Rămâi conectat

Ştirea zilei

ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni (FOTO): Troiță ridicată la locul tragediei. Ancheta continuă

Publicat

în

*Horenii au ridicat marţi o troiţă sus în munte, la locul accidentului, în memoria celor care şi-au pierdut viaţa aici: pilotul Adrian Iovan şi studenta rezidentă Aurelia Ion.

Accident aviatic Apuseni13Marţi, 21 ianuarie, la locul accidentului aviatic produs în Munţii Apuseni (pe vârful Petreasa), o echipă coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a efectuat cercetări pentru a se cunoaşte cauzele exacte ale prăbuşirii avionului. Cu toate că drumul până la rămăşiţele acestuia e greu accesibil, încă din zorii zilei, oameni din zonă s-au deplasat la faţa locului, curioşi să afle care au fost urmările catastrofei aviatice. În jurul orei 14.30, preotul din Trifeşti, Sorin Trif, alături de secretarul primăriei, Corneliu Olar şi alţi câţiva localnici, au ridicat la doar câţiva metri de locul în care a căzut avionul, o troiţă, în memoria celor doi decedaţi.

Astăzi, împreună cu preotul Sorin Trif şi alţi câţiva localnici am urmat şi noi drumul străbătut luni noaptea (20 ianuarie) de zecile de săteni şi echipaje în lupta pentru salvarea vieţii Accident aviatic Apuseni47victimelor accidentului – Horea- Giurguţ – Zânzeşti – vârful Petreasa. Aproximativ 12 kilometri, în condiţii meteo extrem de dificile, în miez de noapte, prin zăpadă şi ceaţă, 10 kilometri doar cu maşini de teren, 2 kilometri pe jos, atât au avut de parcurs cei care au participat luni seara la acţiunile de salvare a victimelor. Ajunşi la faţa locului, echipa anchetatorilor condusă de procurorul general Augustin Lazăr luase deja probe necesare stabilirii cauzelor producerii incidentului.

Electrica Furnizare Discount

La locul accidentului aviatic se află o echipă complexă formată din ofiţeri criminalişti de la Inspectoratele de Poliţie din Alba şi Cluj,  experţi ai Institutului de Criminalistică Accident aviatic Apuseni10al Poliţiei Române şi inspectori din cadrul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, care desfăşoară cercetări. Au fost căutate, găsite şi studiate mijloace materiale de probă, care au fost ridicate, depuse şi sigilate în colete, după care se va face o interpretare a urmelor care au fost găsite la faţa locului pentru a se vedea mecanismul producerii evenimentului. Deocamdată nu se pot formula concluzii„, a declarat procurorul Lazăr, completând că ancheta poate dura până la câteva luni.

Tot astăzi, la iniţiativa localnicilor, aici a fost oficiată o slujbă şi sfinţită o troiţă în memoria celor doi decedaţi, pilotul Adrian Iovan şi tânăra studentă rezidentă Aurelia Ion, de către preotul Sorin Trif, la Accident aviatic Apuseni18care au participat doar secretarul comunei Horea, Corneliu Olar şi câţiva  horeni, cu acceptul procurorului care a înţeles gestul profund creştinesc făcut de aceştia.  „La cererea localnicilor am sfinţit o troiţă în memoria celor doi adormiţi, Adrian şi Aurelia. Durere şi păreri de rău…asta simţim. Am ţinut o scurtă slujbă şi o rugăciune pentru sfinţirea troiţei ce se aşează la mormânt„, a spus preotul.

La faţa locului se află un echipaj format din trei jandarmi din Alba care asigură perimetrul şi care vor rămâne, pe schimburi, în acea zonă până la finalizarea cercetărilor.

Citiţi şi MĂRTURIILE CUTREMURĂTOARE ale primilor trei salvatori, despre accidentul aviatic din Apuseni.

Mai jos vedeţi o galerie foto cu drumul parcurs din Horea până pe vârful Petreasa, epava şi troiţa sfinţită astăzi aici:

[nggallery id=1027]

Publicitate

Ştirea zilei

Minunea de la Rachiș, satul de la limita județelor Alba și Cluj: Un proiect frumos, dar costisitor, unde bate clopotul de la Muntele Athos

Publicat

în

Minunea de la Rachiș, satul de la limita județelor Alba și Cluj: Un proiect frumos, dar costisitor, unde bate clopotul de la Muntele Athos

Minunea de la Rachiș este un proiect pe cât de frumos, pe atât de costisitor pentru Iulian Docea, un om de afaceri care își desfășoară activitatea în Cluj-Napoca. Satul se află la limita județelor Alba și Cluj, undeva la 70 de kilometri de Cluj-Napoca.

La Rachiș ajungi ușor acum, grație lui Iulian si proiectului lui, el fiind cel care a insistat să fie reabilitat și asfaltat un drum de 6 kilometri care face legătura între această localitate și Lopadea Veche, având tot sprijinul autorităților locale, primarului Liviu Gigel Alexandru și Ion Dumitrel președintele Consiliului Județean Alba.

Electrica Furnizare Discount

Spuneam despre Rachiș că este la 70 de kilometri de Cluj-Napoca, un sat în care mai locuiau doar patru persoane până în 2015. În urmă cu șapte ani, Iulian și-a început misiunea de a readuce la viață satul în care au trăit bunicii și străbunicii lui.

„Alături de prietenul meu Arhitect, Ion Eremciuc, implicat și el în tot procesul de reabilitare, am refăcut fiecare casă, exact cum a fost. Am adus meșteri de peste tot pentru a reface locul în care au trăit bunicii mei. Am vrut să respectăm cât mai mult arhitectura și să fie totul ca în copilărie. Fiecare casă are și câte o șură si anexe din care am făcut spații de cazare. Am investit peste 2 milioane de euro, totul de amorul artei, nu avem niciun beneficiu financiar”, a declarat Iulian.

„Momentan, totul este pentru noi, vizitatori, familie și prieteni.  Venim aici destul de des, stăm și perioade lungi de timp, facem diverse activități specifice zonei și locului, care într-un oraș mare nu le putem avea. Vrem să le arăt și altora cum este viața la țară și să te autogospodărești. Aici ne relaxăm și ne găsim liniștea. Avem animale, cai, bivoli, capre, oi, porci, păsări, câini, pisici toate pentru a ne putea autogospodării aici și trăi în armonie cu ce ne înconjoară. O parte din cai sunt salvați din hergheliile mari din țară unde au fost propuși pentru sacrificat și am decis să trăiască liberi cu noi”, a mai povestit el.

Proiectul Rachiș, între bine și rău

Interesul arătat de Iulian pentru localitatea bunicilor i-a determinat și pe alții să revină în zonă. În Rachiș au apărut și alte construcții noi, dar din păcate nu toate respectă arhitectura zonei. În plus, nu toată lumea vede cu ochi buni revenirea pe plaiurile natale.

La început, Iulian s-a confruntat cu tot felul de răutăți, i-au fost furat materialele de construcții sau i-au alungat persoanele pe care le-a găzduit în casele bunicilor. El a fost nevoit să monteze peste 30 de camere de supraveghere pentru a putea fi monitorizată zona și de la distanță.

„Nu doar că luptăm să refacem un loc drag, dar luptăm și cu mentalitatea dăunătoare a unei/unor persoane. Că de ce facem? Să nu facem nimic …. De exemplu… cu ceva timp în urmă ne-au pus fier în pășune pentru a se accidenta caii, ne-au otrăvit animale, au pus lațuri si diferite capcane pentru a accidenta animalele etc ….

Am primit tot felul de cicane, semne, hărțuiri doar să renunțăm, dar nu ne dăm bătuți. Trimiteam materiale din Cluj și aici plecau în alte direcții, erau sustrase …. Au fost tot felul de persoane care scopul lor era doar să fure”, ne-a mai spus Iulian.

Biserica din Rachiș are clopot de la Muntele Athos

Pe lângă casele restaurate de Iulian, în Rachiș a fost construita și o Biserica. Clopotul lăcașului de cult a fost adus de la Muntele Athos, fiind sfințit și donat de 7 preoți, după ce au auzit povestea noastră.

În locul fostei școli a fost creat un mic muzeu. Iulian a refăcut și un fânar și a amenajat în incintă o sală de sport pentru cei ajung vizitează acest loc și vor să facă mișcare.

În satul readus la viață de Iulian locuiesc două persoane din care doar una s-a născut în localitate, dar și o familie cu trei copii care s-au instalat alături de el. Copiii parcurg zilnic 6 km pe jos traversând două păduri și două hotare din două sate pentru a merge la școală.

Una dintre persoanele care ajută la reașezarea locului în acest proiect este Daniela. O femeie inginer care a decis să lase totul și să se mute la Rachiș. Aici, Daniela recondiționează mobilier vechi și alte lucruri lăsate în urmă de cei care au locuit pe aceste meleaguri.

„Daniela a venit din Slovacia cu bicicleta, când a auzit de proiectul nostru. Ea stă toată ziua și readuce la viață lucruri abandonate sau resturi de la meșteri, găsește lucruri vechi si le pune in valoare. Este pasiunea și viața ei. Are un nou țel, pe lângă noi, să își lase și ea amprenta în Rachiș”, a povestit Iulian despre femeia care ajută in proect.

Rachiș – Întoarcerea la origini

Iulian Docea s-a luptat pentru ca Rachiș să ajungă în patrimoniul Unesco, motiv pentru care toate lucrările au fost introduse în cadrul unui proiect.

„ <> este un program pilot de restaurare istorică a unuia dintre cele mai vechi sate apusene din județul Alba, atestat documentar de peste 750 de ani. Aflat în celebra comună Mirăslău, unde Mihai Viteazu, domnitorul Țării Românești, a purtat bătălia din 18 septembrie 1600, satul Rachiș este una dintre cele mai mari provocări ale inițiatorilor proiectului de restaurare;

Iulian Docea, fiu al satului, copil crescut de bunicii și străbunicii săi din Rachiș, chiaburi în vremurile grele ale prigoanei comuniste, care s-a dedicat în întregime restaurării satului și reîntoarcerii în timpul istoric al acestuia”, se arată în prezentarea Proiectului „Rachiș – Întoarcerea la origini”.

Iulian Docea a avut un vis și a creat o minune la Rachiș. Un sat uitat de toți și readus la viață de un om cu suflet mare care nu a uitat de locul unde a copilărit. Cei care doresc să urmărească activitatea de la Rachiș o pot face pe pagina de Facebook – Rachis Wild Ranch

sursa: monitorulcj.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

Cel mai vechi scris din lume a fost descoperit în județul Alba. Misterul tăblițelor de la Tărtăria

Publicat

în

Cel mai vechi scris din lume a fost descoperit în județul Alba. Misterul tăblițelor de la Tărtăria

Tăbliţele de la Tărtăria care conţin, potrivit unor istorici, cel mai vechi scris din lume, continuă să stârnească controverse în lumea ştiinţifică mondială. Vechimea celor trei tăbliţe este estimată la mai mult de 7000 de ani.

Cele trei obiecte mici şi străvechi de lut au fost descoperite în localitatea Tărtăria din judeţul Alba, între Alba Iulia şi Orăştie, de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961. Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. O bună parte din semnele conţinute pe ea se regăsesc în literele conţinute în inscripţiile arhaice greceşti.

Electrica Furnizare Discount

Plăcuţele au fost găsite în staţiunea preistorică de la Tărtăria, în zona din faţa Haltei CFR, loc denumit de localnici ”Gura Luncii”. Primele menţiuni în literatura arheologică despre situl de la Tărtăria au fost făcute de Marton Roska, în repertoriul arheologic al Transilvaniei, apărut în 1942. Sesizând importanţa sitului, Constantin Daicoviciu a inclus cercetarea sistematică a staţiunii în programul de lucru al Institutului de Studii Clasice din Cluj. Conducerea săpăturilor a fost încredinţată cercetătorului Kurt Horedt, care a efectuat aici două campanii de săpături, în august 1942 şi septembrie 1943. Săpăturile au fost reluate după mai bine de două decenii, de către Nicolae Vlassa, doctorand al profesorului Horedt, cel care avea să descopere tăbliţele.

Datare indirectă

Subiectul tăbliţelor de la Tărtăria are o frecvenţă mult mai mare de citare în articolele ştiinţifice şi arheologie în raport cu alte artefacte. Majoritatea citărilor vizează faptul că reprezintă la cel mai vechi scris din lume. Dacă vârsta estimată, cea de 5500 î.Hr. s-ar dovedi în final a fi reală, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume şi anume, scrierile egipteană, Harappa şi cea sumeriană, datează toate din jurul datei de 3200-3500 î.Hr. Potrivit specialiştilor, există un obstacol insurmontabil în ceea ce priveşte determinarea vârstei, pentru că fiind din lut nu pot fi datate prin metoda cu carbon radioactiv.

Alţii afirmă că datarea cu carbon14 nu mai poate fi realizată pentru că ar fi fost arse într-un cuptor după descoperire, pentru a fi conservate. Cele 3 tăbliţe de la Tărtăria au fost, totuşi, datate indirect. S-au făcut analize pe alte obiecte (oase) găsite împreună cu acestea în groapa rituală, rezultând cu aproximaţie anul 5300-5500 î.Hr. Prin urmare, vechimea obiectelor din groapa respectivă ar fi de peste 7000 de ani. Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului al IV-lea şi începutul mileniului al III-lea î.Hr., N. Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.

Ipoteze şi controverse

Alţi cercetători sau entuziaşti, pe baza celor trei descoperiri presupus mai vechi decât scrierea sumeriană, au ridicat ipoteza că scrierea în general, apoi sub forma pictogramelor a apărut mai întâi în sud-estul Europei şi nu în Mesopotamia. De asemenea există ipoteza că aceste piese ar fi ajuns în Transilvania datorită unor contacte economice sau de altă natură cu Orientul Apropiat deşi datarea tăbliţelor este mai timpurie cu un mileniu faţă de apariţia scrisului în Orient. De asemenea există ipoteza unui contact şi transmiterii din aria Egeeană, existând multe elemente care îndreaptă cercetătorii în mod special spre zona insulelor Ciclade. Unii au mers şi mai departe acuzându-l pe Vlassa că a îngropat cu bună ştiinţă nişte falsuri, fiind cu neputinţă o asemenea descoperire la noi în ţară. Alţii au spus despre el că nu s-ar fi aflat pe şantierul arheologic la momentul descoperirii. Cu toatea acestea, lumea ştiinţifică românească şi mondială îi acordă acestuia merirul incontestabil de a realiza marea descoperire şi de a exprima primele idei cu privire la vechimea tăbliţelor.

Specialiştii susţin că ceea ce este caracteristic acestor plăcuţe este o identitate comună, cunoscută sub denumirea de Cultura Turdaş-Vinca (4500-3700 i.H.), răspandită în ţara noastră (în Banat şi Oltenia), în sudul Serbiei, sud-estul Ungariei şi nord-vestul Bulgariei. La acea vreme era cea mai evoluată societate tribală de pe continent. În această perioada se fac salturi impresionante. Utilizau plugul, pentru acele începuturi umile reprezentând o adevărată revoluţie, oamenii sunt legaţi de pământ datorită agriculturii, iar aşezările cresc considerabil fiind cele mai mari ale Europei.

Săpăturile au fost reluate la Tărtăria în urmă cu cinci ani, de către MNU Alba Iulia, Muzeul Naţional Brukenthal şi Universitatea ‘Lucian Blaga’ Sibiu. Autorităţile din Alba intenţionează să înfiinţeze la Tărtăria o rezervaţie şi un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puţin tăbliţele, şi eventual reconstituite in situ locuinţe găsite în decursul cercetărilor. În acest sens, Consiliul Judeţean Alba a acordat Primăriei din Sălişte fondurile necesare pentru a achiziţiona terenul cu situl arheologic. În urmă cu peste un deceniu, la intrarea în sat, a fost dezvelit un monument de granit, de opt tone, care reproduce pe una din feţe, la scară mărită, imaginile de pe cele trei tăbliţe şi inscripţia ”5.500 î.Hr. Primul mesaj scris din istoria omenirii”. Tăbliţele se află, de la descoperirea lor, în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

sursa: adevarul.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

DOCUMENT| Noi RESTRICȚII în ALBA pentru municipiile Aiud și Sebeș, orașul Abrud și comunele: Noșlac și Vadu Moților. Hotărâre CJSU

Publicat

în

DOCUMENT| Noi RESTRICȚII în ALBA pentru municipiile Aiud și Sebeș, orașul Abrud și comunele: Noșlac și Vadu Moților. Hotărâre CJSU

HOTĂRÂREA nr. 11 din 16.01.2022 privind constatarea ratei de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2, la data de 16.01.2022 și stabilirea măsurilor de limitare și prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 la nivelul unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Alba

HOTĂRÂREA nr. 1 din 07.01.2022 poate fi consultată integral AICI

Având în vedere rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de COVID–19 la nivelul tuturor unităților administrativ–teritoriale din județul Alba, la data de 16.01.2022, transmisă Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba de către Direcția de Sănătate Publică Alba prin adresa nr. 659;

Electrica Furnizare Discount

În conformitate cu:

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID–19, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic;

O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare;

H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare;

H.G. nr. 34/06.01.2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 08 ianuarie 2022, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;

Ținând cont de:

prevederile art. 10 din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin H.G. nr.1491/2004;

prevederile art. 23 alin. (1) din Regulamentul de Organizare și Funcționare a C.J.S.U. Alba, aprobat prin Ordinul Prefectului județului Alba nr. 336/25.07.2017, cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul dispozițiilor art. 13 alin. 2 anexa 3 la H.G. nr. 34/06.01.2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 08 ianuarie 2022,

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba, convocat în ședință extraordinară în data de 16.01.2022,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1- (1) Se constată încadrarea în limitele incidenței cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2, la data de 16.01.2022, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de pe raza județului Alba, conform Anexei care este parte integrantă din prezenta hotărâre;

(2) Măsurile stabilite pentru diminuarea riscului de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Alba, sunt cele prevăzute în Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba nr.1 din 07.01.2022, în funcție de rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, conform anexei la prezenta hotărâre;

(3) Măsurile prevăzute în anexa la prezenta hotărâre pentru municipiile: Aiud și Sebeș, orașul Abrud și comunele: Noșlac și Vadu Moților, intră în vigoare începând cu data de 17.01.2022 ora 00:00, și se aplică pentru o perioadă de 14 zile.

Art.2 – Hotărârile adoptate de C.J.S.U. Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Art 3 -Prezenta hotărâre se transmite membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba, la toate U.A.T. -urile de pe raza județului Alba, în vederea aducerii la cunoștința populației, operatorilor economici și instituțiilor publice, prin toate mijloacele de comunicare avute la dispoziție. De asemenea, prezenta hotărâre se transmite la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și la Departamentul pentru Situații de Urgență de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba. Totodată, hotărârea se va afișa pe site-ul Instituției Prefectului – Județul Alba.

Anexă la HOTĂRÂREA nr.11 a C.J.S.U. Alba din 16.01.2022

Măsuri de limitare și prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2, în funcție de rata de incidenţă cumulată la 14 zile, la data de 16.01.2022, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de pe raza judeţului Alba

Nr. crt. Unitatea administrativ-teritorială Rata de incidenţă la 14 zile/1000 locuitori Se aplică măsurile prevăzute în Hotărârea CJSU Alba nr.1 din 07.01.2022: Perioada de aplicare a măsurilor

1. MUNICIPIUL ALBA IULIA 5.00 art.1 lit.A și D 12.01.2022 ora 00:00 – 25.01.2022 ora 24:00

2. MUNICIPIUL AIUD 3.18 art.1 lit.A și D 17.01.2022 ora 00:00 – 30.01.2022 ora 24:00

3. MUNICIPIUL BLAJ 1.50 art.1 lit.A și C 08.01.2022 ora 00:00 – 21.01.2022 ora 24:00

4. MUNICIPIUL SEBEŞ 3.04 art.1 lit.A și D 17.01.2022 ora 00:00 – 30.01.2022 ora 24:00

5. ORAŞ ABRUD 1.16 art.1 lit.A și C 17.01.2022 ora 00:00 – 30.01.2022 ora 24:00

6. ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0.53 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

7. ORAŞ CÂMPENI 1.39 art.1 lit.A și C 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

8. ORAŞ CUGIR 2.75 art.1 lit.A și C 09.01.2022 ora 00:00 – 22.01.2022 ora 24:00

9. ORAŞ OCNA MUREŞ 2.96 art.1 lit.A și C 11.01.2022 ora 00:00 – 24.01.2022 ora 24:00

10. ORAŞ TEIUŞ 1.25 art.1 lit.A și C 15.01.2022 ora 00:00 – 28.01.2022 ora 24:00

11. ORAŞ ZLATNA 0.64 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

12. ALBAC 2.55 art.1 lit.A și C 11.01.2022 ora 00:00 – 24.01.2022 ora 24:00

13. ALMAŞU MARE 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

14. ARIEŞENI 1.95 art.1 lit.A și C 12.01.2022 ora 00:00

15. AVRAM IANCU 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

16. BERGHIN 1.05 art.1 lit.A și C 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

17. BISTRA 0.66 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

18. BLANDIANA 6.91 art.1 lit.A și D 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

19. BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.00 art.1 lit.A și C 08.01.2022 ora 00:00 – 21.01.2022 ora 24:00

20. BUCIUM 0.72 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

21. CÂLNIC 0.52 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

22. CENADE 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

23. CERGĂU 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

24. CERU-BĂCĂINŢI 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

25. CETATEA DE BALTĂ 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

26. CIUGUD 2.15 art.1 lit.A și D 08.01.2022 ora 00:00 – 21.01.2022 ora 24:00

27. CIURULEASA 0.88 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

28. CRĂCIUNELU DE JOS 0.47 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

29. CRICĂU 1.53 art.1 lit.A și C 09.01.2022 ora 00:00 – 22.01.2022 ora 24:00

30. CUT 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

31. DAIA ROMÂNĂ 2.24 art.1 lit.A și C 11.01.2022 ora 00:00 – 24.01.2022 ora 24:00

32. DOŞTAT 0.99 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

33. FĂRĂU 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

34. GALDA DE JOS 1.34 art.1 lit.A și C 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

35. GÂRBOVA 2.33 art.1 lit.A și D 09.01.2022 ora 00:00 – 22.01.2022 ora 24:00

36. GÂRDA DE SUS 0.67 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

37. HOPÂRTA 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

38. HOREA 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

39. IGHIU 2.40 art.1 lit.A și C 11.01.2022 ora 00:00 – 24.01.2022 ora 24:00

40. ÎNTREGALDE 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

41. JIDVEI 0.76 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

42. LIVEZILE 2.58 art.1 lit.A și C 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

43. LOPADEA NOUĂ 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

44. LUNCA MUREŞULUI 4.70 art.1 lit.A și D 11.01.2022 ora 00:00 – 24.01.2022 ora 24:00

45. LUPŞA 2.44 art.1 lit.A și C 08.01.2022 ora 00:00 – 21.01.2022 ora 24:00

46. METEŞ 4.69 art.1 lit.A și D 15.01.2022 ora 00:00 – 28.01.2022 ora 24:00

47. MIHALŢ 0.31 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

48. MIRĂSLĂU 0.51 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

49. MOGOŞ 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

50. NOŞLAC 3.31 art.1 lit.A și D 17.01.2022 ora 00:00 – 30.01.2022 ora 24:00

51. OCOLIŞ 0.00 art.1 lit.A și C 08.01.2022 ora 00:00 – 21.01.2022 ora 24:00

52. OHABA 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

53. PIANU 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

54. POIANA VADULUI 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

55. PONOR 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

56. POŞAGA 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

57. RĂDEŞTI 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

58. RÂMEŢ 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

59. RIMETEA 1.01 art.1 lit.A și C 11.01.2022 ora 00:00 –

60. ROŞIA DE SECAŞ 0.63 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

61. ROŞIA MONTANĂ 0.37 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

62. SĂLCIUA 0.00 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

63. SĂLIŞTEA 1.72 art.1 lit.A și C 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

64. SÂNCEL 0.78 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

65. SÂNTIMBRU 5.35 art.1 lit.A și D 12.01.2022 ora 00:00 – 25.01.2022 ora 24:00

66. SĂSCIORI 1.38 art.1 lit.A și C 11.01.2022 ora 00:00 – 24.01.2022 ora 24:00

67. SCĂRIŞOARA 0.67 art.1 lit.A și C 08.01.2022 ora 00:00 – 21.01.2022 ora 24:00

68. ŞIBOT 0.43 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

69. SOHODOL 2.40 art.1 lit.A și C 15.01.2022 ora 00:00 – 28.01.2022 ora 24:00

70. ŞONA 0.46 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

71. ŞPRING 2.78 art.1 lit.A și C 15.01.2022 ora 00:00 – 28.01.2022 ora 24:00

72. STREMŢ 1.23 art.1 lit.A și C 14.01.2022 ora 00:00 – 27.01.2022 ora 24:00

73. ŞUGAG 1.76 art.1 lit.A și C 10.01.2022 ora 00:00 – 23.01.2022 ora 24:00

74. UNIREA 3.70 art.1 lit.A și D 14.01.2022 ora 00:00 – 27.01.2022 ora 24:00

75. VADU MOŢILOR 2.35 art.1 lit.A și C 17.01.2022 ora 00:00 – 30.01.2022 ora 24:00

76. VALEA LUNGĂ 0.97 art.1 lit.A și B până la modificarea scenariului

77. VIDRA 4.60 art.1 lit.A și D 15.01.2022 ora 00:00 – 28.01.2022 ora 24:00

78. VINŢU DE JOS 1.82 art.1 lit.A și C 16.01.2022 ora 00:00 – 29.01.2022 ora 24:00

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare