Alba Iulia, în fruntea listei oraşelor performere în implementarea proiectelor smart city: Care este situația la nivel național

Alba Iulia, în fruntea listei oraşelor performere în implementarea proiectelor smart city: Care este situația la nivel național

Alba Iulia se află în fruntea listei oraşelor performere în implementarea proiectelor smart city, fiind primul oraş care a adoptat proiecte inteligente, graţie şi unui proiect pilot ce include printre altele iluminatul inteligent, smart parking, monitorizarea calităţii aerului

Proiectele de tip smart city s-au înmulţit spectaculos în România, în ultimii trei ani, de la iluminatul inteligent, smart parking, până la monitorizarea calităţii aerului. Astfel, dacă în decembrie 2017 în România erau în derulare sau finalizate 216 proiecte de acest tip, în acest an se va ajunge la peste 400 de proiecte smart city.

Am vorbit despre proiectele smart city, beneficiile şi viitorul lor în România, cu Dragoş Preda-secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Dragoş Nedelea, Business Development Director Smart City la compania Electrogrup şi cu Dan Hodoş- consultant în dezvoltare urbană şi de afaceri şi care a implementat deja cu succes proiecte smart city la Alba Iulia.

Piaţa de Smart City la nivel global, pornită din 2009, ajunsese, în 2017, la o mărime de ordinul miliardelor de dolari. Conform analizelor realizate de către compania Vegacomp Consulting, integrator de soluţii Smart City la cheie, în decembrie 2017, piaţa de Smart City ajunsese să depăşească 216 proiecte Smart City realizate în România, cu o valoare estimată la peste 30 milioane de Euro. În martie 2019, numărul proiectelor ajunsese deja la 330, iar în acest an va depăşi 400 de proiecte în curs de implementare sau deja finalizate, în 45 de oraşe din România. Peste 100 dintre aceste proiecte sunt în Alba Iulia, prima administraţie din România care a implementat cu succes un proiect pilot de oraş inteligent, început oficial în data de 2 decembrie 2016.

Cele mai populare soluţii Smart City identificate în România includ: iluminatul stradal cu LED (recunoscut ca fiind prima soluţie Smart City scalabilă la nivel global), smart parking, monitorizarea video si furnizarea deservicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calităţii aerului.

După cum spune Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Telecomunicaţiilor, pentru implementarea cu succes a proiectelor smart city, „nu este nevoie doar de tehnologie. Este nevoie de lideri locali cu viziune care să investească în noile tehnologii inteligente pentru a raspunde provocărilor sociale şi economice ce apar în comunităţile urbane: de la mobilitate şi transport, la aerul pe care îl respiram, la timpul pierdut din cauza birocraţiei, la sistemul de învăţământ şi de sănătate, la planificarea oraşelor. Plăcerea de a trăi într-o astfel de comunitate defineşte un smart city, în viziunea mea. Atractivitatea acelei comunităţi înseamnă smart city. În România, în ultimii patru-cinci ani, tot mai multe oraşe au început să fie receptive la acest concept şi multe dintre ele au început deja implementarea unor proiecte „smart”, în diverse domenii”.

Legat de topul oraşelor performere în implementarea proiectelor smart city, Dragoş Preda nominalizează în fruntea listei Alba Iulia, primul oraş care a adoptat proiecte inteligente, graţie şi unui proiect pilot ce include printre altele iluminatul inteligent, smart parking, monitorizarea calităţii aerului. „Apoi ar fi Oradea şi Cluj. Oradea cu al său drum expres cu ajutorul căruia traversezi oraşul în câteva minute, cu locul nr. 1 în eficienţa serviciilor publice şi atragerea fondurilor europene; Clujul, care a venit cu Antonia, primul „funcţionar public virtual” din România, şi cu primele autobuze electrice”.

Tot Dragoş Preda mai precizează că „România are potenţial să devină un pol al oraşelor smart în Europa de Est, având în vedere proiectele accesate, dar şi intenţiile anunţate de primarii mai multor oraşe”.
Legat de viitorul proiectelor Smart City în România, Dragoş Preda este de părere că „parteneriatele public-privat sunt creierele din spatele oraşelor inteligente. Fără un parteneriat public-privat, un plan urban inteligent vă rămâne cel mai probabil blocat la nivelul de proiect”.

Fost bursier în Ştiinţe Politice şi Administrative în Madrid, la Universidad Carlos III şi cu diferite specializări în domeniu, Dan Hodoş (foto) este consultant în domeniu şi a lucrat un an în echipa care a implementat cel mai spectaculos proiect Smart City la Alba-Iulia. Pornind şi de la experienţa de la Alba-Iulia, Dan Hodoş a început anul trecut propriul proiect în oraşul natal, la Piteşti, un ONG ce se numeşte Asociaţia de Dezvoltare şi Inovare „Piteşti Smart City”.

După cum spune Dan Hodoş, „în momentul de faţă nu există o industrie specializată de “smart city” şi firme de specialitate în România sau în afara ţării. În schimb, majoritatea companiilor mari de tehnologie încep să aibă în componenţă departamente care se specializează în soluţii pentru oraşe inteligente. Încep să producă hard şi soft pentru astfel de soluţii, atât companiile mari, cât şi cele mici şi mijlocii sau start-up-urile, româneşti sau din străînătate. Pot veni cu câteva exemple de companii care sunt specializate sau au divizii de profil : Telekom, Electrogrup, Life is Hard sau Elsaco”.

Staţii de autobuz cu ecrane multimedia şi porturi USB

Compania Electrogrup din Cluj-Napoca este foarte activă pe piaţa proiectelor smart city şi în mai 2019 a lansat o divizie specială, dedicată proiectelor Smart City, cu scopul de a deveni lider al pieţei româneşti de soluţii de profil.

Electrogrup dezvoltă primul proiect Smart City integrat din România, constând în staţii moderne de aşteptare pentru transportul public de persoane din Piatra Neamţ, în valoare de 21,1 milioane lei. Contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor a fost semnat pe 25 februarie 2020, iar durata totală de execuţie a proiectului este de 25 de luni. Noile staţii de aşteptare din Piatra Neamţ vor fi echipate cu WiFi, ecrane tactile multimedia, porturi USB pentru încărcarea smartphone-urilor, panouri fotovoltaice, camere inteligente ce permit analiza video şi monitorizarea traficului, senzori de mediu, informaţii de trafic pentru călători, dar şi operate printr-un centru de comandă.

Dragoş Nedelea, Business Development Director Smart City în cadrul Electrogrup, spune că în afară de Alba-Iulia, Oradea sau Braşov, „Sunt şi în Iaşi iniţiative din ce în ce mai promiţătoare privind proiectele smart city, dar şi în Piteşti, unde vedem subiectul din ce în ce mai prezent în spaţiul public, coordonat cu o strategie Smart City care a fost deja definită de administraţia locală. În Bucureşti, cel mai activ sector este Sectorul 3, care are un sistem de supraveghere video extins şi a implementat recent pubele stradale de colectare selectivă inteligente, care comunică în timp real starea de încărcare şi eficientizează semnificativ costurile de salubrizare”.

Legat de cele mai căutate proiecte şi soluţii Smart City în România, Dragoş Nedelea spune că în top 3 se numără staţiile auto electrice, odată cu creşterea numărului de autovehicule electrice, pubelele ecologice care cresc eficienţa operaţiunilor de salubrizare şi diminuează impactul deşeurilor asupra mediului, dar şi soluţiile de wi-fi public.

Legat de aşteptările privind evoluţia cifrei de afaceri privind proiectele smart city, Dragoş Nedelea precizează că este de aşteptat ca „în 2020 să se tripleze valoarea portofoliului de proiecte”.

sursa: adevarul.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---