Aiudeanul Sergiu Pașca revoluționează medicina la Stanford: Cum a recreat țesut cerebral uman în laborator

Aiudeanul care revoluționează medicina la Stanford: Cum a recreat Sergiu Pașca țesut cerebral uman în laborator

O realizare fără precedent în neuroștiință vine din partea unui cercetător originar din Aiud, județul Alba, stabilit în Statele Unite. Sergiu Pașca, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford, a reușit, după 15 ani de cercetări intense, să recreeze în laborator țesut cerebral uman folosind celule stem. Descoperirea nu este doar o premieră medicală, ci și o deschidere către tratamente complet noi pentru tulburările neurologice și psihiatrice.

Tehnologia dezvoltată de echipa condusă de Pașca oferă acces fără precedent la studierea creierului viu, în condiții de laborator, în timp real. Acest progres uriaș ar putea schimba fundamental modul în care cercetătorii înțeleg boli precum autismul, schizofrenia sau depresia, și chiar durerea cronică. În propriile sale cuvinte, Sergiu Pașca rezumă impactul descoperirii astfel: „Creierul uman rămâne ultima frontieră”.

De la România la Stanford: un drum lung, marcat de viziune și răbdare

Sergiu Pașca este una dintre cele mai remarcabile figuri ale cercetării științifice din diaspora românească. După ce și-a început formarea academică în România, s-a stabilit în SUA, unde a continuat să exploreze cele mai mari necunoscute ale biologiei umane — cu accent pe complexitatea creierului. La Stanford, unul dintre cele mai prestigioase centre de cercetare din lume, Pașca a pus bazele unui laborator care astăzi conduce în inovație globală.

Citește și: Aiudeanul Sergiu Pașca, coordonator al unui proiect științific revoluționar: Calea către noi tratamente împotriva durerilor cronice

După mai bine de un deceniu de muncă, cercetătorul român a reușit să dezvolte un model funcțional de țesut cerebral, pornind de la celule stem. Nu doar că aceste structuri reproduc o parte semnificativă a compoziției creierului uman – peste două treimi din tipurile de celule – dar pot fi și combinate în ansambluri complexe, care imită conexiunile dintre diferite regiuni cerebrale.

Aceste „minicreiere” permit studierea modului în care funcționează circuitul neuronal, cum comunică celulele între ele și, mai ales, ce se întâmplă atunci când acest sistem complex suferă disfuncții. Este pentru prima dată când cercetătorii pot observa aceste procese în dinamică, fără a depinde de studii post-mortem sau de modele animale, care nu reflectă cu fidelitate comportamentul creierului uman.

Poate cel mai impresionant aspect al muncii echipei conduse de Pașca este aplicabilitatea practică a cercetărilor. În prezent, cercetătorul pregătește un studiu clinic fără precedent, destinat tratării unei forme genetice rare de autism — sindromul Timothy. Ce îl face revoluționar? Este primul studiu clinic din lume dezvoltat integral pe baza unor modele cerebrale create în laborator din celule stem umane.

„A fost nevoie de aproape 15 ani de studiu pentru ca potențialul terapeutic al acestei tehnologii să devină clar. Acum suntem pregătiți să mergem mai departe”, afirmă Pașca. Studiul va analiza efectele potențiale ale unor tratamente personalizate, aplicate direct pe modele cerebrale specifice, dezvoltate din celulele pacienților cu această tulburare.

Citește și: Aiudeanul Sergiu Pașca, cercetător la Universitatea Stanford din SUA, numit consilier onorific al ministrului Educației

Această abordare deschide drumul către o nouă eră în medicină, una în care terapiile nu vor mai fi dezvoltate generic, ci vor fi testate și adaptate pentru fiecare pacient în parte. Mai mult, oferă o alternativă viabilă în domeniul psihiatriei, unde metodele tradiționale de cercetare au rămas limitate de imposibilitatea accesului la țesut cerebral viu și funcțional.

Creierul viu, în laborator: de la science fiction la realitate științifică

Una dintre cele mai mari provocări în studiul afecțiunilor neuropsihiatrice este lipsa accesului la un model funcțional al creierului uman. În timp ce bolile degenerative precum Alzheimer sau Parkinson pot fi studiate post-mortem, tulburările precum schizofrenia, autismul sau depresia implică procese dinamice, greu de înțeles fără un sistem viu de observare.

„Țesutul static nu poate arăta cum interacționează celulele în timp real sau cum disfuncțiile în comunicarea dintre ele duc la simptomele complexe pe care le vedem în clinică”, explică Pașca. De aceea, soluția era una singură: să creeze acel țesut viu, în condiții controlate, în laborator.

Tehnologia dezvoltată presupune generarea de regiuni cerebrale distincte din celule stem, care apoi sunt combinate în structuri complexe, pentru a simula funcționarea reală a creierului. Aceste ansambluri cu două, trei sau chiar patru părți permit observarea interacțiunilor neuronale într-un mod imposibil până acum.

Pentru medicina modernă, aceasta nu este doar o revoluție tehnologică, ci o schimbare de paradigmă. Posibilitatea de a observa în timp real cum apar și cum evoluează disfuncțiile cerebrale oferă un avantaj imens în diagnosticare și tratament.

Cercetarea condusă de Sergiu Pașca nu este doar o realizare științifică, ci și un exemplu de perseverență, viziune și inovație. Într-un domeniu în care limitele par de neînvins, un român a reușit să le depășească și să deschidă o nouă eră în neuroștiințe. Creierul uman, „ultima frontieră”, este acum mai puțin misterios, datorită unui om care a îndrăznit să-l înțeleagă din interior.

Foto: Facebook Stanford University

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI