A fost descoperită cea mai „tânără” planetă din galaxie. Astronom: „Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”

A fost descoperită cea mai „tânără” planetă din galaxie. Astronom: „Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”

Cea .mai „tânără” planetă din galaxie a fost descoperită de către oamenii de știință. În curând, telescopul Webb va ajuta la măsurarea planetei, care ar putea oferi date privind modul în care s-au transformat și Pământul.

În revista The Astrophysical Journal Letters, oamenii de ştiinţă au anunţat dovezi convingătoare privind existenţa unei lumi cu o vârstă de doar 1,5 milioane de ani, ceea ce o face una dintre cele mai tinere planete descoperite vreodată, poate chiar cea mai tânără.

Această lume, aflată la 395 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Ophiuchus, este atât de tânără încât elementele sale constitutive de gaz şi praf încă se formează, potrivit New York Times, conform Mediafax.

„Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”, a declarat Myriam Benisty, astronom la Institutul de Planetologie şi Astrofizică din Grenoble, Franţa, şi coautor al studiului.

Deoarece planeta suspectă este învăluită de materia care o formează, vor fi necesare observaţii telescopice suplimentare pentru a-i confirma existenţa. Presupunând că nu este un detritus stâncos care se deghizează în planetă, oamenii de ştiinţă o pot folosi pentru a înţelege mai bine cum se formează lumile.

Torentul de exoplanete nou descoperite a complicat sau a infirmat teoriile de lungă durată privind formarea planetelor. Dar locaţia acestei planete mici, bine fixată în discul de materie primordială din jurul stelei sale, susţine ideea că majoritatea planetelor îşi petrec o mare parte din timp crescând într-un fel de creşă similară.

Descoperirea sugerează că „toate sistemele planetare au un proces comun de formare”, a declarat Anders Johansen, astronom la Universitatea Lund din Suedia, care nu a fost implicat în acest studiu. În ciuda haosului din cosmos, a spus el, „există, de fapt, multă ordine” atunci când vine vorba de crearea planetelor.

Echipa de oameni de ştiinţă a folosit Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), o colecţie de 66 de antene care acţionează la unison în Chile, pentru a aduna dovezi ale acestei lumi extrem de tinere. Gazul şi praful orbitează în jurul anumitor stele în aşa-numitele discuri circumstelare. Acest material, care se adună pentru a forma planete în aceste discuri, emite unde radio pe care ALMA le poate detecta.

Anul trecut, Dr. Benisty şi colegii ei au folosit ALMA pentru a face prima detecţie fără echivoc a unui halou de gaz şi praf care orbitează în jurul unei exoplanete: o turnătorie circumplanetară care încă mai face lumea pe care o învăluia, şi poate şi câteva luni.

Pentru cel mai recent studiu, ei au îndreptat ALMA spre AS 209, o stea doar un pic mai grea decât soarele. Cu o vârstă de doar 1,5 milioane de ani, aceasta a început de curând să ardă hidrogen, echivalentul stelar al unui copil mic care rosteşte primele cuvinte.

S-a constatat că discul circumstelar al lui AS 209 are mai multe lacune. Iar într-unul dintre aceste goluri, ALMA a detectat semnătura de unde radio a unei furtuni de creare a unei planete, gaz care, probabil, înfăşura o lume asemănătoare lui Jupiter încă în construcţie.

Vârsta exactă a planetei nu va fi stabilită în curând, dar este probabil ca aceasta să fie foarte asemănătoare cu steaua sa în formare. Dar tinereţea sa nu este singurul lucru care stârneşte interesul astronomilor. Este, de asemenea, uimitor de departe de steaua sa. Neptun, cea mai îndepărtată planetă din sistemul nostru solar, se află la o distanţă de aproximativ 2,8 miliarde de mile de Soare. Această exoplanetă se află la o distanţă de aproape 19 miliarde de mile de propria stea.

Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la planeta noastră.

Dimensiunea discului de resturi care a forjat Pământul şi celelalte planete este incertă. „Poate că discul a fost doar puţin mai mare decât orbita lui Neptun şi de aceea Neptun este cea mai îndepărtată planetă”, a declarat Dr. Johansen. Dar poate că centrul nostru de materie creatoare de planete a fost mai mult asemănător cu cel al lui AS 209. Dacă este aşa, „nu putem exclude, de asemenea, că propriul nostru sistem solar are o planetă dincolo de Neptun”, a spus el, poate ipotetica Planetă 9 pe care unii astronomi o suspectează că zăboveşte în întunericul îndepărtat.

În zilele următoare, telescopul spaţial James Webb va determina masa nou-născutului planetar şi îi va studia chimia atmosferică. Şi prin realizarea unui portret detaliat al uneia dintre cele mai tinere lumi cunoscute de ştiinţă, aceste observaţii ne vor apropia pe toţi de răspunsul la întrebarea supremă, a declarat Jaehan Bae, astronom la Universitatea din Florida şi unul dintre autorii studiului: „De unde am venit?”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News