Rămâi conectat

Politică Administrație

Alegeri parlamentare 2012, judeţul Alba | Alexandru Pereș: „Eu nu promit ceea ce nu pot face!”

Publicat

în

Alegeri parlamentare 2012, judeţul Alba – Alexandru Pereș, candidat ARD, Colegiul 2 Senat –Sebeș, Blaj, Aiud, Ocna Mureș

– Dle senator, candidaţi pentru un nou mandat. Ce înseamnă de fapt un parlamentar, cunoscând că misiunea lui e să facă legi, nu să fie administrator al treburilor publice?
– Cetăţeanul e pragmatic. Când vine la tine el îţi cere să rezolvi nişte probleme, cu caracter social sau economic; cu caracter personal sau general. Mergi pe teren cu diferite prilejuri, cum o fac şi eu de nenumăraţi ani, şi te loveşti de viaţa adevărată. Dincolo de nişte cifre statistice, un parlamentar trebuie să cunoască foarte bine situaţia economico-socială a judeţului, nu numai a colegiului său, pentru a putea gândi soluţii pe care să le transpună în legi. Imperfecţiunea unor legi creează probleme care adesea par insurmontabile şi acest fapt este cauzat de unii iniţiatori insuficient documentaţi. E nevoie de foarte multă experienţă. Şi de responsabilitate.
– Problemele judeţului Alba sunt, în mic, problemele întregii ţări.
– În mic, şi în mare. Anumite zone ale judeţului, mă refer îndeosebi la colegiul meu Sebeş – Blaj – Aiud – Ocna Mureş, are şi anumite specificităţi. Marea problemă a Sebeşului este centura ocolitoare a municipiului cuprinsă în Coridorul IV Paneuropean. Doamna ministru Anca Boagiu din guvernarea PDL a reuşit să impulsioneze extraordinar construcţia de autostrăzi în România. Practic a început să se lucreze şi la centura ocolitoare de la Sebeş iar în porţiunea de autostradă Deva – Orăştie – Sebeş – Sibiu s-a lucrat în ritm alert. Din păcate, guvernul Ponta a oprit finanţările de la buget iar fondurile europene au fost blocate. Lucrările s-au oprit. Ceea ce mă interesează pe mine este să obţinem ca autostrada din coridorul IV (Nădlac – Constanţa) să aibă un nod în zona Sebeş, care să o lege de auto­strada Timişoara – Iaşi. Deci să treacă prin Alba Iulia – Aiud – Ocna Mureş iar la Turda să poată fi conexată la autostrada Bechtel (Turda – Tg. Mureş). Cele două autostrăzi propuse pentru Alba vor impulsiona puternic economia judeţului. Autostrăzile vor însemna investitori, obiective economice noi, locuri de muncă. În trei-patru ani obiectivul poate fi atins. Anca Boagiu, vicepreşedinte al PPE, mi-a promis tot sprijinul în obţinerea finanţării corespunzătoare.
– Asta este chiar o veste bună! Proiectul afectează, se pare, întreg colegiul dvs.
– Într-adevăr. De o centură ocolitoare are nevoie şi Blajul. Există un proiect, un studiu de fezabilitate, care să permită scoaterea transportului greu din municipiu. În paralel va trebui modernizată şoseaua naţională Teiuş – Mediaş. Cum spuneam, revenirea investitorilor depinde covârşitor de existenţa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare. Consider că Blajul trebuie să-şi recapete şi aura culturală naţională şi europeană. Începutul trebuie făcut cu refacerea Palatului Culturii, trebuie să găsim fonduri pentru asta; ca şi pentru concretizarea unei idei a primarului Rotar, la care subscriu: realizarea unei faleze pentru promenadă de circa un kilometru, pe marginea Târnavei. Sensul oricărei iniţiative este, la urma-urmei, bunăstarea oamenilor, ca ei să se simtă bine în oraşul lor. Ocna Mureş are probleme mai delicate, a căror rezolvare nu mai trebuie amânată. Aici trebuie să se revină la serviciile balneare de altădată, din care se scoteau bani frumoşi. Începutul trebuie făcut cu ecologizarea zonei. Canalul de gardă, care preia apa de ploaie şi o direcţionează spre Mureş e colmatat în bună parte şi apa pluvială ajunge în lacurile sărate. Un adevărat pericol pentru oraş. La Ocna Mureş mai este şi problema asistenţei medicale. Spitalul orăşenesc trebuie transformat într-un centru multifuncţional de servicii medicale, în subordinea spitalului judeţean. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel, susţine ideea deci o vom face. Observaţi, vă rog, că toate aceste intenţii ale mele sunt realiste, au şi surse de finanţare, trebuie doar să ne organizăm mai bine pentru ca ele să se concretizeze pe parcursul unui singur mandat. Doar aşa cetăţenii vor face deosebirea dintre un politician implicat responsabil şi un demagog, care promite marea cu sarea, numai să ajungă la putere. Cred că cea mai importantă acum este responsabilizarea politicienilor. Oamenii, covârşiţi încă de avatarurile unei crize care nu se mai termină, nu mai acceptă să fie minţiţi. Eu nu promit nimic din ceea ce nu pot face.
– V-aţi referit până acum – de acord, aveţi proiecte interesante! – doar la mediul urban. Nu credeţi că nici la ţară lucrurile nu stau mai bine?
– Eu am făcut o analiză pe grupuri de comune cu caracteristici asemănătoare. Pentru că în agricultură nu poţi aplica soluţii general valabile. De pildă, localităţile din zona Rădeşti – Sâncel – Şona – Mihalţ – Crăciunel – Valea Lungă sunt riverane unor cursuri principale de apă: Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică. În zonă pot fi construite cu fonduri europene, utilizând această oportunitate, mici sisteme de irigaţii. Sigur, acest lucru se poate face doar dacă beneficiarii – micile gospodării ţărăneşti – se vor asocia, altfel şansele de a obţine banii sunt nule. Temperaturile mari din ultimii ani ne arată că am intrat într-o altă eră climatică, deci irigaţiile trebuie folosite nu doar în marile ferme de culturi cerealiere, de la şes. Fermele agricole sau asociaţiile ţărăneşti pot fructifica irigaţiile şi pe terenuri restrânse, cultivate cu legume, pomi fructiferi şi chiar viţă de vie. Legea 20/1999 clasifică comunele în zone favorizate şi defavorizate. Zonele defavorizate beneficiază de un punctaj suplimentar între 5 – 20% la aprobarea unor proiecte de finanţare. Dezvoltarea rurală nu înseamnă numai introducerea de apă–canal, telefonie şi televiziune, ci şi construcţia unor mici fabrici care să preia recolta brută a acestor asociaţii şi să o transforme în produse alimentare superioare: unt şi alte produse lactate, suc de fructe, suc de roşii etc. Dacă devin puternice, chiar aceste asociaţii pot obţine finanţări pentru asemenea investiţii. Ne putem imagina cum se va schimba astfel faţa satelor noastre!
– Există câţiva investitori de vârf în judeţ.
– Dacă vă referiţi la Transavia sau Albalact, aceştia reprezintă marea industrie alimentară. Eu mă refer la întreprinderi mici, care să deservească o comună sau mai multe. În zona Jidvei – Cetatea de Baltă, firma domnului Necşulescu e de talie europeană dar, pe lângă, se pot dezvolta şi alţi producători viticoli, mai mici. Foarte mulţi săteni au experienţă în producţia vinului, câţiva chiar produc şi comercializează acest produs specific zonei Blaj – Jidvei, dar există încă suficient loc pentru dezvoltare. Pe de altă parte mai este şi oieritul. Gârbova de Sebeş e localitatea care poate lega această zonă montană de Sibiu, cu staţiunile sale de la Păltiniş sau Poiana Sibiului. Lopadea Nouă – Hopârta – Fărău – Roşia de Secaş – Şpring sau Cergău – Cenade nu au încă finalizate proiectele de apă-canal. Aici trebuie să facem eforturi pe ambele planuri – dezvoltarea industrială a agriculturii şi infrastructura, care se completează una pe alta şi pot da forţă economică regiunii.
Cum spuneam, piedica principală este lipsa asociaţiilor agricole şi aici este cea mai delicată problemă. Uneori nici primăriile nu înţeleg suficient importanţa fundamentală a acestui deziderat. Nu poate exista dezvoltare rurală fără ferme sau asociaţii agricole, pentru că numai acestea pot atrage finanţări. Mica gospodărie individuală este sortită să producă doar pentru consum propriu. Pot avea loc asocieri şi între consiliile locale şi consiliul judeţean, sau asocieri între asociaţiile existente. Astfel se pot construi pieţe locale şi regionale sau chiar burse de mărfuri. Aici intervine rolul Parlamentului – rolul meu, dacă vreţi – care trebuie să emită legi potrivite.
-Toate aceste proiecte presupun existenţa unor bani, or românii, mai ales ţăranii, sunt decapitalizaţi!
– Aşa este. Bani însă sunt bani europeni şi chiar băncile pot da credite dacă beneficiarul oferă credibilitate. Există mai multe căi de atragere a finanţărilor, dar ceea ce omoară entuziasmul este birocraţia excesivă. Aici sunt multe de făcut. Ideea ARD este să creeze o bancă cu scopul exclusiv de a finanţa dezvoltarea zonelor agro-alimentare. USL promite 100 de lei fiecărei familii de ţărani, ca subvenţie agricolă în urma secetei. Subvenţia propriu-zisă de 120 euro la ha este şi ea absolut insuficientă. În Polonia se dau 250 de euro. Să nu ne ascundem după deget. Totuşi ca să ai un inventar clar a ceea ce poţi face în agricultură trebuie obligatoriu grăbit cadastrul general. Abia când fiecare român va afla exact cât pământ deţine va şti şi ce taxe să plătească iar statul va putea să-şi întocmească un buget real, corect în legătură cu pământul. Cine se va ocupa de acest inventar? Camerele agricole locale, judeţene şi regionale, direcţiile agricole, oficiile judeţene de pedologie şi agrochimie şi oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară. Abia când o astfel de lucrare va fi finalizată, guvernul va putea stabili o strategie corespunzătoare de dezvoltare a agriculturii şi va determina ştergerea diferenţelor dintre mediul urban şi rural. Acesta va fi Guvernul ARD, numit după câştigarea alegerilor din decembrie.
A consemnat Ed. Miclea

Publicitate

Politică Administrație

Comunicat de presă| Marius Hațegan, vicepreședinte CJ Alba: Alba, primul județ din România care a semnat finanțarea pe Programul Anghel Saligny

Publicat

în

Comunicat de presă| Marius Hațegan, vicepreședinte CJ Alba: Alba, primul județ din România care a semnat finanțarea pe Programul Anghel Saligny

Suma alocată județului nostru pentru investiții este de 1.173.987.000 RON, din care 503.137.000 RON pentru apă-canal și 670.850.000 RON pentru infrastructura rutieră.

Din această sumă, CJ Alba va primi 137 milioane, pentru proiectele:

1. Reabilitare DJ 705 Zlatna – Almașu Mare – 31,1 mil. RON;
2. Modernizare și consolidare DJ 107 V Sânmiclăuș – Alecuș – 24,9 mil. RON;
3. Modernizare DJ 107 K Întregalde – Bârlești (Mogoș) – 24,9 mil. RON;
4. Modernizare DJ 106 K Vingard – Ohaba – 28,8 mil. lei;
5. Modernizare DJ 142 N Căpâlna de Jos – Sânmiclăuș – 3,8 mil. RON;
6. Modernizare DJ 704 A, DN 7 – Pianu de Jos – 15,3 mil. RON;
7. Pod peste DJ 107 la Colibi – 4,3 mil. RON;
8. Modernizare DJ 107 H Coșlariu Nou – DN 1 – 3,8 mil. RON.

Elit - Gustul Desăvârșit

Municipiului Alba Iulia îi revin 43 milioane RON:

1. Extindere rețea apă și canalizare zona Orizont – 6,947 mil. RON;
2. Extindere canalizare pluvială Micești – 3,837 mil. RON;
3. Extindere rețea de apă și canalizare zona Emil Racoviță – 13,9 mil. RON;
4. Modernizare străzi zona Arex – 18,2 mil. RON.

Toate UAT-urile din județ vor primi finanțare prin intermediul acestui program.

Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Europarlamentarul Mircea Hava: UE are nevoie de o abordare care să păstreze și chiar să crească locurile de muncă

Publicat

în

Săptămâna aceasta, în Parlamentul European, sperăm să ajungem la un compromis în privința a trei componente esențiale ale FIT for 55, proiectul european prin care Uniunea își propune să reducă, până în anul 2030, emisiile de dioxid de carbon cu 55%, comparativ cu anul 1990. E vorba despre Emissions Trading System, Carbon Border Adjustment Mechanism și Social Climate Fund, pentru care grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, speră să fie agreată o variantă prin care să păstrăm viabile țintele propuse prin programul FIT for 55 și, în același timp, să protejăm locurile de muncă la nivelul Uniunii.

Chiar dacă situația actuală a scos încălzirea globală din prim-planul agendei publice, asta nu înseamnă că problema nu este la fel de reală ori că angajamentele pe care le-am luat față de viitor pot sau trebuie să fie ignorate. În același timp, însă, Uniunea Europeană se află la un moment de răscruce, în care trebuie să privim spre viitor din toate unghiurile posibile, să anticipăm și să găsim soluții pentru toate problemele cu care ne vom confrunta.

Iar una dintre aceste probleme și provocări în același timp este reîntoarcerea producției în interiorul UE. Ne-am lovit cu toții de problema asta în timpul pandemiei de Covid, când ne-am fi dorit ca toate capacitățile de producție pentru vaccin, necesare cetățenilor Uniunii, să fie aici, în spațiul statelor membre. Ne lovim și acum de această problemă, a lanțurilor de distribuție globale, care pot fi perturbate de situații ce cu greu ar fi putut fi anticipate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Uniunea Europeană trebuie să se asigure că economia statelor membre este pe cât de puțin dependentă posibil de lanțul de distribuție extra european.

Viitorul UE este unul în care piața comună interacționează liber, în baza unor reguli clare, cu toate piețele globale, însă cu o autonomie cât mai bine conturată. Iar pariul pe care trebuie să-l câștigăm pentru viitor este acela al întoarcerii facilităților de producție în interiorul Uniunii. Fie că vorbim de industrie, de hi-tech sau chiar de energie, pentru care trebuie să investim în soluții alternative combustibililor fosili, Uniunea Europeană are nevoie de un plan de investiții și recalibrare a întregii industrii și economii, astfel încât dependența de importuri să fie cât mai mică posibil.

Acest lucru poate fi o imensă oportunitate pentru România, cu condiția să fim pregătiți din timp. Mă refer aici atât la Guvern, care trebuie să vină cu măsuri care să atragă investitorii și companiile, dar mai ales la UAT-uri, care pot găsi formule punctuale prin care să convingă potențialii investitori. Această recalibrare a economiei europene, a unităților de producție, va avea loc fără dar și poate. Dacă știm să profităm de ea, România poate deveni una dintre cele mai viabile opțiuni pentru dezvoltarea acelor industrii pentru care, în prezent, Uniunea se bazează în principal pe importuri.

Mircea Hava, europarlamentar PNL, Membru PPE

Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Deputatul PSD, Tuhuț Radu Marcel: Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor

Publicat

în

Deputatul PSD, Tuhuț Radu Marcel: Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor

În contextul crizei alimentare preconizate, capacitatea României de a hrăni Europa reprezintă un real element de securitate şi stabilitate, iar Partidul Social Democrat a înţeles pe deplin valoarea fermierilor români, dovada de necontestat fiind reprezentată de investiţiile din agricultură şi subvenţiile alocate ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Și de această dată, în doar 6 luni de guvernare, Partidul Social Democrat a accelerat implementarea soluţiilor concrete destinate desfăşurării activităţii fermierilor. Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a aprobat alocarea a 700 de milioane de lei proiectelor de investiţii pentru irigații, un element strategic care stă la baza unei agriculturi performante şi eficiente din punct de vedere al productivităţii.

Deşi foştii miniştri nu au acordat importanţa necesară extinderii şi modernizării sistemului naţional de irigaţii, în contextul secetei tot mai acute care se anunţă, actuala conducere a ministerului Agriculturii a anunţat că toţi fermierii care se află în zonele viabile de irigat vor avea acces la apă mai devreme faţă de alţi ani, asigurându-se astfel o producţie care să poată susţine cererea pieţei interne.

Elit - Gustul Desăvârșit

În acest moment, România poate iriga la nivel optim peste 1 milion de hectare de teren arabil, însă dacă s-ar fi putut beneficia şi de alocările din PNRR, atât de vitale pentru dezvoltarea ţării, toată suprafaţa agricolă a României ar fi putut fi irigată până la finalizarea noului cadru financiar multianual.

Chiar şi în aceste condiţii vitrege găsite la minister, ministrul Chesnoiu a găsit soluţii pentru a implementa măsuri de sprijin pentru asigurarea gratuită a apei pompate pe infrastructura principală de irigaţii şi suportarea a 50% din facturile la energie electrică pentru folosirea instalaţiilor de pompare de către fermieri. În acelaşi timp, continuă şi lucrările de modernizare a infrastructurii de irigaţii, într-un ritm accelerat, până la atingerea suprafeţei totale de 2 milioane de hectare irigabile.

Trebuie să amintim faptul că actualul Guvern a majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat investiţiilor în infrastructura de irigaţii şi a inclus prin lege, la finanţare, sistemele de irigaţii de la nivelul fermelor. Practic, acolo unde nu este extinsă încă reţeaua naţională, fermierii pot accesa fonduri directe pentru soluţii moderne de irigat.

Toate aceste acţiuni şi măsuri adoptate de Partidul Social Democrat demonstrează faptul că cel mai mare partid al românilor rămâne încă o dată cel mai mare partener de dialog, cu o strategie solidă şi cu viziune pentru dezvoltarea fiecărui sector al societăţii.

Cu respect pentru locuitorii județului Alba,

Deputat PSD, Tuhuț Radu Marcel

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare