AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege

AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege

Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de 30 de zile rămâne neschimbată, iar înregistrarea alegătorilor din străinătate ar urma să înceapă la trei zile după dizolvare. AEP insistă că modificările trebuie adoptate înaintea oricărei decizii privind alegerile anticipate.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) reafirmă că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate în România și respinge interpretările potrivit cărora proiectul de lege elaborat de instituție ar pune sub semnul întrebării posibilitatea unui asemenea scrutin. Într-un comunicat publicat luni, 28 septembrie 2026, AEP precizează că demersul legislativ are un caracter strict tehnic și urmărește armonizarea calendarului electoral cu termenul constituțional de maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală a fost publicat în procedură de transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul instituției. Observațiile și propunerile pot fi transmise la adresa [email protected] până la 8 octombrie 2026.

Termenul de 90 de zile, incompatibil cu organizarea anticipată a alegerilor

Una dintre principalele modificări propuse vizează reducerea termenului în care data alegerilor trebuie adusă la cunoștință publică. În prezent, Legea nr. 208/2015 prevede un interval de cel puțin 90 de zile înaintea votării, termen conceput pentru alegerile parlamentare organizate la finalul mandatului, a căror dată este cunoscută din timp.

În cazul dizolvării Parlamentului, aplicarea acestui termen intră în contradicție cu prevederile art. 63 alin. (2) din Constituție, care impun desfășurarea alegerilor în cel mult trei luni. Între dizolvare și adoptarea hotărârilor Guvernului privind data scrutinului, calendarul electoral și măsurile organizatorice există inevitabil un interval de câteva zile.

Pentru eliminarea acestei incompatibilități, AEP propune ca Guvernul să adopte, în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, hotărârile necesare organizării scrutinului, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, termenul de informare publică asupra datei alegerilor ar urma să fie redus de la 90 la 75 de zile. Potrivit AEP, soluția corespunde analizei prezentate încă din luna iulie, conform căreia respectarea termenului constituțional presupune scurtarea cu cel puțin 15–20 de zile a unor termene procedurale.

Diaspora, miza majoră a calendarului electoral accelerat

A doua direcție fundamentală a proiectului privește garantarea dreptului efectiv de vot pentru cetățenii români din străinătate, în special pentru cei care utilizează votul prin corespondență.

AEP atrage atenția că această modalitate de vot presupune un lanț logistic complex: înregistrarea alegătorului, verificarea datelor, tipărirea și expedierea documentelor electorale la adresa din străinătate, urmate de returnarea plicurilor cu voturi în România înaintea zilei scrutinului.

În condițiile actualei legislații, înregistrarea alegătorilor din străinătate începe la o dată fixă, stabilită pentru alegerile la termen. În cazul unui scrutin anticipat, lipsa unor prevederi speciale ar putea conduce la un interval insuficient pentru înregistrare și pentru circulația documentelor electorale.

Proiectul AEP introduce, în acest context, două repere esențiale:

Potrivit instituției, aceste modificări ar permite expedierea și returnarea documentelor în timp util, dar și dimensionarea corespunzătoare a secțiilor de votare din afara țării.

Campania electorală rămâne de 30 de zile. Unele termene se înjumătățesc

Deși calendarul operațiunilor electorale ar urma să fie comprimat, durata campaniei electorale nu se modifică. Competitorii politici vor beneficia în continuare de 30 de zile pentru prezentarea programelor, iar alegătorii de același interval pentru a le cunoaște.

Pentru încadrarea scrutinului în termenul constituțional, proiectul prevede reducerea la jumătate a unei părți dintre termenele intermediare. Sunt însă exceptate explicit procedurile considerate esențiale pentru desfășurarea alegerilor.

Printre acestea se numără depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, publicarea secțiilor de votare și tipărirea listelor electorale permanente.

De asemenea, termenele de 24 de ore și de două zile, precum și toate termenele ulterioare încheierii votării, rămân neschimbate. Contestațiile, numărarea voturilor, centralizarea și stabilirea rezultatelor se vor desfășura în aceleași condiții ca la alegerile parlamentare obișnuite.

O altă măsură vizează reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor. AEP justifică această prevedere prin timpul mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor și prin necesitatea de a nu îngreuna accesul competitorilor electorali la scrutin.

AEP invocă decizia CCR din 2020 și cere adoptarea legii înaintea unei eventuale dizolvări

În argumentația sa, Autoritatea Electorală Permanentă face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 150 din 12 martie 2020, pronunțată în contextul unor măsuri privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Potrivit interpretării prezentate de AEP, Curtea a subliniat că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale, că legislația electorală trebuie reglementată prin lege organică și că modificările legislative trebuie să respecte principiul stabilității juridice.

CCR a atras atenția asupra riscului ca schimbările legislative să genereze dificultăți în exercitarea dreptului de vot, inclusiv pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, și a subliniat că afectarea drepturilor electorale poate vicia procedura electorală și rezultatul alegerilor.

Din această perspectivă, AEP susține că proiectul trebuie adoptat de Parlament înaintea oricărei decizii privind organizarea unui scrutin anticipat.

Instituția precizează că a optat pentru un proiect de lege supus dezbaterii și adoptării parlamentare, nu pentru o ordonanță de urgență. Modificările nu vizează sistemul electoral propriu-zis, componența organismelor electorale sau circumscripțiile electorale, ci exclusiv calendarul și anumite aspecte organizatorice.

AEP: Organizarea anticipatelor nu reprezintă o opțiune politică a instituției

În finalul comunicatului, Autoritatea Electorală Permanentă subliniază că nu intră în atribuțiile sale să decidă momentul sau oportunitatea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate.

Instituția afirmă că rolul său este să asigure existența unui cadru legal care să permită organizarea scrutinului în limitele Constituției, cu garanții pentru alegători și competitorii electorali.

Totodată, AEP avertizează că afirmațiile publice care nu reflectă conținutul efectiv al proiectului pot genera confuzie și pot afecta încrederea în instituțiile statului și în procesul democratic.

Prin publicarea proiectului în transparență decizională, instituția deschide o nouă etapă de dezbatere asupra regulilor care ar urma să guverneze eventualele alegeri parlamentare anticipate, într-un demers pe care îl prezintă drept unul de pregătire juridică și logistică, nu de declanșare a unui proces electoral.

Termenul pentru transmiterea observațiilor asupra proiectului este 8 octombrie 2026.