Ziarul Unirea

Agricultura, încotro?

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

De ani buni de zile se tot vorbeşte că ţara noastră ar trebui, în principal, să-şi asigure viitorul pariind pe agricultură şi pe turism. Din păcate, acestea au rămas doar simple vorbe sau gânduri nepuse în practică. Şi agricultura şi turismul sunt încă la pământ, cu şanse puţine de a se ridica în viitorul apropiat. Deşi cândva eram „grânarul Europei”, deţinând şi actualmente locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, am ajuns la tristul record de a importa circa 80 la sută din produsele agroalimentare necesare consumului intern. Şi probabil şi de aici încolo tot aşa va fi, dacă nu cumva mai rău, având în vedere că, în cadrul UE, noi vrem să concurăm cu ţări cu o agricultură superdezvoltată precum Franţa, Olanda etc., care acordă anual agricultorilor subvenţii de 400 – 500 de euro/ hectar şi lucrează terenurile în ferme mari, de zeci de mii de hectare, cu unelte agricole dintre cele mai performante. La noi pământul este fărâmiţat în milioane de mici tarlale, circa 90 la sută din suprafaţa agricolă a ţării fiind deţinută de către proprietari individuali, se lucrează în mare parte cu tractoare şi alte unelte agricole învechite (sau chiar cu plugul tras de boi!), iar subvenţia la hectar este de 3 – 4 ori mai mică. Şi atunci cine cu cine vrea să concureze?!
Mai nou, Ministerul Agriculturii, în ideea de a impulsiona lucrarea pământului, deoarece circa 30 la sută din terenurile agricole sunt nelucrate (aproape 3 milioane de hectare!) a anunţat că are pregătit un proiect de lege pentru amendarea anuală cu 400 de lei a celor ce îşi lasă terenurile agricole în pârloagă. Ideea ministeriabililor este de a-i obliga în cele din urmă pe proprietarii de terenuri să se asocieze şi să înfiinţeze ferme de dimensiuni mult mai mari, pentru a obţine un randament mai ridicat al terenurilor şi a smulge astfel un rod mai bogat pământului, deoarece actualmente circa 64 la sută (un milion de ferme!) din fermele autohtone au o dimensiune de doar 3,3 hectare şi produc exclusiv pentru autoconsum. Problema care se pune este dacă într-adevăr acestă măsură va face un bine agricultorilor sau mai mult rău? De ce spunem asta? În primul rând trebuie avut în vedere faptul că populaţia rurală din ţara noastră este destul de îmbătrânită şi neajutorată. Odată finalizat acest proiect şi devenit lege, ţăranii cu venituri foarte mici vor avea practic trei variante: 1. să-şi lucreze pământul şi să primească o subvenţie de 130 de euro la hectar. 2. să-şi dea terenul în arendă şi să primească o parte din recolta arendaşului. 3. să-şi lase în continuare terenul în pârloagă şi să fie amendaţi cu 400 de lei. În ultimul caz, proprietarul ar putea să primească şi subvenţia la hectar de 130 de euro, să plătească amenda la Primărie şi să mai rămână cu 100 de lei, deoarece deocamdată Uniunea Europeană nu condiţionează în niciun fel acordarea subvenţiei pentru agricultură de cultivarea terenului, dacă acesta este arabil. Şi atunci ce câştigă statul român sau agricultura românească?
Mulţi dintre fermieri sau ţărani cred că această măsură este de rău augur pentru ei deoarece vor fi forţaţi să-şi vândă terenurile la preţuri de nimic unor „şacali imobiliari” sau latifundiari care aşteaptă cu nerăbdare noua lege pentru a putea cumpăra ieftin sute sau chiar mii de hectare de terenuri, urmând să le vândă cândva foarte scump. Ei susţin că statul şi guvernul actual ar face mai bine să caute diferite modalităţi de stimulare a agricultorilor pentru încurajarea lucrării terenului şi nicidecum amendarea acestora. În primul rând, pe lângă găsirea unor fonduri financiare pentru majorarea subvenţiei (pentru a putea concura şi ei pe piaţa comună agricolă a UE) este absolut necesar ca statul să îi ajute în ceea ce priveşte valorificarea pe piaţă a produselor agricole. Niciodată nu vom putea avea o agricultură performantă atât timp cât ţăranii români vor fi nevoiţi să-şi vândă produsele la kilogram, la poartă sau la şosea, iar în hipermarket-uri, care au pus stăpânire pe piaţa românească, să se afle la vânzare aproape 100 la sută legume, fructe sau produse animaliere din import. De ce onor statul român nu trece la măsura de a obliga toate aceste hipermarket-uri să vândă minim 50 la sută produse agroanimaliere autohtone? De ce, spun ţăranii, nu se procedează ca în alte ţări europene, de exemplu Italia, unde producătorilor agricoli li se asigură posibilitatea de a încheia direct contracte cu depozite de legume, fructe sau cereale, şi astfel producătorii pot ei să se bucure mai mult de rezultatele muncii lor şi nu intermediarii, aşa cum se întâmplă din păcate acum la noi?
Tinu MATEŞ

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

11 Comentarii

camelia gerhardt 8 februarie 2011 at 9:17

Draga Tinu, foarte frumos articol, foarte pertinente intrebari. Spor la treaba!

Edmond 8 februarie 2011 at 9:24

Tabara valeriu a mai fost odata sau de doua ori ministru al agriculturii si uite unde am ajuns. Un parvenit fost adjunct de-a lui Funar , apoi in PRM actualmente portocaliu.

ANTONIU 8 februarie 2011 at 10:10

MOCANII N-AU FOST AGRICULTORI, EI REPARAU CIUBERE!!!!!!!!!!!!!!!!

Despre mocanii sefi.... 8 februarie 2011 at 10:39

Ala ce a facut liceu la Baia si e din Salciua nu se pricepe la agricultura,ci la ciubere si afaceri cu statul ca a fost prezentat la Realitatea TV ca astfel de profitor..Este o vorba: Cine dracu-o mai vazut,un mocan stiut la plug……

ion 8 februarie 2011 at 11:25

oare de ce se da aceasta suventie pentru animale ,cand carnea din intern e mai scumpa decat cea din import ?

yahoo 8 februarie 2011 at 11:29

pt ca din import mananci o carne din ceva mortaciuni de acum cativa zeci de ani pe cand carnea din intern este proaspata.

ana 8 februarie 2011 at 11:41

ar trebui sa se puna bazele pe agricultura biologica care se poate cultiva pe suprafeti mici

IOSCA 8 februarie 2011 at 17:11

Imaginatia parvenitului nu cunoaste limite,astia’s ca sobolanii,se strecoara pe oriunde.Acest mocan facut agricultor de oras , specialist in agricultura socialista – CAP si IAS- da lectii de agricultura capitalista.
Aceste clone comuniste au aceleasi reflexe dictatoriale, acelasi dispret fata de cetatean, aceeasi suficienta care il dezumanizeaza, transformandu-l in robot de partid.

vigilante 8 februarie 2011 at 19:19

scribilor comentatori…cand s-a furat mai mult in tara asta decat pe vremea tovarasului iliescu? agricultura cand s-a distrus, fabricile cand s-au taiat si fierul vandut strainilor? tot basescu si boc sunt de vina…decat sa puna ministru al agriculturii un doctor sau avocat fara nici un fel de cunostinte in ale agriculturii mai bine cineva care se pricepe cat de cat. nu comentez ce a facut sau ce nu a facut..nu uitati ca oricine ar fi intr-o functie singur nu poate face nimic

Avraam 8 februarie 2011 at 19:47

Pentru taranul roman pamantul a fost ceva sfant, pentru el si-a dat viata in diferite momente , aspect pus de EMINESCU in gura lui MIRCEA catre BAIAZID:
N-AVEM OSTI DARA IUBIREA DE MOSIE E UN ZID….
Distrugerea agriculturii romanesti a fost facuta de catre comunistii criminali si a inceput cuperioada cotelor , intovarasirea, colectivizarea.Gospodariile taranilor mijlocasi si de frunte asa zisi chiaburi au fost distruse prin confiscarea animalelor, uneltelor agricole si a pamantului si transformarea taranului roman in proletar agricol.Daca nu era comunismul taranii romani erau fermierii de frunte ai Europei.
In prezent totul e compromis , vorba lui CIORAN:
,,MIORITA CURVA SI CIOBANUL MIORITIC SECURIST”

sorin 9 februarie 2011 at 15:50

Acest Taraba este unul din cei mai mari traseisti politici din Romania. Iata prin ce paturi a trecut: FSN, Vatra ROMANEASCA, PUNR, PDSR, PSD si ultimul dar nu si cel din urma PDL. D-nule Tabara, poate ne spui cum ai pus crezul tau romanesc pe taraba UDMR-ului?

Comentariile sunt oprite