Alba, în top 5 al celor mai dinamice județe din țară, după ritmul de creștere al PIB/capita: Se află pe locul 9 în clasamentul prosperității județelor

Alba, în top 5 al celor mai dinamice județe din țară, după ritmul de creștere al PIB/capita: Se află pe locul 9 în clasamentul prsoperității județelor

Acum 20 de ani, România avea un PIB/ cap de locuitor în termenio de paritate a puterii de cumpărare de doar 26% din media Uniunii Europene. La momentul actual, PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare este 76%, la egalitatea cu Ungaria și peste Grecia, cu 67%, Letoniei, Croației, Slovaciei, Serviei și vecinilor bulgari. Însă, tabloul se schimbă radical atunci când intrăm în detalii la nivel județean, arată HotNews.ro.

Paritatea puterii de cumpărare – PPC (engleza Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regulă euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor diferă de la un stat la altul, paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un „coș de bunuri”, după formula: S=P1/P2 Unde: S = rata de schimb valutar dintre valuta 1 si valuta 2, P1 = Valoarea bunurilor în valuta 1 și P2 = Valoarea bunurilor în valuta 2. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosită pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.

Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (deci de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ- Vaslui- de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.

De remarcat este că deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei.

În urmă cu 20 de ani Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. În 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a trecut și de Ilfov, stând în coada Capitalei.

Cel mai slab ritm de dezvoltare l-a avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, iar cel mai ridicat l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș.

De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Avem practic o Românie a extremelor

Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita de 164% față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln.

De cealaltă parte însă, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.

De remarcat că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea si Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români. Altfel spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București.

În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor.

Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe mari în capacitatea județelor de a genera venituri proprii

Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, fără legătură cu nevoile reale ale comunității locale sau cu resursele financiare reale.

„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfasurarea activitatilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat” arată Curtea de Conturi într-un raport recent.

Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).

Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News