9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului. Proiecte şi programe specifice de combatere a tuturor formelor de rasism, preocuparea statelor europene şi a organizaţiilor internaţionale după 1990
La data de 9 noiembrie, este marcată, Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului. Are loc la iniţiativa reţelei UNITED, care luptă pentru combaterea rasismului, fascismului şi oricăror forme contemporane de discriminare şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org/ şi http://dayagainstfascism.eu. UNITED reuneşte 560 de organizaţii din numeroase state europene.
Demersurile naţionale şi internaţionale, sub forma unor proiecte şi programe specifice de combatere a tuturor formelor de rasism şi antisemitism a constituit preocuparea statelor europene şi a organizaţiilor internaţionale după 1990.
La nivelul Consiliului Europei, a Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) funcţionează departamente destinate protejării drepturilor şi libertăţilor şi combaterii rasismului şi antisemitismului.
La nivelul ONU funcţionează instituţia Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, sub coordonarea unui raportor special, în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului. Din 1 noiembrie 2017, Raportor special al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului este Tendayi Achiume (Zambia), fiind desemnată, în septembrie 2017, de Consiliul Drepturilor Omului să gestioneze tematica amplă a formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi alte forme de intoleranţă asociată, conform https://www.ohchr.org.
În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, cu prilejul celei de-a 44-a sesiuni, Recomandarea 1222 care exprimă ”o îngrijorare serioasă privind reapariţia rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi intoleranţei în Europa şi condamnă, totodată, actele de violenţă ce decurg din acestea”, potrivit http://assembly.coe.int.
Cu prilejul summit-ului de la Viena al organizaţiei, din octombrie 1993, a fost lansată Campania Europeană de Tineret şi Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei. La 14 decembrie 1993, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a convenit asupra redactării unui proiect de declaraţie la nivel interguvernamental şi a unui plan de acţiune pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei care să fie gestionat de Comitetul guvernamental de experţi pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, indică https://rm.coe.int.
Cu prilejul celui de-al doilea summit al organizaţiei, din 10-11 octombrie 1997, de la Strasbourg, Comitetul de Miniştrii a adoptat rezoluţia prin care se instituia Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului, funcţie desemnată, pentru un singur mandat de şase ani, prin votul Adunării Parlamentare. De la 1 aprilie 2018, Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei este Dunja Mijatovic (Bosnia şi Herţegovina).
Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 2, şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin articolele 10 şi 19, exprimă combaterea oricăror forme de intoleranţă şi de antisemitism, făcând trimitere, totodată, la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, potrivit https://ec.europa.eu. La 28 noiembrie 2008, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat decizia cadru 913 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, actualizând astfel decizia 96/443 a Consiliului JAI din 15 iulie 1993 pe baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană cu privire la acţiunea pentru combaterea rasismului şi a xenofobiei, potrivit https://eur-lex.europa.eu.
Din 2019, funcţionează, la iniţiativa Comisiei Europene, Grupul de lucru al Comisiei pentru combaterea antisemitismului. La 5 noiembrie 2020, Katharina von Schnurbein, coordonator al Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului (din decembrie 2015) s-a alăturat iniţiativei Lordului John Mann, consilier independent pentru antisemitism al guvernului Marii Britanii, prin semnarea scrisorii care cere cluburilor de fotbal să adopte definiţia antisemitismului avansată de Alianţa pentru Comemorarea Holocaustului. Scrisoarea, trimisă FIFA şi UEFA şi majorităţii cluburilor europene, a fost semnată de coordonatorii pentru combaterea antisemitismului din mai multe ţări europene, reprezentantul OSCE, raportorul special al ONU şi reprezentanţi internaţionali, conform https://ec.europa.eu.
Cu prilejul documentului adoptat la Reuniunea de la Copenhaga a Conferinţei CSCE privind Dimensiunea Umană, desfăşurată în iunie 1990, statele membre ale organizaţiei au condamnat categoric şi fără echivoc totalitarismul, ura etnică şi rasială, antisemitismul, xenofobia şi orice formă de discriminare împotriva oricărei persoane, cu această ocazie fiind recunoscute în special problemele cu care se confruntă comunitatea romă. Planul de acţiune al OSCE din 2003 dedicat comunităţilor Roma şi Sinti este construit în jurul obiectivului de combatere a rasismului şi a discriminării faţă de aceste comunităţi şi recomandă statelor şi instituţiilor şi structurilor OSCE să implementeze măsuri extinse în această privinţă, conform https://www.osce.org.
Consiliul Ministerial al OSCE a adoptat decizii dedicate întăririi principiului eradicării rasismului împotriva Roma şi Sinti şi asigurării participării acestora în egală măsură la viaţa socială, fără niciun fel de discriminare, potrivit https://www.osce.org/. La nivelul organizaţiei, Biroul pentru instituţii democratice şi drepturile omului (ODIHR) oferă suport, asistenţă şi expertiză statelor membre şi societăţii civile pentru promovarea democraţiei, statului de drept, drepturilor omului, a toleranţei şi combaterii discriminării prin intermediul numeroaselor programe de pregătire destinate guvernelor, organizaţiilor non-guvernamentale sau de monitorizare în situaţii specifice, indică https://www.osce.org/odihr. Biroul a fost înfiinţat în 1991 şi are sediul la Varşovia, având 150 de funcţionari din 30 de state ale organizaţiei.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act