”Alba Iulia în imagini de epocă”: Catedrala Ortodoxă ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” – Catedrala Încoronării
Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia prezintă o semnificaţie istorică şi religioasă aparte, înălţarea ei după înfăptuirea Statului Naţional Unitar Român la 1 Decembrie 1918, fiind legată de amintirea fostei ctitorii a lui Mihai Viteazul din cetatea Albei (1597) şi de actul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, ca suverani ai României Mari (1922).
Pentru înălţarea ansamblului religios care a necesitat fonduri substanţiale şi un volum mare de lucrări s-au luat măsuri organizatorice speciale. O „Comisie de încoronare” din care făceau parte printre alţii generalul Coandă, principele Nicolae, generalul Averescu şi ministrul Argetoianu, trebuia să urmărească stadiul execuţiei catedralei, în timp ce „Comisia Lucrărilor”, formată din Marii Maeştri ai încoronării (Tiberiu Eremia, şeful Casei Inginereşti – arhitectul constructor; Anghel Saligni, preşedintele Comisiei pentru zidirea catedralei, arhitectul Victor Gh. Ştefănescu, proiectantul lăcaşului; pictorul Costin Petrescu şi inginerul Demetriu Marcu, şeful şantierului), au fost desemnaţi să realizeze până la data încoronării (15 oct. 1922) monumentala construcţie, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 24 aprilie 1921.
Arhitectural, edificiul se înscrie în seria monumentelor ridicate, încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, în spiritul curentului naţional de arhitectură, promovat de I. Mincu şi de şcoala sa, curent prin care se preconiza reluarea formelor tradiţionale ale artei naţionale, în special din epoca brâncovenească şi adaptarea lor la specificul constructiv al epocii. Planul în cruce greacă înscrisă, reproduce modelul bisericii Curţii Domneşti din Târgovişte, elementele de plastică decorativă exterioară (ocniţele, brâurile, arcadele) şi turlele, regăsindu-şi de asemenea analogiile la edificiile de cult, constituite în evul mediu la sud de Carpaţi. La interior, decorul pictural datorat, pictorului Costin Petrescu, respectă programul iconografic tradiţional ortodox, la care influenţele apusene sunt evidente.
Decorul interiorului este reîntregit de reuşita realizare artistică a catapetesmei altarului, opera sculptorului C. M. Babic şi a pictorului I. Norocea. Alături şi-au regăsit locul tronurile cu însemnele regale, folosite în momentul solemn al încoronării.
Catedrala a fost ridicată în mijlocul unei incinte dreptunghiulare compuse din patru pavilioane amplasate în colţuri şi legate între ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise. în aceste spaţii şi-au avut sediul, în perioada interbelică, Episcopia Armatei şi Muzeul Oraşului.
Din anul 1998 întregul ansamblu este destinat sediului Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, reînfiinţată ca Episcopie de Alba Iulia, în anul 1975.
SURSA: Gheorghe FLEŞER – ”Alba Iulia. Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”
_______________________________
În Alba Iulia avem clădiri și monumente vechi de sute de ani însă sunt foarte mulți care nu le cunosc istoria. Începând de astăzi, ziarulunirea.ro vă prezintă o serie de articole în care veți afla despre arhitectura vechiului oraș și veți afla poveștile celor mai importante edificii, așa cum sunt ele prezentate în volumul ”Alba Iulia – Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Fleşer – o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui albaiulian pasionat de cunoașterea și păstrarea memoriei trecutului.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Mai are statul român bani de pensii, salarii și ajutoare sociale în 2025? Ce răspunde Ministrul Finanțelor
Mai are statul român bani de pensii, salarii și ajutoare sociale în anul 2025? Ce răspunde Ministrul Finanțelor Românul este obișnuit să primească mult din vorbă și puțin în fapt. Astfel, România a trecut de la promisiuni electorale la eschive. Și pe când s-a crezut că totul are să fie lapte și miere, poporul s-a […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE DE ANUL NOU 2025. Idei de SMS-uri, urări şi felicitări pe care le puteţi trimite celor dragi de Revelion
-
Actualitateacum 2 zile
Model de FELICITARE de ANUL NOU. Mesaje și URĂRI care pot fi transmise prin SMS de Revelion
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră
-
Actualitateacum 3 zile
MESAJE SMS de Anul Nou haioase. Urări și Felicitări amuzante pe care le puteți transmite la trecerea dintre ani
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Mesaje de Sfântul Vasile 2025. SMS-uri, URĂRI și FELICITĂRI pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc ziua numelui
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de SFANTUL STEFAN. Idei de SMS-uri, urări şi felicitări pentru rude sau prieteni care îşi sărbătoresc onomastica