitatea de dialog scăzută, fiind elemente care au devenit vizibile și de necontestat.
Criza sanitară a funcționat precum turnesolul punând în evidență caracterul fragil al mecanismului social. Societatea a reacționat la ceea ce se întâmplă pe un fond deja existent, pe fracturi latente între diverse grupuri sau instituții. Viața politică nu este altceva decât imaginea în oglindă a rupturilor care există în societate la un moment dat, miza fiind percepută diferit doar la nivelul perspectivei legate de gestionarea resurselor. Modul în care înțelegem să gestionăm resurse e de fapt baza unirii sau dezbinării noastre ca oameni.
Gândiți-vă că am petrecut o lungă perioadă de timp utilizând jocul politic ca pe o formă de supremație a unei formațiuni politice sau a alteia. Criza care a survenit în ultimii doi ani a schimbat fundamental regulile jocului la care ne-am raportat. Pe lângă situația sanitară complicată, ne-am manifestat în numele unei inerții care a produs exact rezultatul pe care îl vedeți azi. Ceea ce este însă clar pentru mine este faptul că avem o anumită ezitare în a fi fermi cu privire la anumite decizii. Ezitarea vine din nou dintr-o raportare deficitară la specialiștii pe care îi avem, apartenența fiind mai importantă decât competența. Societatea românească simte asta și o amendează din nou în limitele unui pattern cu care ne-am obișnuit în mod nefiresc, preferăm să nu mai avem încredere în loc să ne implicăm acolo unde putem pentru schimbarea contextului. Asta nu servește nimănui.”
C.A.L : Domnule Alin Tomuș, ce impresie vă creează alianța stânga dreapta în politica românească? În urmă cu ceva vreme părea imposibilă o astfel de colaborare politică
„Fie că ne place, fie că nu, politica este arta posibilului acolo unde apparent pentru restul societății este imposibil. Cu siguranță nu putem să facem o analiză completă dintr-o rațiune simplă, nu avem toate datele necesare și ca urmare e bine să privim lucrurile cu o oarecare rezervă. Până la urmă, un intelectual e un sceptic, știe să privească lucrurile din jurul său cu o anumită rezervă. Între ceea ce este și ceea ce se explică, că este, există mereu o diferență. De obicei, diferența despre care vorbim scapă publicului larg și uneori analizelor noastre. Vă propun însă să ne raportăm la date, probabilitatea statistică de a greși fiind mai mica în acest caz.
În varianta unui guvern PNL-PSD susținut de UDMR și minoritățile naționale, aritmetica parlamentară ne arată că vom avea o susținere largă undeva în jur de 70%. Un guvern fără PSD, format de către PNL cu USR, UDMR, minorități naționale și susținut eventual de grupul parlamentarilor care au plecat alături de Ludovic Orban ar trece de 55%. Dincolo de această aritmetică este necesară o abordare matură care să demonstreze că dihonia nu mai poate ține loc de reformă și că nu cel care strigă mai tare are și dreptate.
O majoritate confortabilă înseamnă în primul rând o viziune mai largă asupra nevoilor imediate dar și aupra a ceea ce se va întâmpla în următorii ani cu România. Noul construct politic va trebui să dețină curajul unei reforme administrative de amploare care să ofere României stabilitate și dezvoltare pe termen mediu și lung. Lumea din jurul nostru se transformă ireversibil și asta necesită un climat intern stabil. Orice altă variantă va produce tensiuni sociale fără precedent. Este cred, momentul, să nu ne mai jucăm cu focul. Concluzionez spunând că fără certitudinea unor reforme din care societatea să simtă că are ceva de câștigat pe termen lung, clasa politică deschide calea unor derapaje pe care le vom controla cu greu. Înclin să cred, că la mai bine de 30 de ani de la Revoluție am înțeles că e nevoie de responsabilitate și coeziune. Vom trăi și vom vedea, nu-i așa?”
C.A.L : Credeți că iarna aceasta vom asista la tendințe de radicalizare a societății românești?
„Radicalizare, este un cuvânt greu totuși. Nu ne stă în fire. Ceea ce însă se poate întâmpla este legat din nou de scăderea încrederii românilor în instituțiile reprezentative ale democrației și de scăderea climatului democratic în societate mai ales dacă noua conjunctură politică transformă partidele într-o nouă dezamăgire. Criza prelungintă prin care trecem poate fi și o oportunitate de a pune bazele unei construcții în care să credităm mai mult indivizii competenți pe care îi are această țară. Și să știți că nu sunt puțini, sunt doar puțin cunoscuți opiniei publice. Să avem așadar speranță. Se va găsi o cale, viața este de maniera aceasta chiar și atunci când oamenii dezamăgesc.”
Ca o ultimă întrebare, în toată această neclaritate cu care ne confruntăm, la scară istorică, în ce să mai credem domnule Alin Tomuș?
În ceea ce nu trece niciodată, în Dumnezeu, domnule Cezar Lăncrăjan…
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Salariul minim european va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025. Lege promulgată de președintele României
Salariul minim european va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025. Lege promulgată de președintele României Astăzi, 13 noiembrie 2024, președintele României, Klaus Iohannis a semnat decretul privind introducerea salariului minim european în țara noastră. Astfel, salariile minime vor crește cel puțin la 4.100 de lei brut, de la 1 ianuarie 2025. Citește și: […]
Secțiune Articole Similare
-
Sport5 zile ago
CSM Unirea Alba Iulia – Metalurgistul Cugir 1-1 (1-0)! „Alb-negrii” s-au împiedicat în derby „de Alba”, ratând primul loc
-
Actualitate3 zile ago
Când începe Postul Crăciunului 2024: Ce zile de post mai sunt până la sfârșitul anului
-
Opinii - Comentariio zi ago
12 noiembrie – triplă sărbătoare a Armatei Române: Ziua Cercetaşilor, Geodezilor militari și SMG
-
Opinii - Comentarii8 ore ago
13 noiembrie, Sfântul Ioan Gura de Aur, mare şi vestit luminator dascăl al lumii
-
Opinii - Comentarii2 zile ago
În 11 noiembrie, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mina, ocrotitorul celor păgubiţi
-
Actualitate2 zile ago
Care este ora ideală pentru a bea cafeaua?