Rămâi conectat

Actualitate

AJVPS Alba este lovită sub centură, prin asocieri sub semnătura unor… morţi!

Publicat

în

Nu vreau să se creadă că mi-am schimbat opinia peste noapte cu privire la bătălia dintre AJVPS Alba, pe de-o parte, şi asociaţiile de proprietari de terenuri nou înfiinţate, pe de altă parte, asociaţii care, potrivit legii, au dreptul de a propune Ministerului Mediului şi Pădurilor orice asociaţie de vânători doresc, pentru a le gestiona fondul cinegetic de pe terenurile pe care le au în proprietate. Dar în această ecuaţie au apărut elemente noi, probe irefutabile cu privire la modul ilegal în care s-au constituit unele dintre aceste noi asociaţii. Iar dacă asociaţiile au uzat de ilegalităţi, înseamnă că interesul lor nu este unul legitim şi nici moral. Chiar dacă rezultatul asocierilor se încadrează în limitele prevederilor legale, MODUL în care s-au făcut aceste asocieri lasă prea multe semne de întrebare şi ne determină să bănuim alte interese decât cele de protejare a faunei româneşti…
lVânătorul- protector şi vânătorul exterminator
Între proprietarii de terenuri şi vânători (cei adevăraţi) au existat întotdeauna anumite disensiuni. Fireşti, logice, aşa cum există ele şi în marile rezervaţii naturale din Africa, de pildă.

Pe de-o parte proprietarul sare în sus când cultura lui de cucuruz e călcată în picioare de mistreţi, iar pe de altă parte vânătorul este cel care reduce (într-o proporţionalitate acceptabilă!) populaţia de animale sălbatice, pentru ca pagubele să nu ia proporţii. Aici este un echilibru foarte fin, un echilibru pe care doar ecologii sau zoologii îl pot evalua şi monitoriza. Eventual vânătorii cu experienţă. Pentru că această calitate de vânător nu o dă nici purtarea armei, nici îndemânarea de ţintaş, nici furia ucigaşă, ci dragostea de natura lui Dumnezeu, cu toate fiinţele pe care le-a lăsat El pe pământ. Nu noi, oamenii, suntem cei care decidem dacă o specie e „bună” sau „rea”. Prin urmare nimeni nu ne dă dreptul să ne înarmăm mâine şi să decimăm populaţiile de mistreţi, căpriori, iepuri, vulpi etc., care „fac pagube” pe proprietăţile oamenilor. Dreptul (de fapt OBLIGAŢIA) oamenilor este aceea de a asigura un echilibru, o armonie, între „creatorii” sălbatici de pagube şi proprietarii „păgubiţi”, prin intermediul vânătorilor. Că acest echilibru se face prin „extragerea” unor „piese cinegetice” într-o anumită proporţie, în anumite perioade de timp şi cu anumite costuri, şi că noi am denumit lucrul ăsta „sport”, nu justifică o eventuală politică abuzivă de exterminare a sălbăticiunilor „păgubitoare”. De fapt trebuie să ştiţi că principala activitate a vânătorilor adevăraţi, cu vechime, este cea de protejare a vânatului, de amplasare şi alimentare a hrănitoarelor pentru iarnă, de amplasare a adăpătorilor etc.
lUn fond cinegetic de protocol de rangul 1, făcut cadou celebrului Dumitru Sechelariu
Am făcut acest preambul având un exemplu pe care l-am aflat abia ieri: pe vremea lui Ceauşescu, fondul de vânătoare Vingard era unit cu fondul Ohaba şi aşa, la comun, era categorisit ca fond de protocol de rangul 1. Acolo vânau toţi mai marii regimului comunist. O astfel de publicitate a fost suficientă pentru ca fondul respectiv să devină atractiv pentru noua putere. Prin urmare, fondul a fost gestionat de Romsilva până în anul 2003, cînd noul „prim vânător” al ţării, premierul de atunci, Adrian Năstase, a hotărât scoaterea la licitaţie a câtorva dintre cele mai bogate fonduri de vânătoare din ţară. De fapt scoaterea fondurilor la licitaţie era o formă mascată de a le da „cu dedicaţie” unor apropiaţi de-ai săi, care îşi descoperiseră peste noapte pasiunea pentru vânătoare. Unul dintre aceşti apropiaţi era fostul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, care era membru într-o asociaţie de vânători băcăuană. Ei bine, asociaţia respectivă a mers la licitaţie pentru fondul Vingard cu un preţ mult peste limită, devansând Romsilva şi AJVPS Alba: 250 de milioane de lei. Din nefericire pentru „vânătorii” moldoveni, ei nici măcar nu se osteniseră să consulte fişa fondului, ca să ştie ce suprafaţă are, ce specii îl populează şi ce cote de extracţie sunt posibile. Dacă ar fi făcut asta, ar fi aflat că fondul fusese reorganizat, iar partea cea mai bogată era în fondul Ohaba, care se desprinsese de Vingard. În consecinţă, după verificări nici nu s-a mai încheiat contractul. Nu ştim decă Sechelariu a apucat să vâneze pe-acolo (cu sau fără contract), nici dacă fondul a fost gestionat ulterior judicios, destul că azi, după 7 ani de la licitaţia respectivă, efectivul de sălbăticiuni de pe fondul Vingard sunt abia la nivelul a 30% din cele aflate pe fondurile învecinate. Acum fondul este gestionat de Ocolul silvic Sebeş, care încearcă din răsputeri să-l repopuleze. În aceste condiţii, desigur, există temerea justificată că astfel de fonduri intrate pe mâna unora prea influenţi şi prea bogaţi, care sunt şi proprietari şi vânători totodată, ar putea deveni pustiuri în ceea ce priveşte fauna cinegetică. Iar această temere este cu atât mai justificată, cu cât am aflat că tocmai printre membrii noilor „grupe de vânătoare” constituite ad-hoc (ca nuclee ale asociaţiilor de proprietari cu care se luptă AJVPS Alba) sunt nume grele ale adminsitraţiei, politicii şi mediului de afaceri din judeţul nostru. Ca răspuns la aceste temeri exprimate de vechii vânători membri ai AJVPS Alba, am decis să mă aplec cu mai mare atenţie asupra asocierilor care dau dreptul proprietarilor de a propune gestionarul fondurilor de vânătoare, gestionându-l, de fapt, ei înşişi.
lProprietatea „dovedită” cu semnătura morţilor şi cu adeverinţe umflate!
Parcurgând documentele acestor asociaţii am găsit neconcordanţe flagrante. Pe unele acorduri de asociere apare semnătura unor defuncţi (!!!) sau, în cel mai bun caz, semnătura unor persoane cărora titlurile de proprietate nu le dădeau dreptul de a dispune de întreaga suprafaţă înscrisă în titlu, deoarece ei erau deţinători doar ai unei cote – parte din aceasta. Pe deasupra, în condiţiile în care de la nivelul pimăriilor se raportează punerea în posesie în poporţie de peste 90% a populaţiei, cu titluri de proprietate în regulă, dovada proprietăţii în procesul de asociere se face cu… adeverinţe! Adeverinţe emise, desigur, de primării, care sunt la rândul lor ASOCIATE cu ceilalţi proprietari, persoane fizice sau juridice. Pe alte documente apar semnăturile unor persoane care susţin că nu le-a fost cerută niciodată părerea cu privire la o eventuală asociere. Dacă aceste falsuri (pentru că vorbim despre falsuri) vor fi dovedite în instanţă, cei ce le-au instrumentat trebuie traşi la răspundere. La cele de mai sus se adaugă asocieri la o anumită asociaţie cu terenuri care figurează pe raza altor fonduri de vânătoare, precum şi nişte documente (de-a dreptul aiuritoare) emise de unele primării, prin care acestea… încredinţează direct fondurile de vânătoare, cui vor muşchii consilierilor şi ai primarului! Normal că uzând de astffel de metode se dă o lovitură sub centură „gestionarului consacrat”, AJVPS, mai ales în condiţiile în care acesta poate face dovada că a gestionat judicios! Şi se pare că poate face această dovadă, deoarece populaţia cinegetică a crescut în judeţul nostru (şi în general în ţara noastră), acolo unde nu au apărut „Ţirieci- sportivi” ca să extermine tot ce mişcă. O creştere demnă de apreciat, în comparaţie cu ţările din jurul nostru, unde nu se mai văd sălbăticiuni decât în grădinile zoologice.
Având în vedere cele de mai sus, am dedus că există un interes clar din partea unor grupuri constituite în asociaţii de proprietari. M-am edificat când am aflat că nucleele acestor noi asociaţii sunt tocmai grupele de vânători-proprietari (unii care au armă de prea puţină vreme ca să ştie ce înseamnă vânătoarea şi vânatul în general, dar cu foarte mulţi… bani). Şi să zicem că interesul lor este justificat de faptul că nu doresc „vânători-intruşi” pe proprietatea lor. Aşa o fi, dar în acest caz ce va prima pentru ei? Instinctul de vânător autentic, care caută să mai şi protejeze vânatul, sau instinctul de proprietar, care caută să extermine orice sălbăticiune care-i „tulbură posesia” furându-i trei ştiuleţi şi ronţăindu-i varza?
Dar despre multe dintre aceste nereguli descoperite recent şi despre ce se ascunde, în realitate, în spatele acestor asocieri-fantomă, vom reveni în detaliu într-o ediţie viitoare. Cu probe şi cu nume concrete de persoane care au forţat limita legii şi chiar au depăşit-o!

Ioan HĂNŢULESCU

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Noi măsuri sociale pentru români: Ratele la bănci vor fi amânate, salariile bugetarilor, majorate și pensionarii vor primi bani în plus

Publicat

în

Noi măsuri sociale pentru români: Ratele la bănci vor fi amânate, salariile bugetarilor, majorate și pensionarii vor primi bani în plus

În cursul serii de luni, coaliția de guvernare a decis un nou pachet de măsuri sociale și economice de „Sprijin pentru România”.

Măsuri care se vor aplica de la 1 iulie:

Elit - Gustul Desăvârșit

1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.

2. Acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public.

3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Un nou val de praf saharian a ajuns în România: Recomandările medicilor

Publicat

în

Un nou val de praf saharian a ajuns în România: Recomandările medicilor

Un nou val de praf saharian a ajuns pe teritoriul țării noastre, specialiștii recomandând populaţiei să încerce pe cât posibil să evite deplasările, deoarece acest fenomen este periculos pentru sănătate.

În fiecare an, România se confruntă cu cel puţin două episoade de praf saharian adus de curenţii din Nordul Africii. Potrivit specialiştilor, nisipul fin din componența norului de praf saharian ce a ajuns și în România conține magneziu, fier, calciu și granule de fosfor, chiar și mercur.

Medicii de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara avertizează că norul de praf saharian poate afecta atât persoanele cu probleme respiratorii, cât şi pe cele sănătoase.

Elit - Gustul Desăvârșit

Odată inhalate particulele de praf, acestea ajung pe căile respiratorii unde sunt detectate de celulele epiteliale și activează macrofagele, o subcategorie a globulelor din sânge cu rol în cadrul sistemului imunitar, și celulele imune. Particulele de praf eliberează citokine și alte molecule inflamatorii care au efecte asupra plămânului în diferite boli respiratorii.

De asemenea, aparatul cardiovascular poate fi și el afectat. Studiile toxicologice au demonstrat totodată că particulele de praf și nisip pot provoca leziuni pulmonare inflamatorii.

Persoanele care au diferite boli pulmonare, precum cele cu astm, pot avea parte de o exacerbare a simptomelor.

„Totodată, am constatat o creștere a numărului de infecții respiratorii ce au necesitat spitalizare. În cazul persoanelor care nu au afecțiuni pulmonare, valul de praf saharian poate duce la dezvoltarea unor rinite alergice sezoniere cu iritații la nivelul gâtului, a nasului și chiar lăcrimare. În zilele în care se anunță prezența unui nor de praf saharian, recomandăm evitarea deplasărilor, mai ales a persoanelor care au afecțiuni pulmonare grave și purtarea unei măști de protecție”, spune medicul Ionela Iovan, potrivit Mediafax.

Reamintim că România s-a confruntat cu un val de praf saharian şi la finalul lunii martie.

”Episodul a fost relativ scurt ca și intensitate. Aceste particule, cele care au pătruns în Iași, sunt ultrafine, micrometrice și submicrometrice. Însă, prin inspirație, pot produce afecțiuni și alergii specifice acestor tipuri de poluanți”, a precizat prof. dr. Silviu Gurlui, expert în mediu.

Medicii recomandă românilor să stea în case şi îi sfătuiesc pe cei cu probleme respiratorii să poarte mască de protecţie în această perioadă.

Sursa: romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO VIDEO| Serbarea Narciselor de la Negrileasa 2022: Mii de oameni s-au bucurat de muzică, mâncare tradițională și parfumul vestitelor flori, într-un colț de Rai din Apuseni

Publicat

în

Serbarea Narciselor de la Negrileasa 2022: Mii de oameni s-au bucurat de muzică, mâncare tradițională și parfumul vestitelor flori, într-un colț de Rai din Apuseni

La peste 1000 de metri, pe un platou din mijlocul Munților Apuseni, moții și musafirii acestora s-au distrat timp de două zile, la Sărbătorea Narciselor de pe Vârful Negrilesei.

După o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, o nouă ediție a tradiționalei serbări a fost organizată de către primăria comunei Bucium, al cărui primar este Cornel Napău.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acest eveniment îi reunește pe locuitorii munților Apuseni și pe turiștii care bat drumul până la locul în care această serbare se desfășoară, într-un cadru încărcat de veselie și dominat de muzică tradițională și mâncare aleasă, gătită de localnici.

Aproape 2000 de mașini și-au făcut apariția în zona în care Sărbătoarea Narciselor a avut loc iar, potrivit estimărilor primarului Cornel Napău, ar fi vorba de un număr de 7000-8000 de participanți, adică o reală „competiție” pentru un alt festival cu tradiție din Munții Apuseni, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Miile de oameni care au ales să urce pe Vârful Negrilesei au fost întâmpinați cu muzică din partea artiștilor recunoscuți, cum ar fi Veta Biriș și Cristian Pomohaci și dansuri pe scenă ale diverselor ansamble populare care și-au făcut apariția, cum ar fi Ansamblul „Dor Teiușean” și Ansamblul „Țarina Cupru Min”.

Pe platoul de la Negrileasa s-au găsit, pentru călătorii înfometați, tarabe care au servit tradiţionalii mici şi bere.

La această serbare a fost organizat de asemenea și un concurs gastronomic, „Tradiții și Gastronomie în Poiana Narciselor”, care a adunat, în fața Cabanei Narciselor, cei mai buni bucătari și gospodari din diversele comune din zona munților Apuseni. Tarabele cu mâncare tradițională, portul popular și nelipsitul ceaun au fost vedetele acestei competiții, iar eforturile echipelor au fost răsplătite cu premii, după ce oamenii au gustat bucatele servite.

Premiile oferite pentru câștigători

Locul 1-1800 lei
Locul II-1500 lei
Locul III-1200lei
Menţiune-900lei

Criterii de jurizare:

-aspectul general al preparatului la ceaun, care trebuie să fie cât mai apetisant
-ceaun recomandat minim 50 l
-culoarea şi aromele
-originalitatea
-pregătirea corectă

Balmoșul preparat de către echipa comunei Ciuruleasa a câștigat inimile oamenilor prezenți la degustat, bucurându-se deci de locul I, iar comunele Mogoș și Gârbova s-au situat pe locurile 2, respectiv 3. Eforturile bucătarilor care au gătit pentru echipa comunei Bucium au fost de asemenea răsplătiți de către public cu o mențiune.

„Oamenii care au venit la serbare au fost foarte respectuoși și nu am avut parte de evenimente neplăcute”, a transmis primarul comunei Bucium, Cornel Napău, pentru ziarulunirea.ro.

Așa cum era de așteptat, narcisele, adevăratele vedete ale acestui festival, au împânzit poiana care de atâția ani le poarta numele, iar oamenii au venit în număr mare pentru a culege câteva fire pentru a le oferi cadou celor dragi, odată ajunși acasă.

Legenda spune că numele narcisei vine din mitologia greacă, de la numele tânărului Narcissus care s-a îndrăgostit de propria imagine reflectată de apele unui lac. Dorind să își îmbrățișeze frumosul chip, a alunecat în apă și a murit.

Pe malul lacului a apărut floarea de narcisă în locul unde a stat Narcissus. Denumirea populară a narcisei este ghiocel galben, trompetă sau cocoriță.

Echipa PSD Alba a fost de asemenea prezentă la locul în care acest festival s-a desfășurat, iar mesajele din partea membrilor săi au început să își facă simțită prezența în mediul online, pentru a marca o serbare care s-a încheiat cu amintiri frumoase pentru toți participanții săi.

„Îl felicit pe primarul comunei Bucium, Cornel Năpău, și pe întreaga sa echipă, pentru frumoasa manifestare pe care a reușit să o realizeze prin propriile forțe!

De asemenea, îi felicit pentru munca depusă și pe primarii de la Teiuș, Stremț, Gârbova, Ciuruleasa și Mogoș. Aceștia s-au pregătit temeinic pentru câștigarea concursului de gastronomie, dar și pentru a oferi participanților cele mai delicioase preparate!

Noi toți am avut, datorită acestei manifestări, un altfel de weekend!”, a transmis deputatul PSD Radu Tuhut, președintele interimar PSD Alba.

La rândul său, senatorul Călin Matieș și-a exprimat propriile gânduri printr-un mesaj postat în mediul online, despre experiența de care a avut parte la Sărbătoarea Narciselor.

„Îi mulțumesc frumoasei doamne a cântecului românesc, Veta Biriș, pentru prezentarea făcută. Cuvintele sale m-au onorat și emoționat, la fel ca invitația de a urca pe scenă și de a cânta, alături de domnia sa, în acompaniamentul orchestrei Albu, o strofă din cântecul Iancului, ”Sus, sus, sus, la munte, sus!”

Le mulțumesc și românilor iubitori de țară și neam care m-au invitat la acest frumos eveniment, desfășurat în inima naturii. Felicitări primarului PSD al comunei Bucium, Cornel Năpău, pentru organizare, dar și tuturor celorlalți colegi și prieteni care s-au implicat! Felicitări tuturor interpreților și celor care au ținut atmosfera vie!”

Aflat la evenimentul care a reunit câteva mii de suflete pe platoul din inima Țării Moților, subprefectul Mureșan a scris de asemenea următorul mesaj de felicitări pentru buna organizare a evenimentului, de care primarul comunei Bucium s-a ocupat personal.

„Astăzi a fost o zi în care mii de persoane din Apuseni s-au bucurat de natură, muzică, mâncare gustoasă și voie bună!

Țin sa îl felicit în mod special pe primarul PSD al comunei Bucium, Napău Cornel, pentru modul în care a organizat acest eveniment și pe întreaga sa echipă!”, a fost mesajul subprefectului județului Alba, Corneliu Mureșan.

La Sărbătoarea Narciselor de pe Vârful Negrileasa au fost de asemenea prezenți și primarii: Muntean Ioan, din comuna Gârbova, Marius Cioara, din comuna Ciuruleasa, Mirel Vasile Hălălai, primarul orașului Teius, precum și Vasile Raica, din comuna Rimetea.

Poiana Narciselor a fost declarată din anul 1995 arie protejată şi se află în custodia Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna. Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare. Pe platoul de la Negrileasa se găsesc, la tarabe, tradiţionalii mici şi bere, dar şi obiecte de artizanat.

Traseu de acces

De pe drumul DJ74a Câmpeni-Abrud, se intră pe drumul spre Bucium, de unde spre satul Valea Negrilesii. Din sat un drum forestier ne duce până la Cabana Narciselor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare