Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

A început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: Oamenii îl țin pentru a fi sănătoşi şi apăraţi de cele rele, de foamete şi grindină. Tradiţii pentru spor şi sănătate

Publicat

în

Creștinii au intrat, de luni, în postul Sfinților Apostoli Petru şi Pavel, cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante.

Vechimea Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Primele marturii despre Postul Apostolilor Petru si Pavel le avem din secolul al IV lea, in Constitutiile Apostolice. Mai tarziu vom gasi informatii despre acest post la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului si Leon cel Mare. Potrivit cercetatorilor, acest post era tinut la inceput numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23).

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli.

Durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Anul acesta postul incepe luni, 12 iunie.

Acest post incepe intotdeauna in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai.  Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul  Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie.

Cum se ține Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Din bătrâni, se mai păstrează încă o regulă foarte simplă pentru a afla perioada acestui post, variabil ca durată, cunoscut sub diverse denumiri în popor, precum Postul Sâmpetrului ori al Cinzecimii. Se numără, pentru fiecare an, zilele de la Înviere până pe 2 mai inclusiv. Tot atâtea vor fi zilele de post în cinstea Sfinţilor Petru şi Pavel. Spre deosebire de alte posturi de peste an, acesta nu este aspru.

În Postul Sâmpetrului, sâmbăta și duminica este dezlegare la pește, la fel ca și pe 24 iunie, moment care marcheaza sarbatorirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.

Lunea, miercurea şi vinerea, se mănâncă legume fără untdelemn, marţea şi joia avem voie să adăugăm ulei şi puţin vin, iar sâmbăta şi duminica ne putem înfrupta din carnea de peşte. Încă de prin secolul al IV-lea se ţine acest Post de vară, obişnuit la începuturi numai în cercurile monahale şi răspândit apoi printre toţi credincioşii. Sfânta Scriptură spune că Însuşi Iisus a ţinut post, învăţându-şi ucenicii că rugăciunea are un rol-cheie.

De ce postim pentru Sfinţii Apostoli? Ca să-i cinstim cum se cuvine şi pentru a ne reaminti obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante. Totodată, prin acest post se cinstesc darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Sfinţii Apostoli, care se revarsă peste Biserică de Rusalii. Oamenii mai ţin acest post pentru a fi sănătoşi şi apăraţi de cele rele, de foamete şi grindină, dar şi pentru binele animalelor din ogradă.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

– Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.

– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.

– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista obiceiul ca, la tara, mamele sa lege la gatul fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

26 Iunie: Ziua drapelului național al României

Publicat

în

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

– În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”

– Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

Elit - Gustul Desăvârșit

– O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.

– Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa

– În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

– Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.

– Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

– Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Care este semnificaţia culorilor drapelului

Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.

Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.

Istoria drapelului naţional

Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde înca din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revoluţiei de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înabuşită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui, şi totuşi, dupa 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiţionat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.

Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.

În timpul Revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional.

Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.

Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Până în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, cât şi tricolorul, iar în 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite.

Prin Constituția din 1866 s-a stabilit ordinea şi dispoziţia verticala a culorilor: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine.

După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen şi înfăptuirea României Mari în 1918, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâşiile dispuse vertical şi fără stemă în centru.

O dată cu instaurarea republicii au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru nou creata Stemă a Republicii.

Stema înfăţişa: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română şi inițialele R. P. R. la capătul spicelor.

Din 1952, prin prevederile Constituţiei, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roşie în cinci colţuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialite România.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieşit în stradă, încă din 17 decembrie la Timişoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.

Potrivit Constitutiei din 1991 drapelul naţional urma să nu mai conţina nici un element heraldic, o eventuala Stema urmând a fi folosită separat pentru însemnele oficiale.
Drapelul Naţional al României – foto – ro.wikipedia.org

Prin renunţarea la Stema comunistă, steagul tricolor a devenit însă aproape identic cu cel al statului Ciad, fapt interzis categoric de reglementarile heraldice internaţionale. (Drapelul Ciadului diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa ceva mai închisă a fâşiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc).

România s-a plasat astfel, fără voie, în centrul unui scandal diplomatic a cărui rezolvare a fost amânata permanent, în ciuda nenumaratelor semnale negative primite din partea specialiştilor în vexilologie, ştiinţa care se ocupa cu studiul drapelelor naţionale, deoarece legislaţia internaţională interzice utilizarea aceluiaşi steag de către două ţări. Steaguri similare cu tricolorul romanesc mai au Republica Moldova şi Andora, dar cu steme pe culoarea galbenă centrală.

O eventuală nouă formă a drapelului naţional nu poate fi decisă decât printr-o noua Constituţie. În iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constituţei a adoptat un amendament la legea fundamentala prin care se introduce Stema Naţionala pe drapelul României. Stema va fi aceeaşi ca cea votata prin lege organică, în 1992.

Sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

23 iunie: Ziua funcţionarului public. Promovează îmbunătăţirea raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii

Publicat

în

23 iunie: Ziua funcţionarului public. Promovează îmbunătăţirea raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii

În fiecare an, la data de 23 iunie este marcată Ziua funcţionarului public, sărbătoare care a fost instituită prin Legea 145/2016.

Senatul, prima Cameră sesizată în acest caz, a votat la 21 martie 2016, propunerea legislativă privind instituirea acestei zile. Potrivit iniţiatorilor proiectului legislativ, instituirea unei zile a funcţionarului public român are rolul de a contribui la îmbunătăţirea imaginii autorităţilor şi instituţiilor publice, în general, şi a funcţionarilor publici în particular. „Prin organizarea de evenimente specifice care să recunoască importanţa activităţii acestei categorii profesionale şi acordarea de premii, distincţii, medalii, titluri onorifice cu valoare simbolică, funcţionarii publici vor fi motivaţi să ofere servicii de calitate cetăţenilor, care îşi vor recăpăta astfel încrederea în profesionalismul, integritatea şi eficienţa serviciilor publice”, se arată în expunerea de motive.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcţionarului public a fost adoptat la 8 iunie 2016, de plenul Camerei Deputaţilor, acesta fiind forul decizional. Legea prin care data de 23 iunie devine Ziua funcţionarului public a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 11 iulie 2016 şi publicată în Monitorul Oficial la 14 iulie 2016.

Ziua funcţionarului public, potrivit prezentei legi, poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, autorităţile şi instituţiile cu acelaşi specific din România pot acorda premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice funcţionarilor publici, pentru merite deosebite. Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot susţine material sau logistic organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări. La rândul lor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se arată în textul de lege.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a fost înfiinţată prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu scopul de a asigura managementul funcţiilor publice şi pe cel al funcţionarilor publici, şi funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Misiunea sa este aceea de a susţine dezvoltarea unui corp al funcţionarilor publici profesionist, bine pregătit, neutru din punct de vedere politic şi capabil să asimileze şi să îşi însuşească standardele de performanţă de la nivelul Uniunii Europene, în scopul eficientizării administraţiei publice şi îmbunătăţirii raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii, notează site-ul oficial al instituţiei, www.anfp.gov.ro.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Solstițiul de vară 2022: Marți, 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri de Ziua Soarelui

Publicat

în

Solstițiul de vară 2022: Marți, 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri de Ziua Soarelui

Solstițiul de vară 2022 se va sărbători marți, 21 iunie 2022, fiind momentul în care începe vara și din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.

Solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, care are loc pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt niște zâne bune care se pot transforma în adevărate vrăjitoare dacă sărbătoarea lor nu este respectat întocmai.

Se mai spune că în perioada solstițiului de vară se pot realiza magii puternice, în principal unele pozitive, care pot avea schimbări în dragoste sau bani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Energia Solstițiului de vară este una a pasiunii, dar și a belșugului, astfel că se pot întâmpla multe lucruri bune în acest interval de timp. Pune-ți o dorinți și poate deveni realitate!

De asemenea, solstițiul de vară este perceput ca fiind un nou început și în toată lumea au loc diverse petreceri și sărbători pentru a celebra acest moment.

Solstițiul de vară în diverse culturi

În majoritatea culturilor, există multe ritualuri legate de solstițiul de vară, dar ceea ce se poate observa în mai multe țări este faptul că solstițiul este văzut ca un moment al purificării, dar există și credința că spiritele pământului pot merge nestingherite acum.

În China antică, solstițiul de vară era o sărbătoare a feminității, acest moment fiind asociat cu energiile feminine și un prilej bun pentru a se celebra pământul, în timp ce solstițiul de iarnă era asociat cu energiile masculine.

În Franța, în vechime, de solistițiul de vară avea loc sărbătoarea fertilității, iar băștinașii aveau diverse ritualuri pentru a sărbători soarele, care conțineau dans și post.

Ce este, de fapt, solstițiul de vară

Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, lucru înțeles și din semnificația termenului.

Aceasta înseamnă „soarele stă”, un eveniment care marchează alinierea perfectă a axei Pământului pe direcția Soarelui.

După solstițiul de vară, când are loc cea mai mare zi din an, aceasta începe să scadă și durata nopții să crească până pe data de 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.

Sursa: fanatik.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare