Ziarul Unirea

Alegeri parlamentare 2012, judeţul Alba | Alexandru Pereș: „Eu nu promit ceea ce nu pot face!”

PNL - Alegeri Locale Partiale - 27 iunie

Alegeri parlamentare 2012, judeţul Alba – Alexandru Pereș, candidat ARD, Colegiul 2 Senat –Sebeș, Blaj, Aiud, Ocna Mureș

– Dle senator, candidaţi pentru un nou mandat. Ce înseamnă de fapt un parlamentar, cunoscând că misiunea lui e să facă legi, nu să fie administrator al treburilor publice?
– Cetăţeanul e pragmatic. Când vine la tine el îţi cere să rezolvi nişte probleme, cu caracter social sau economic; cu caracter personal sau general. Mergi pe teren cu diferite prilejuri, cum o fac şi eu de nenumăraţi ani, şi te loveşti de viaţa adevărată. Dincolo de nişte cifre statistice, un parlamentar trebuie să cunoască foarte bine situaţia economico-socială a judeţului, nu numai a colegiului său, pentru a putea gândi soluţii pe care să le transpună în legi. Imperfecţiunea unor legi creează probleme care adesea par insurmontabile şi acest fapt este cauzat de unii iniţiatori insuficient documentaţi. E nevoie de foarte multă experienţă. Şi de responsabilitate.
– Problemele judeţului Alba sunt, în mic, problemele întregii ţări.
– În mic, şi în mare. Anumite zone ale judeţului, mă refer îndeosebi la colegiul meu Sebeş – Blaj – Aiud – Ocna Mureş, are şi anumite specificităţi. Marea problemă a Sebeşului este centura ocolitoare a municipiului cuprinsă în Coridorul IV Paneuropean. Doamna ministru Anca Boagiu din guvernarea PDL a reuşit să impulsioneze extraordinar construcţia de autostrăzi în România. Practic a început să se lucreze şi la centura ocolitoare de la Sebeş iar în porţiunea de autostradă Deva – Orăştie – Sebeş – Sibiu s-a lucrat în ritm alert. Din păcate, guvernul Ponta a oprit finanţările de la buget iar fondurile europene au fost blocate. Lucrările s-au oprit. Ceea ce mă interesează pe mine este să obţinem ca autostrada din coridorul IV (Nădlac – Constanţa) să aibă un nod în zona Sebeş, care să o lege de auto­strada Timişoara – Iaşi. Deci să treacă prin Alba Iulia – Aiud – Ocna Mureş iar la Turda să poată fi conexată la autostrada Bechtel (Turda – Tg. Mureş). Cele două autostrăzi propuse pentru Alba vor impulsiona puternic economia judeţului. Autostrăzile vor însemna investitori, obiective economice noi, locuri de muncă. În trei-patru ani obiectivul poate fi atins. Anca Boagiu, vicepreşedinte al PPE, mi-a promis tot sprijinul în obţinerea finanţării corespunzătoare.
– Asta este chiar o veste bună! Proiectul afectează, se pare, întreg colegiul dvs.
– Într-adevăr. De o centură ocolitoare are nevoie şi Blajul. Există un proiect, un studiu de fezabilitate, care să permită scoaterea transportului greu din municipiu. În paralel va trebui modernizată şoseaua naţională Teiuş – Mediaş. Cum spuneam, revenirea investitorilor depinde covârşitor de existenţa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare. Consider că Blajul trebuie să-şi recapete şi aura culturală naţională şi europeană. Începutul trebuie făcut cu refacerea Palatului Culturii, trebuie să găsim fonduri pentru asta; ca şi pentru concretizarea unei idei a primarului Rotar, la care subscriu: realizarea unei faleze pentru promenadă de circa un kilometru, pe marginea Târnavei. Sensul oricărei iniţiative este, la urma-urmei, bunăstarea oamenilor, ca ei să se simtă bine în oraşul lor. Ocna Mureş are probleme mai delicate, a căror rezolvare nu mai trebuie amânată. Aici trebuie să se revină la serviciile balneare de altădată, din care se scoteau bani frumoşi. Începutul trebuie făcut cu ecologizarea zonei. Canalul de gardă, care preia apa de ploaie şi o direcţionează spre Mureş e colmatat în bună parte şi apa pluvială ajunge în lacurile sărate. Un adevărat pericol pentru oraş. La Ocna Mureş mai este şi problema asistenţei medicale. Spitalul orăşenesc trebuie transformat într-un centru multifuncţional de servicii medicale, în subordinea spitalului judeţean. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel, susţine ideea deci o vom face. Observaţi, vă rog, că toate aceste intenţii ale mele sunt realiste, au şi surse de finanţare, trebuie doar să ne organizăm mai bine pentru ca ele să se concretizeze pe parcursul unui singur mandat. Doar aşa cetăţenii vor face deosebirea dintre un politician implicat responsabil şi un demagog, care promite marea cu sarea, numai să ajungă la putere. Cred că cea mai importantă acum este responsabilizarea politicienilor. Oamenii, covârşiţi încă de avatarurile unei crize care nu se mai termină, nu mai acceptă să fie minţiţi. Eu nu promit nimic din ceea ce nu pot face.
– V-aţi referit până acum – de acord, aveţi proiecte interesante! – doar la mediul urban. Nu credeţi că nici la ţară lucrurile nu stau mai bine?
– Eu am făcut o analiză pe grupuri de comune cu caracteristici asemănătoare. Pentru că în agricultură nu poţi aplica soluţii general valabile. De pildă, localităţile din zona Rădeşti – Sâncel – Şona – Mihalţ – Crăciunel – Valea Lungă sunt riverane unor cursuri principale de apă: Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică. În zonă pot fi construite cu fonduri europene, utilizând această oportunitate, mici sisteme de irigaţii. Sigur, acest lucru se poate face doar dacă beneficiarii – micile gospodării ţărăneşti – se vor asocia, altfel şansele de a obţine banii sunt nule. Temperaturile mari din ultimii ani ne arată că am intrat într-o altă eră climatică, deci irigaţiile trebuie folosite nu doar în marile ferme de culturi cerealiere, de la şes. Fermele agricole sau asociaţiile ţărăneşti pot fructifica irigaţiile şi pe terenuri restrânse, cultivate cu legume, pomi fructiferi şi chiar viţă de vie. Legea 20/1999 clasifică comunele în zone favorizate şi defavorizate. Zonele defavorizate beneficiază de un punctaj suplimentar între 5 – 20% la aprobarea unor proiecte de finanţare. Dezvoltarea rurală nu înseamnă numai introducerea de apă–canal, telefonie şi televiziune, ci şi construcţia unor mici fabrici care să preia recolta brută a acestor asociaţii şi să o transforme în produse alimentare superioare: unt şi alte produse lactate, suc de fructe, suc de roşii etc. Dacă devin puternice, chiar aceste asociaţii pot obţine finanţări pentru asemenea investiţii. Ne putem imagina cum se va schimba astfel faţa satelor noastre!
– Există câţiva investitori de vârf în judeţ.
– Dacă vă referiţi la Transavia sau Albalact, aceştia reprezintă marea industrie alimentară. Eu mă refer la întreprinderi mici, care să deservească o comună sau mai multe. În zona Jidvei – Cetatea de Baltă, firma domnului Necşulescu e de talie europeană dar, pe lângă, se pot dezvolta şi alţi producători viticoli, mai mici. Foarte mulţi săteni au experienţă în producţia vinului, câţiva chiar produc şi comercializează acest produs specific zonei Blaj – Jidvei, dar există încă suficient loc pentru dezvoltare. Pe de altă parte mai este şi oieritul. Gârbova de Sebeş e localitatea care poate lega această zonă montană de Sibiu, cu staţiunile sale de la Păltiniş sau Poiana Sibiului. Lopadea Nouă – Hopârta – Fărău – Roşia de Secaş – Şpring sau Cergău – Cenade nu au încă finalizate proiectele de apă-canal. Aici trebuie să facem eforturi pe ambele planuri – dezvoltarea industrială a agriculturii şi infrastructura, care se completează una pe alta şi pot da forţă economică regiunii.
Cum spuneam, piedica principală este lipsa asociaţiilor agricole şi aici este cea mai delicată problemă. Uneori nici primăriile nu înţeleg suficient importanţa fundamentală a acestui deziderat. Nu poate exista dezvoltare rurală fără ferme sau asociaţii agricole, pentru că numai acestea pot atrage finanţări. Mica gospodărie individuală este sortită să producă doar pentru consum propriu. Pot avea loc asocieri şi între consiliile locale şi consiliul judeţean, sau asocieri între asociaţiile existente. Astfel se pot construi pieţe locale şi regionale sau chiar burse de mărfuri. Aici intervine rolul Parlamentului – rolul meu, dacă vreţi – care trebuie să emită legi potrivite.
-Toate aceste proiecte presupun existenţa unor bani, or românii, mai ales ţăranii, sunt decapitalizaţi!
– Aşa este. Bani însă sunt bani europeni şi chiar băncile pot da credite dacă beneficiarul oferă credibilitate. Există mai multe căi de atragere a finanţărilor, dar ceea ce omoară entuziasmul este birocraţia excesivă. Aici sunt multe de făcut. Ideea ARD este să creeze o bancă cu scopul exclusiv de a finanţa dezvoltarea zonelor agro-alimentare. USL promite 100 de lei fiecărei familii de ţărani, ca subvenţie agricolă în urma secetei. Subvenţia propriu-zisă de 120 euro la ha este şi ea absolut insuficientă. În Polonia se dau 250 de euro. Să nu ne ascundem după deget. Totuşi ca să ai un inventar clar a ceea ce poţi face în agricultură trebuie obligatoriu grăbit cadastrul general. Abia când fiecare român va afla exact cât pământ deţine va şti şi ce taxe să plătească iar statul va putea să-şi întocmească un buget real, corect în legătură cu pământul. Cine se va ocupa de acest inventar? Camerele agricole locale, judeţene şi regionale, direcţiile agricole, oficiile judeţene de pedologie şi agrochimie şi oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară. Abia când o astfel de lucrare va fi finalizată, guvernul va putea stabili o strategie corespunzătoare de dezvoltare a agriculturii şi va determina ştergerea diferenţelor dintre mediul urban şi rural. Acesta va fi Guvernul ARD, numit după câştigarea alegerilor din decembrie.
A consemnat Ed. Miclea

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

Părerea ta contează: Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, vă invită să vă spuneți opinia despre viitorul educației

Europarlamentarul de Alba, Victor Negrescu, invită persoanele interesate de îmbunătățirea sistemului educațional să răspundă la mai multe întrebări, în cadrul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Marcel Ciolacu, MESAJ de Anul Nou: ”Au vrut să subjuge România în 2020. Nu i-ați lăsat. Românii sunt adevărații eroi ai acestui an!”

Marcel Ciolacu, MESAJ de Anul Nou: ”Au vrut să subjuge România în 2020. Nu i-ați lăsat. Românii sunt adevărații eroi… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Comunicat de presă Beniamin Todosiu, deputat USR-PLUS: În 2020 am declanșat revoluția bunei Guvernări. În 2021 continuăm să construim o Românie dreaptă, modernă și dezvoltată

Beniamin Todosiu, deputat USR-PLUS: În 2020 am declanșat revoluția bunei Guvernări. În 2021 continuăm să construim o Românie dreaptă, modernă… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Klaus Iohannis, MESAJ de Anul Nou 2021:”Reîntoarcerea la normalitate este tot mai aproape!”

Klaus Iohannis, MESAJ de Anul Nou 2021:”Reîntoarcerea la normalitate este tot mai aproape!” Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

6 Comentarii

Aurelian cel (mai) simpatik 17 noiembrie 2012 at 16:00

Intrebare: Domnule senator, cum va convingem ca ati stat destul si degeaba in parlament atata vreme?
Securistul Peres: Nu ma convingenti. Eu sunt senator pe viata

lisa 17 noiembrie 2012 at 17:52

scri de parca ai facut ceva in ultimi,20 de ani, pe hada la-i bagat in mormant cu sfaturile tale competente de agronom facut pe achi albastri..

Nicu Grza 18 noiembrie 2012 at 13:08

O nulitate care a vegetat doua decenii in Parlament, o rusine de om, un lipsit de scrupule mai vrea in continuare in Parlament. Este destul, domnule Peres, ai inselat de prea multe ori asteptarile romanilor. Adios!…

PERE SHI AGRICULTURA... 18 noiembrie 2012 at 16:19

DACA SI-AR RADE PUTIN MUSTATA LA EXTERIOR SI AR AVEA CHIPIU PE CAP…AR SEMANA CU HITLER, NU-I ASA?

nelu 18 noiembrie 2012 at 16:20

Securist imputit nu ai facut nimic pentru SEBES in 12 ani de parlamentar. Tu cu cumnatul tau Negrutiu vreti sa puneti mana pe SEBES ,nu va voteaza nimeni cu exceptia celui pe care l-ai numit chelner,cu care te pupi acum in fun…

ion 19 noiembrie 2012 at 12:06

nu promit ce nu pot face.dar nu ai facut de cand esti senator absolut nimica mai jigodie

Comentariile sunt oprite