9 octombrie – Ziua Holocaustului în România
Ziua Holocaustului în România a fost instituită printr-o hotărâre de guvern, la propunerea Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului, fiind marcată pentru prima oară, la 9 octombrie, în anul 2004.
La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forțată a populației evreiești din Basarabia și Bucovina, în Transnistria.
Cu prilejul Zilei Holocaustului în România, se menționează în HG, ”vor fi organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică”. Autoritățile administrației publice „vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.
Potrivit site-ului oficial al Institutului Național pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, www.inshr-ew.ro, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi, deportați pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menționat anterior.
În 2009, la 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, în prezența președintelui Traian Băsescu, dar și a numeroși reprezentanți ai comunității evreiești.
Pe o suprafață de 2.894 mp din domeniul public al Capitalei, au fost ridicate cinci construcții: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Țiganilor și Coloana. Inițiativa realizării monumentului a aparținut Ministerului Culturii și Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din România și a consultărilor cu reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești din România, ai Comisiei Wiesel și ai supraviețuitorilor Holocaustului. Monumentul a costat 17 milioane lei, bani plătiți de Ministerul Culturii.
La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actrița Maia Morgenstern, au vorbit marele rabin Menachen Hacohen, primul rabin Shlomo Sorin Rosen, precum și președintele Traian Băsescu. (V.N.)
Sursa Agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
eYou – A fost lansată o nouă rețea de socializare pornită din România. Are deja 50.000 de utilizatori
eYou – A fost lansată o nouă rețea de socializare pornită din România. Are deja 50.000 de utilizatori Platforma europeană de social media eYou a fost lansată oficial marţi, 5 mai 2026, pentru public. Noua rețea de socializare verifică în timp real veridicitatea postărilor. Platforma cu cei doi co-fondatori stabiliţi în România a ajuns la […]
AUR, dispus să intre la guvernare: Condiția esențială, să desemneze premierul. George Simion: „Nu vrem să fim idioți utili”
AUR, dispus să intre la guvernare: Condiția esențială, să desemneze premierul. George Simion: „Nu vrem să fim idioți utili” George Simion a declarat marți 5 mai 2026, că AUR este pregătit să intre la guvernare, însă doar în condițiile în care i se va permite să desemneze prim-ministrul. „Suntem în punctul în care acest Guvern […]
Veniturile din chirii sau tranzacții cu criptomonede, în vizorul ANAF: Documentele pe care trebuie să le păstreze proprietarii și investitorii
Veniturile din chirii sau tranzacții cu criptomonede, în vizorul ANAF: Documentele pe care trebuie să le păstreze proprietarii și investitorii Agenția Națională de Administrare Fiscală a intensificat, în ultima perioadă, controalele fiscale care vizează persoanele fizice ce obțin venituri din surse extrasalariale, precum închirieri, activități agricole, investiții pe bursă sau tranzacții cu criptomonede. În același […]